Camioane și mașini grele trimise de Ceaușescu în Vietnam

Orice comunitate se confruntă cu lipsuri de tot felul și ura socială generează tensiuni interne cu consecințe greu de prevăzut. Locuitorii României democratice nu sunt mulțumiți de ceea ce oferă rețeaua de șosele, spațiul asfaltat fiind de o calitate slabă și insuficient ca suprafață în raport cu mașinile tot mai multe și mai voluminoase. Statul, care și-a asumat misiunea realizării și întreținerii rețelei rutiere, a tot construit și totuși nu face față cantitativ și calitativ. S-au căutat vinovații pentru această situație și s-a ajuns la concluzia că de vină sunt corupția, birocrația și dezinteresul funcționarilor, interesați de propria fericire. Masele populare dau vina pe politicieni, absolut toți fiind văzuți ca hoți. Se ajunge în situația interesantă în care să fie idealizată perioada comunistă din timpul dictatorului Nicolae Ceaușescu, cel care a construit tot în spațiul românesc. Ideile mulțimilor sunt puține, greșite și ferme. Oare să fie adevărat și în acest caz?

Dictatorul comunist are o imagine pozitivă pentru că în perioada respectivă aparatul de propagandă i-a făurit o adevărată aură de luptător pentru fericirea poporului și masele adoră oamenii puternici, hotărâți. Totuși, nu cumva liderul de la București se ocupa cu ceva foarte rău atunci când nu zâmbea la televizor? Nici nu bănuiesc oamenii de rând cât de periculoase și de distructive pot fi deciziile luate în secret de cei de la putere. Istoricul Petre Opriș a descoperit în arhive un document care pare foarte plictisitor la prima vedere. Conține o lungă listă de produse românești care urmau să ajungă în Vietnam în cursul anului 1972. Datele sunt absolut șocante.

Comuniștii asiatici urmau să primească 30 de buldozere pentru realizarea de drumuri, 10 rulouri compresoare, 3 automacarale, opt betoniere, 3 concasoare de piatră și patru trailere. Era o dotare ce se potrivea cu cea a unui regiment de geniu. Mașinile au ajuns în Asia de Sud-Est și astfel s-a ajutat la deschiderea de căi de acces pentru efectivele militare ce luptau cu trupele americane.

Oare cât de mult se putea construi cu ajutorul acestor forțe mecanizate? Cum forța de muncă era oferită de către militari în termen, nu erau probleme deosebite legate de costuri și, mai ales, de durata zilei de lucru.

Se poate spune că aceste mijloace mecanizate erau prea puține pentru a afecta evoluția economică a României și că trebuia să se facă totul pentru ajutorarea celor aflați în aceeași tabără ideologică. Partea proastă este că Nicolae Ceaușescu a considerat că trebuie să fie furnizate și mijloacele necesare transportării materialelor pentru armata vietnameză. Au plecat spre est 150 de autocamioane SR-114 și 30 de autobasculante, acestea din urmă cu o capacitate utilă de cinci tone fiecare. Aceste mașini de transport puteau să reziste, chiar dacă nu mai țin pasul cu evoluția tehnicii, până-n prezent, românii fiind renumiți pentru modul în care improvizează din ceea ce au la îndemână pentru că autoritățile nu livrau mărfurile necesare oamenilor. Era foarte greu, o adevărată tortură, pentru un particular să găsească disponibil un tractor sau un camion pentru o muncă în gospodărie.

Este absolut normal ca acum să nu fie căi de rulare suficiente și nici poduri din beton la standarde de calitate. Autoritățile de la București aveau preocupări internaționale și nu se uitau la amănuntele banale ale vieții cotidiene. Statul comunist a fost organizat pentru a satisface nevoile unei ideologii totalitare și nu avea ceva în comun cu poporul român. Acesta era doar simplă forță de muncă pentru îndeplinirea unor idealuri de neîndeplinit.

Trebuie să se mai observe un amănunt despre cum funcționa lumea comunistă. Muncitorii români erau chemați să îndeplinească normele stabilite de partid și erau plătiți prost de către autorități. Fondul de salarii era limitat și nici nu trebuia să crească prea mult veniturile pentru că exista riscul ca oamenii să se îmbogățească și nu era permisă prosperitatea într-un regim egalitarist. Românii lucrau zi și noapte pentru obținerea de camioane și alte mașini pentru ca acestea să fie oferite gratis unor popoare ce nu puteau să ajute la progresul societății din spațiul carpato – danubiano – pontic. Astfel de daruri duceau la o creștere a datoriilor în sistemul economic și rezultatul a fost în anul 1980 un adevărat faliment ce s-a lăsat cu o nouă tortură impusă de autoritățile de la București: plata forțată a datoriei externe.

_{Foto sus: Semnarea documentelor privind ajutorul nerambursabil acordat Vietnamului de România (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 446/1966)}

Bibliografie minimală

_{Direcția Orășenească de Statistică București, Anuarul statistic al Orașului București 1959, București, 1959.}

_{Anuarul statistic al R.P.R. 1957.}

_{Anuarul statistic al Republicii Socialiste România 1985.}

_{Anuarul statistic al României 1993, Comisia Națională pentru Statistică, București, 1993}

_{Documente ale Partidului Comunist Român, Societatea socialistă multilateral dezvoltată, Editura politică, București, 1972.}

_{Preda Gavriil, Petre Opriș, România în Organizația Tratatului de la Varșovia 1954 – 1968, vol. I, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2008.}

_{Statele lumii, ediția a II-a, Editura științifică și enciclopedică, București, 1976.}

_{Applebaum, Anne, Cortina de Fier, Litera, București, 2019.}

_{Cătănuș, Dan, Între Beijing și Moscova România și conflictul sovieto - chinez, vol. I, INST, București, 2004.}

_{Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Univers enciclopedic, București, 1997.}

_{Duțu, Alesandru, Armata română în vremuri de cumpănă 1945 – 1965, INST, București, 2016.}

_{Filip, Corneliu, Tratatul de la Varșovia, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2006.}

_{Gorbaciov, Mihail, Scrieri alese 1985 - 1986, Editura Politică, București, 1987.}

_{Istoria Aviației Române, Editura Ştiințifică și Enciclopedică, București, 1984.}

_{Istoria Românilor, vol. X, Editura Enciclopedică, București, 2013.}

_{Midan, Christophe, Crearea unei armate populare O perspectivă franceză asupra evoluției forțelor armate române de la 23 august 1944 până în 1975, Editura Militară, București, 2015.}

_{Moț, Ovidiu, E., Pitești O istorie în date, Editura Pământul, Pitești, 2008.}

_{Neamț, Editura Sport-Turism, București, 1981.}

_{Negrea, Radu, Banii și puterea, Humanitas, București, 1990.}

_{Opriș, Petre, Licențe străine pentru produsele civile și militare fabricate în România (1946 – 1989), Editura Militară, București, 2018.}

_{Opriș, Petre, România în Organizația Tratatului de la Varșovia (1955 – 1991), Editura Militară, București, 2008.}