Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, un tezaur na╚Ťional  jpeg

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, un tezaur na╚Ťional

­čôü Patrimoniu
Autor: Doina Hendre Biro

Biserica Trinitarienilor, actualmente sediu al Bibliotecii Batthyaneum, este principala cl─âdire din cetate care are un raport direct cu evenimentul care marcheaz─â 300 de ani de la ├«nceperea lucr─ârilor la fortifica╚Ťia de sistem Vauban de la Alba Carolina.

Batthy├íny Ign├íc, acest episcopcult ┼či cu vederi largi

ÔÇ×Acest episcop cult ╚Öi cu vederi largi [ÔÇŽ] a crezut c─â va reu╚Öi s─â transforme Alba Iulia ├«ntr-o nou─â Aten─â a Transilvaniei, s─â ├«i readuc─â gloria de care s-a bucurat ├«n vremea principelui Gabriel BethlenÔÇŁ, afirma istoricul Jak├│ Zsigmond, ├«n urm─â cu peste un sfert de secol. ├Än acest context, a cerut ca Batthy├íny Ign├íc s─â fie prezentat cu prec─âdere ca om de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi ca organizator al activit─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice din Transilvania, prin ÔÇ×Institutum BatthyanyanumÔÇŁ, funda╚Ťia sa cu sediul ├«n fosta biseric─â a c─âlug─ârilor trinitarieni din cetatea Alba Carolina, pe care cu generozitate ne-a l─âsat-o prin testament! Din p─âcate, Observatorul astronomic, perfect dotat la sf├ór╚Öitul secolului al XVIII-lea, care a func╚Ťionat ca atelier ╚Ötiin╚Ťific, apoi ca muzeu, este dezafectat ├«n zilele noastre ╚Öi se impune restaurarea imediat─â. A mai r─âmas ca un simbol doar Biblioteca, care a primit ├«n secolul urm─âtor adjectivul Batthyaneum, dup─â numele fondatorului s─âuÔÇŽ

Batthy├íny Ign├íc (1741-1798) a fost fiul contelui Batthy├íny Imre ÔÇô membru al unei ilustre familii de aristocra╚Ťi care servea fidel Curtea de la Viena, pre╚Öedinte al Tabulei Septemvirale ÔÇô ╚Öi al contesei Maria Anna de Saurau, fiica guvernatorului Stiriei. Dup─â absolvirea studiilor la universit─â╚Ťi din Trnava, Graz ╚Öi Roma, unde ╚Öi-a luat titlul de Doctor ├«n Teologie ╚Öi a fost sfin╚Ťit preot, Ign├íc a ocupat pe r├ónd prestigioase demnit─â╚Ťi ecleziastice. ╚śi-a ├«nceput cariera ca abate de J├ík, a continuat ca ╚Öi canonic, apoi ca prepozit major al diecezei de Eger, ├«n sf├ór╚Öit, ca episcop al Transilvaniei, dup─â 1780.

Numirea sa ├«n scaunul de episcop al celei mai importante ╚Öi mai complexe dieceze era ├«nso╚Ťit─â ╚Öi de alte demnit─â╚Ťi care rezult─â din aceasta: vicepre╚Öedinte al Dietei transilvane ╚Öi consilier intim al Mariei Tereza, apoi al lui Iosif al II-lea. Din acel moment, via╚Ťa i se poate confunda cu propria-i oper─â. Proiectele sale academice au fost materializate ├«n dou─â documente, publicate ├«n 1934 ╚Öi 1991, din care rezult─â inten╚Ťia de modernizare a cadrului ╚Ötiin╚Ťific transilv─ânean, prin organizarea unei societ─â╚Ťi de tip academic.

Planul se ├«nfiripase la Roma c├ónd f─âcea el ├«nsu╚Öi parte din ÔÇ×Academia PhilaletorumÔÇŁ ╚Öi se decantase ├«n timpul sejurului s─âu la Eger. Astfel, una dintre primele preocup─âri dup─â sosirea ├«n Transilvania a fost aceea de a fonda o societate ╚Ötiin╚Ťific─â la nivel european, numit─â ÔÇ×Societas Litteraria AssiduorumÔÇŁ. ├Än acest sens, a purtat o vast─â coresponden╚Ť─â cu fo╚Ötii s─âi profesori ╚Öi colaboratori pe care i-a invitat s─â devin─â membri ai societ─â╚Ťii sale.

