Cetatea Neamţului l a înfruntat pe Mahomed al II lea cuceritorul Constantinopolului jpeg

Cetatea Neamţului l-a înfruntat pe Mahomed al II-lea cuceritorul Constantinopolului

ÔÇ×Drumul merge prin acela┼či ┼úinut ├«nflorit de s─âm─ân─âturi ┼či paji┼čti ├«n toate culorile, prin aceea┼či lini┼čte a p─âdurilor mari, spre Cetatea Neam┼úului. De la o vreme ├«ns─â, el cote┼čte ├«n st├ónga, taie apele, ├«mpr─â┼čtiate ├«n ┼čuvi┼úe vioaie ┼či clare, ale Neam┼úului ┼či atinge, supt veche cl─âdire de ap─ârare, ┼čirul mun┼úilor ├«mp─âduri┼úi, cu temelia goal─â, de piatr─â tare verde-sur─âÔÇťÔÇô astfel descria Nicolae Iorga, ├«n 1918, drumul c─âtre vechea Cetate a Neam┼úului. Ast─âzi restaurat─â, cetatea a r─âmas un veritabil punct de atrac┼úie pentru turi┼čtii care ies din defileul Bistri┼úei ÔÇô ┼či, fie ┼či numai din acest motiv, g─âsim de cuviin┼ú─â s─â rememor─âm istoria acestui element-cheie ├«n sistemul defensiv al Moldovei.

Situată aproape de vârful cel mai înalt al culmii Pleșului, Cetatea Neamţ străjuia Valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trece peste munte în Transilvania, de la Târgu-Neamţ la Pipirig, peste Petru Vodă, prin Poiana Largului spre Pasul Tulgheșului. Cetatea a fost construită în timpul lui Petru I Mușat (1375-1391), în perioada de consolidare a statului medieval Moldova.

La construc┼úia ei au fost folosi┼úi me╚Öteri care mai lucraser─â probabil ╚Öi la alte fortifica┼úii;stilul gotic, evident, la por┼úi ╚Öi la ferestre, demonstreaz─â prezen┼úa unor me╚Öteri din afara Moldovei, probabil de la Bistri┼úa ╚Öi Rodna. Prima atestare documentar─â a cet─â┼úii dateaz─â din 1395, anul ├«n care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, ├«nainte de a fi ├«nfr├ónt de o╚Ötile lui ╚śtefan I Mu╚Öat la Hind─âu, emite un act de cancelarie ÔÇ×Ante Castrum NempchÔÇť. Confruntarea trupelor celor doi a constituit ┼či primul botez al focului pentru Cetatea Neam┼úului, care a rezistat cu succes ├«n fa┼úa o╚Ötilor du╚Ömane.

Book 138 iulie mic 9 jpg jpeg

Epoca de glorie a cet─â┼úii corespunde domniei lui ╚śtefan cel Mare, care, ├«n┼úeleg├ónd bine rolul fortifica┼úiilor pentru cre╚Öterea capacit─â┼úilor de ap─ârare a ┼ú─ârii, a ├«nt─ârit cet─â┼úile mo╚Ötenite de la ├«nainta╚Öii s─âi ╚Öi a construit altele noi, ├«ntreaga Moldov─â fiind str─âjuit─â de un puternic sistem devensiv. Lucr─ârile ├«ntreprinse ├«n vremea sa au constat ├«n supra├«n─âl┼úarea vechilor ziduri, ridicarea celor patru bastioane ale cur┼úii exterioare ╚Öi construirea podului ├«n form─â de arc, sprijinit de 11 piloni din piatr─â. ├Än partea de nord-est a fortului s-a s─âpat un nou ╚Öan┼ú de ap─ârare, mult mai ad├ónc ╚Öi mai larg, flancat de patru bastioane semicirculare cu ziduri groase ╚Öi rezistente, cu ├«n─âl┼úimi de p├ón─â la 30 de metri. Zid─âria era prev─âzut─â cu creneluri ╚Öi ferestre ├«nguste prin care ap─âr─âtorii puteau s─â loveasc─â du╚Ömanii. Astfel ├«nt─ârit─â, ├«n 1476, Cetatea Neam┼ú a f─âcut fa┼ú─â asediului impus de Mohamed al II-lea dup─â luptele de la R─âzboieni. Aplic├ónd tactica atragerii du╚Ömanilor ├«ntr-un loc favorabil o╚Ötirii sale, ╚śtefan cel Mare va opune, ├«n iulie 1476, o d├órz─â rezisten┼ú─â ├«n fa┼úa armatei otomane de circa 200.000 de ieniceri ┼či spahii, condus─â de ├«nsu╚Öi sultanul Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. La Valea Alb─â-R─âzboieni, la circa 25 de kilometri de Cetatea Neam┼ú, oastea moldoveneasc─â de numai 12.000 de o╚Öteni s-a ap─ârat cu ├«nc─âp─â┼ú├ónare, utiliz├ónd fortifica┼úiile preg─âtite cu pu┼úin timp ├«nainte de sf├ór╚Öitul lunii. Cu trupele ├«mpu┼úinate, ┼×tefan cel Mare a oprit ├«naintarea turcilor, iar la c─âderea nop┼úii s-a retras spre p─âdurile seculare ├«nvecinate. Crez├ónd c─â domnitorul Moldovei s-a ad─âpostit ├«n Cetatea de la Neam┼ú, sultanul a decis asedierea acesteia.

Sper├ónd s─â intimideze mica garnizoan─â prin num─ârul impresionant al trupelor, turcii n-au reu┼čit s-o cucereasc─â;mai mutl:a trebuit s─â fac─â fa┼ú─â at├ót arca╚Öilor, care au r─âspuns prin lovituri sigure din spatele meterezelor, c├ót ╚Öi tunarilor, care au lovit ├«n plin oastea otoman─â.

Mănăstire în timpul lui Vasile Lupu

În afară de funcţia sa militară, Cetatea Neamţ a avut de-a lungul întregului Ev Mediu un important rol în privinţa protejării drumurilor comerciale și ocrotirea schimburilor de produse din zonă, care aducea venituri semnificative vistieriei ţării Moldovei. Pază puternică instaurată pe văile râurilor din preajmă, de-a lungul cărora existau puncte de vamă și locuri de popas, târguri și centre meșteșugărești, cetatea a garantat pentru perioade relativ îndelungate dezvoltarea vieţii economice, în ciuda deselor incursiuni ale armatelor străine și a unor vicisitudini de ordin natural sau molime.

Pe măsura înăspririi dominaţiei turcești și a progresului realizat în tehnica de luptă, rolul cetăţilor moldovene va scădea începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea. După distrugerea parţială a unor construcţii interioare, în vremea lui Alexandru Lăpușneanu (1564), și după refacerile ordonate de Ieremia Movilă, în anul 1600, Cetatea Neamţ își va deschide porţile în faţa armatelor celui care a realizat prima unire a tuturor românilor:Mihai Viteazul. Prefăcută în mănăstire de Vasile Lupu (1646) și apoi distrusă parţial de Dumitrașcu Cantacuzino în 1675, Cetatea Neamţ va mai avea forţa de a scrie o ultimă pagină de eroism în 1691, când, apărată de un grup mic de plăieși, va rezista asediului armatei polone conduse de regele Ioan Sobieski. După distrugerea ordonată de Mihai Racoviţă în 1717, cetatea își pierde total importanţa militară.

Program de vizitare:9:00-19:00 (vara);9:00-17:00 (iarna).

Taxă de vizitare:adulţi:5 lei;copii:3 lei.