Geneza con╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale la rom├ónii ardeleni jpeg

Geneza con╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale la rom├ónii ardeleni

Problema Transilvaniei a fost deseori dezb─âtut─â ╚Öi amintit─â ├«n literatura istoric─â ╚Öi ├«n cea de specialitate. Sorin Mitu ├«n lucrarea Transilvania mea1, face o trecere ├«n revist─â a titlurilor de c─âr╚Ťi ╚Öi a autorilor care s-au ocupat de chestiunea aceasta sensibil─â a istoriei rom├ónilor. Fire╚Öte c─â tot ce este pus ├«n leg─âtur─â cu spa╚Ťiul transilv─ânean, are o importan╚Ť─â vital─â asupra recept─ârii corecte a istoriei acestui teritoriu, c├ót ╚Öi a genezei unei culturi na╚Ťionale pe acest p─âm├ónt. ├Änc─â din secolul al XVIII-lea, problema s-a acutizat ├«n sensul c─â rom├ónii transilv─âneni, dup─â ce au fost numi╚Ťi tolera╚Ťi ├«n fa╚Ťa Unio Trium Nationum ├«n 1437 ╚Öi ├«n urma Tripartitum-ului lui Werboczi, au fost exclu╚Öi din creearea unei consisten╚Ťe na╚Ťionale.

Secolul al XVIII-lea a fost doar flagelul care a declan╚Öat adev─ârata lupt─â pentru repatrierea limbii, istoriei, culturii, civiliza╚Ťiei ╚Öi nu ├«n ultimul r├ónd, a identit─â╚Ťii poporului rom├ón. Sc├ónteia a produs o serie de teorii cu privire la originea poporului rom├ón din Transilvania ╚Öi la istoria acestuia, at├ót de des dezb─âtut─â de istoriografie. Nu trebuie uitat conflictul ideologic cu importan╚Ť─â secular─â dintre adep╚Ťii teoriei imigra╚Ťioniste a lui Eder ╚Öi Sulzer ╚Öi reprezentan╚Ťii teoriei continuit─â╚Ťii a lui Xenopol pentru secolul al XIX-lea. Chestiunea Transilvaniei ├«nc─â suscit─â ├«ntreb─âri cu privire la apartenen╚Ťa teritoriului ╚Öi la paternitatea acestuia.

Secolul XX nu este lipsit de momente de cotitur─â de acest fel. Amintim ├«n acest sens doar Manualul de Istorie al Republicii Populare Rom├óne din 1947, coordonat de istoricul oficial al regimului comunist, Mihail Roller ├«n care elementul slav este exagerat ├«n tot mixtul culturii ╚Öi civiliza╚Ťiei rom├óne╚Öti transilv─ânene. Un continuator al teoriei continuit─â╚Ťii este istoricul Lucian Boia, care ne aminte╚Öte chestiunea acestei provincii ├«n lucrarea Istorie ╚Öi mit ├«n con╚Ötiin╚Ťa rom├óneasc─â. La Cluj a fost lansat─â o sintez─â important─â cu privire la Istoria Transilvaniei scris─â de Ioan Aurel Pop ╚Öi Ioan Bolovan, f─âc├óndu-ne s─â ├«n╚Ťelegem c─â problema Transilvaniei nu a fost pe deplin clarificat─â de c├óteva secole ├«ncoace.

 Vom vorbi despre geneza con╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale la rom├ónii ardeleni, o trecere ├«n revist─â succint─â asupra felului ├«n care rom├ónii ardeleni ╚Öi-au dob├óndit con╚Ötiin╚Ťa na╚Ťional─â de sine, o con╚Ötiin╚Ť─â altfel dup─â cum ar spune Sorin Mitu ├«n cartea sa cu acela╚Öi nume2. Nu voi ├«ncerca s─â tratez ├«n ordine cronologic─â, toate evenimentele care s-au conformat unei treziri a con╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale, ci voi ├«ncerca s─â m─â rezum la c├óteva particularit─â╚Ťi ╚Öi episoade semnificative din cadrul acestui epos al con╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale la rom├ónii ardeleni.

De la mi╚Öcarea peti╚Ťionar─â a lui Inochentie Micu-Klein, r─âscoala condus─â de Horea, Clo╚Öca ╚Öi Cri╚Öan la mi╚Öcarea identitar─â a ┼×colii Ardelene, rom├ónii din Transilvania ╚Öi-au cercetat trecutul, au aruncat o privire asupra unui r─âspuns la o ├«ntrebare ce le viza identitatea ca popor ╚Öi, ├«ncetul cu ├«ncetul, au ├«nceput s─â se desprind─â de metehnele societ─â╚Ťii ╚Öi s─â-╚Öi fundamenteze o con╚Ötiin╚Ť─â de sine. O con╚Ötiin╚Ť─â care se baza pe m─ârturiile izvoarelor istorice pe care G. Popa-Lisseanu le va aduna ├«ntr-o colec╚Ťie, prima dintre ele fiind chiar Gesta Hungarorum a cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea, Anonymus ╚Öi care viza direct spa╚Ťiul transilv─ânean. S-a construit a╚Öadar imaginea de sine, diferit─â de imaginea construit─â de cel─âlalt3

├Äncep├ónd cu a doua jum─âtate a secolului al XVIII-lea ╚Öi merg├ónd p├ón─â ├«n primul sfert al veacului al XIX-lea, Transilvania cu toat─â civiliza╚Ťia ei, intr─â ├«ntr-o criz─â de identitate. At├ót de mult valora ├«n ochii rom├ónilor ardeleni, apartenen╚Ťa lor la un teritoriu ╚Öi la un popor, ├«nc├ót mi╚Öcarea iluminist─â a fost doar creuzetul peste care s-au succedat diferitele mi╚Öc─âri na╚Ťionale cu privire la ap─ârarea integrit─â╚Ťii unui popor ce a stat pe acest p─âm├ónt de secole ╚Öi a f─âcut fa╚Ť─â cu succes ├«n fa╚Ťa trecerii ireversibile a timpului ╚Öi invaziilor migratoare.

╚ścoala Ardelean─â

Confec╚Ťionarea unei identit─â╚Ťi na╚Ťionale se configura ├«n detrimentul felului ├«n care c─âl─âtorii str─âini ├«i surprindeau pe rom├óni. Se contura, ├«n linii mari, diferen╚Ťa ├«ntre imaginea de sine ╚Öi imaginea de sine perceput─â de cel─âlalt. Vedem c─â imagologia rom├ónilor ardeleni de sine ╚Öi cea de afar─â nu corespundea ├«ntotdeauna. C─âl─âtorii str─âini au c─âutat s─â creeze pe seama rom├ónilor, reprezent─âri deformate cu bun─â ╚Ötiin╚Ť─â, pentru a p─âstra integre argumentele cu privire la r─âpirea Transilvaniei de sub ╚Ötafeta ungureasc─â. Una dintre mi╚Öc─ârile de anvergur─â ├«ndreptate ├«mpotriva nedrept─â╚Ťilor s─âv├ór╚Öite la adresa rom├ónilor, a fost ╚ścoala Ardelean─â ╚Öi reprezentan╚Ťii ei care au comb─âtut, r├ónd pe r├ónd, orice soi de argument, fie el lingvistic, istoric, economic, imagologic, demografic, ╚Ö.a.m.d. Se pot observa, ├«n sprijinul acestei afirma╚Ťii, o serie de note critice f─âcute de ╚ścoala Ardelean─â pe marginea argumentelor sus╚Ťinute de Eder, dar ╚Öi pentru lucr─ârile ulterioare ale lui Franz Sulzer, Robert Roesler, ori Engel. Originea teoriei imigra╚Ťioniste st─â ├«n lucrarea lui Eder, dar ideea a fost dezvoltat─â de Robert Roesler, ca ╚Öi o axiom─â a primei combateri a continuit─â╚Ťii rom├ónilor ├«n spa╚Ťiul transilv─ânean.

╚ścoala Ardelean─â a dat impulsul vital, astfel ├«nc├ót argumentele lui Samuil Micu, Gheorghe ╚śincai, Petru Maior ╚Öi al╚Ťii, au supravie╚Ťuit trecerii timpului ╚Öi au fost chiar ├«nnobilate de eseurile viitoare ale unui Theodor Aaron4, ╚Öi el un reprezentant de prim─â m├ón─â a ╚ścolii, Damaschin Bojinc─â5, iar pentru jum─âtatea secolului al XIX-lea putem aminti doar numele lui Eftimie Murgu. Contribu╚Ťiile nu se opresc aici. Sunt demne de re╚Ťinut, articolele ╚Öi lucr─ârile scrise de Ioan Maiorescu, enciclopedistul Timotei Cipariu, George Bari╚Ťiu, Andrei Mure╚Öanu, merg├ónd p├ón─â la unul dintre autorii Magazinului istoric pentru Dacia, Alexandru Papiu Ilarian.

Con╚Ötiin╚Ťa na╚Ťional─â ╚Öi originea acesteia parcurge un drum anevoios, ╚Öi cum ar spune istoricul Sorin Mitu: ÔÇ×Origine nebuloas─â, ├«nv─âluit─â ├«n cea╚Ť─â, controversat─â, ie╚Öit─â la lumin─â prin confruntarea dintre un principiu al Binelui ╚Öi principiul R─âuluiÔÇŁ. ├Än aceast─â conjunctur─â, rom├ónii transilv─âneni au ├«ncercat s─â se refugieze ├«n s├ónul bisericii, m─ârturie st├ónd zecile de biserici de rit greco-catolic ├«nfiin╚Ťate ├«n Transilvania de c─âtre Gheorghe ╚śincai. Biserica era Binele Suprem, dac─â am ad─âuga o cugetare provenit─â din Evul Mediu, ╚Öi principiul R─âului, reprezentat─â de domina╚Ťia str─âin─â.

├Än Supplex-ul din 1791, este amintit─â ostilitatea na╚Ťional─â ca una dintre cauzele reac╚Ťiilor ├«mpotriva rom├ónilor ardeleni. Identitatea ca popor prima pentru istoria fiec─ârei civiliza╚Ťii. ├Än acest sens, pe scena istoriei era jucat─â piesa suprema╚Ťiei, ├«nsu╚Öire care dezbina civiliza╚Ťiile. Se dorea suprema╚Ťia unui popor ├«n fa╚Ťa celuilalt, extinderea st─âp├ónirii teritoriale ├«n detrimentul sc─âderii influen╚Ťei alteia ╚Öi tot a╚Öa. Nici rom├ónii ardeleni nu puteau suferi st─âp├ónirea habsburgic─â, dar nici austriecii nu doreau ├«n niciun chip ridicarea la arme a poporului transilv─ânean. Voiau subjugarea acestuia cu orice pre╚Ť, chiar dac─â asta ├«nsemna inventarea unor teorii ╚Öi argumente care nu corespundeau adev─ârului istoric. Era mult mai important scopul politic al teoriei imigra╚Ťioniste ╚Öi interesele cresc├ónde ale st─âp├ónirii habsburgice, dec├ót scopul veridic al acesteia.

Cu toate acestea, prevederile Supplex-ului din 1791 erau aspre, chiar dac─â ├«n 1781 Iosif al II-lea emite un edict de toleran╚Ť─â cu privire la posibilitatea ocup─ârii func╚Ťiilor administrative de c─âtre rom├óni ardeleni. ├Än spiritul unui concept iluminist, politica iozefinist─â a adus reforme importante ├«n Transilvania. Geneza con╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale se reg─âse╚Öte ├«n peti╚Ťionalismul ini╚Ťiat de Inochentie Micu, al Supplex-ului s─âu din 1744.

Odat─â cu opera ┼×colii Ardelene, se pun bazele genezei ╚Öi afirm─ârii con╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale de tip modern. Con╚Ötiin╚Ťa na╚Ťional─â ├«╚Öi avea ob├ór╚Öia ├«n con╚Ötiin╚Ťa etnic─â de tip umanist, c├ót ╚Öi ├«n con╚Ötiin╚Ťa etnic─â a medievismului popular. Nevoia impetuoas─â a trezirii unei con╚Ötiin╚Ťe na╚Ťionale a dus la construirea unei imagini de sine st─ât─âtoare ╚Öi la cristalizarea unei mitologii na╚Ťionale ├«n perioada pre-modern─â ╚Öi modern─â. Un recens─âm├ónt din anul 1767 enumera urm─âtoarele categorii sociale: magna╚Ťi, cu 262 familii; nobili de r├ónd, 25947 familii (secui, boieri rom├óni din ╚Üara F─âg─âra╚Öului ╚Öi al╚Ťii); sa╚Öi liberi, 18364 familii; unguri liberi, 5533 familii; secui liberi 7866 familii; rom├óni liberi 14678 familii; or─â╚Öeni 11865 familii. P─âtura cea mai larga a popula╚Ťiei era constituit─â din 107945 de iobagi ÔÇô ├«n mare parte rom├óni ÔÇô ╚Öi 45495 familii de jeleri.

Trec├ónd peste aceste realit─â╚Ťii demografice, etnice ╚Öi sociale, dispozi╚Ťiile codurilor de legi ÔÇťApprobatae constitutionesÔÇŁ (1653) ╚Öi ÔÇťCompilatae ConstitutionesÔÇŁ (1669), temelii juridice ale feudalismului ardelean cuprindeau pentru rom├óni dispozi╚Ťii discriminatorii, asigur├ónd ├«n schimb ÔÇťna╚ŤiunilorÔÇť (nobilii maghiari, sa╚Öi ╚Öi secui) ╚Öi religiilor recepte (catolic─â, reformat─â, luteran─â ╚Öi unitarian─â), privilegiate prerogative ca ╚Öi puterea politic─â ├«n stat; ele excludeau astfel de la via╚Ťa public─â sau politic─â pe rom├ónii din Transilvania, care formau majoritatea absolut─â a popula╚Ťiei. Dieta, organ nobiliar, era format─â numai din cele trei na╚Ťiuni privilegiate. ÔÇ×├Än Transilvania ÔÇô remarca David Prodan ÔÇô distinc╚Ťiile, diferen╚Ťierile sociale sunt mereu dublate cu distinc╚Ťiile, diferen╚Ťierile dintre popoareÔÇŁ.


Maria Tereza jpg jpeg

Procesul de evolu╚Ťie social─â se ├«n╚Ťelege ╚Öi ca proces de evolu╚Ťie na╚Ťional─âÔÇŁ. R─âzboiul de 7 ani cu Prusia (1756-1763) obliga pe austrieci s─â-╚Öi deplaseze for╚Ťele militare ├«n Silezia, iar lipsa armatei ├«n Transilvania favoriza extinderea fr─âm├ónt─ârilor. Decretul de ÔÇťtoleran╚Ť─âÔÇŁ al ├«mp─âr─âtesei nu tempereaz─â spiritele agitate ci d─â un nou imbold luptei poporului rom├ón ridicat ├«n anul 1759 sub conducerea c─âlug─ârului Sofronie din Cioara. Curtea din Viena ├«n╚Ötiin╚Ťat─â de izbucnirea r─âscoalei, ordona arestarea conduc─âtorilor ╚Öi ├«n─âbu╚Öirea ei cu for╚Ť─â armat─â. Ordinele nu pot fi ├«ns─â ├«ndeplinite deoarece mi╚Öcarea se ├«ntinsese deja asupra unui teritoriu prea vast. Maria Tereza (foto sus) este astfel silit─â s─â instituie o comisie de anchet─â care s─â examineze dolean╚Ťele rom├ónilor. ├Äntre timp valul revolu╚Ťionar a cuprins v─âile Mure╚Öului, T├órnavelor, ÔÇťp─âm├óntului Cr─âiescÔÇŁ ╚Öi ╚Ťinutul F─âg─âra╚Öului. Emisari ╚Öi scrisori ale lui Sofronie se r─âsp├óndesc p├ón─â ├«n p─âr╚Ťile S─âtmarului ╚Öi Maramure╚Öului.

Cu toate aceste succese, c─âlug─ârul Sofronie ├«ndeamn─â poporul s─â se re╚Ťin─â de la tulbur─âri, s─â nu refuze darea ╚Öi slujbele nici ale ├«mp─âr─âtesei ╚Öi nici ale domnilor. Dar valul revendic─ârilor sociale ale ╚Ť─âr─ânimii nu a putut fi st─âvilit, autorit─â╚Ťilor locale lipsindu-le for╚Ťa represiv─â. Situa╚Ťia critic─â impunea autorit─â╚Ťilor luarea de m─âsuri urgente. Conferin╚Ťa ministerial─â din 12 martie 1761 ├«ncredin╚Ťeaz─â generalului Nikolaus Adolf baron de Buccow, noul comandant al for╚Ťelor militare din Transilvania, ÔÇťpacificareaÔÇŁ rom├ónilor.

La 5 aprilie 1761 generalul sose╚Öte la Sibiu cu for╚Ťa necesar─â pentru ac╚Ťiunile brutale de reprimare. Aici el ├«l prime╚Öte la 1 mai pe c─âlug─ârul Sofronie. Cobor├ónd la originile istorice ale intereselor acordate spa╚Ťiului rom├ónesc, Sorin Mitu analizeaz─â formarea imaginarului nostru social modern, fix├óndu-se asupra unei arii geografice ╚Öi a unei perioade privilegiate: Ardealul ├«n prima jum─âtate a secolului al XlX-lea. Pe urmele imaginii pe care rom├ónii ardeleni ╚Öi-o fac despre ei ├«n╚Öi╚Öi, ├«n compara╚Ťie cu alte etnii locuitoare ├«n Transilvania, dar ╚Öi cu alte popoare europene, autorul a cercetat tot ce se putea cerceta: de la articole de pres─â la documente oficiale ╚Öi de la scrisori la opere literare ╚Öi istorice.

Textele unor personalit─â╚Ťi de r─âsunet, cum sunt Samuil Micu, Petru Maior, Al. Papiu Ilarian, Simion B─ârnu╚Ťiu, George Bari╚Ťiu, Ion Budai-Deleanu, converg pentru a demonstra teza potrivit c─âreia rom├ónii ardeleni oscileaz─â ├«ntre exaltarea propriilor calit─â╚Ťi ╚Öi biciuirea propriilor defecte, potrivit ÔÇ×imperativelorÔÇť momentului istoric ╚Öi temperamentului fiec─ârui autor.

Foto sus: Execu╚Ťia lui Horea ╚Öi Clo╚Öca

Note 

1. Mitu, Sorin Transilvania mea, Editura Polirom, Ia╚Öi, 2013. 

2. Mitu, Sorin Geneza identit─â╚Ťii na╚Ťionale la rom├ónii ardeleni, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1997. 

3. Hitchins, Keith Con╚Ötiin╚Ť─â na╚Ťional─â ╚Öi ac╚Ťiune politic─â la rom├ónii din Transilvania 1700-1868, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1987. 

4. Sunt eforturile unor autori pre-romantici, care duc spre o nou─â etap─â, demersurile lui Petru Maior, ├«ntre 1828-1834, prin traducerea, completarea ╚Öi argumentarea, polemicilor acestui corifeu al ┼×colii Ardelene. (apud. Mitu, Sorin, p. 28). 

5. idem .p. 28- Damaschin Bojinc─â ├«mpreun─â cu Eftimie Murgu aduc, ├«ntre anii 1827-1830, noi argumente la adresa lucr─ârilor adeptului teoriei imigra╚Ťioniste, Sava Tokoly.

Bibliografie

Edroiu, Nicolae Social ╚Öi na╚Ťional ├«n R─âscoala lui Horea(1784), ├«n Na╚Ťional ╚Öi social ├«n Istoria Rom├ónilor, Tomul XLII-XLIII. Ed. Universit─â╚Ťii Al. I. Cuza, 1996-1997.

Hitchins, Keith Con╚Ötiin╚Ťa na╚Ťional─â ╚Öi ac╚Ťiune politic─â la rom├ónii din Transilvania 1700-1868, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987.

Hitchins, Keith Mit și realitate în istoriografia românească, Editura Enciclopedică, București, 1997.

Mitu, Sorin Geneza identit─â╚Ťii na╚Ťionale la rom├ónii ardeleni, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1997.

Mitu, Sorin Transilvania mea. Istorii, mentalit─â╚Ťi, identit─â╚Ťi, Editura Polirom, Ia╚Öi, 2013.