├Äntr-o a doua etap─â s-a preocupat de str├óngerea surselor arhivistice relative la temele ce urmau a fi dezb─âtute. Unele documente erau deja aduse ├«n Transilvania din arhivele din Bratislava, Levo─Źa ╚Öi Eger. Celelalte, conservate ├«n prezent ├«n Biblioteca Batthyaneum, sunt rodul cercet─ârilor ulterioare pe care episcopul le-a efectuat ├«n arhivele Capitlului de Alba Iulia, ale ÔÇ×UniversitasÔÇŁ-ului saxon din Sibiu, ale Conventului Cluj M─ân─â╚Ötur ╚Öi ale bibliotecii m─ân─âstirii din ╚śumuleu Ciuc.

Batthy├íny a fost un redutabil codicolog, primul care a studiat manuscrisele medievale din spirit pur ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi abia apoi pentru con╚Ťinutul religios. Mai mult, avea deja un domeniu de cercetare predilect, acela al Istoriei Bisericii ╚Öi mai ales al liturghiei. Un al doilea proiect derulat a fost legat de func╚Ťionarea tipografiei Typis episcopalibus, cump─ârat─â de Batthy├íny de la Jozef Franz Kolloman. Pentru o mai bun─â distribuire a resurselor materiale ╚Öi umane, a mutat o parte a tipografiei la Alba Iulia, cealalt─â parte continu├ónd s─â func╚Ťioneze la Cluj.

A rezolvat apoi aspecte precum producerea h├órtiei, prin construirea unei mori de h├órtie l├óng─â Vin╚Ťul de Jos, procurarea materialelor literare, angajarea tipografilor ╚Öi a gravorilor. A pus la punct un plan editorial, din care nu lipseau propriile lucr─âri ╚Ötiin╚Ťifice, dar ╚Öi un modern plan de v├ónzare a publica╚Ťiilor produse ╚Öi a celor cump─ârate ├«mpreun─â cu tipografia. ├Än aceea╚Öi perioad─â, episcopul a fost preocupat de restaurarea Catedralei ╚Öi a Palatului Episcopal, context ├«n care s-a putut observa nu doar gestul de mecena, ci ╚Öi viziunea sa macroeconomic─â, prin c─âutarea acelor activit─â╚Ťi aduc─âtoare de venit, care s─â ├«i poat─â permite achizi╚Ťionarea de c─âr╚Ťi ╚Öi documente ╚Öi tip─ârirea propriilor lucr─âri ╚Ötiin╚Ťifice.

├Äntreaga sa oper─â, tip─ârit─â sau ├«n manuscris, p─âstrat─â ├«n Biblioteca Batthyaneum, se poate clasifica ├«n lucr─âri redactate, publicate ╚Öi semnate, ├«n lucr─âri ap─ârute sub pseudonim sau r─âmase ├«n anonimat ╚Öi ├«n lucr─âri traduse din alte limbi ├«n latin─â. ├Än acest context men╚Ťion─âm doar dou─â dintre lucr─ârile publicate: culegerea de sinoade, Leges Ecclesiasticae Regni Hungariae et provinciarum ei adiacentium ╚Öi via╚Ťa Sf├óntului Gerard, primul episcop de Cenade, intitulat─â Sancti Gerardi episcopi Chanadiensis Scripta et Acta hactenus inedita, cum scrie Episcoporum Chanadiensium. Opera et studio. Prezent─âm ╚Öi dou─â dintre lucr─ârile cu valoare istoric─â terminate, dar r─âmase ├«n manuscris: Dissertationes de rebus gestis inter Ferdinandum et Joannem Sigismundum Z├ípolya Reges, respectiv, Isabellam Reginam, ac Cardinalem Georgium Martinusium, Episcopum Magno-Varadiensem, eiusque caede in Alvincz.

O bibliotec─â, un tezaur na╚Ťional

Episcopul era un mare bibliofil ╚Öi colec╚Ťionar de carte deopotriv─â, iar aceasta a avut drept consecin╚Ť─â achizi╚Ťionarea ╚Öi transferarea treptat─â a bibliotecii sale ├«n Transilvania. Prin intermediul s─âu, au ajuns la Alba Iulia valoroasele fonduri de carte ale parohiei Sf├óntul Iacob din Levo─Źa ╚Öi alte centre din Slovacia de azi ╚Öi mai ales cele ale bibliotecii cardinalului Vienei, Cristoforo Migazzi. Colec╚Ťia acestuia, care num─âr─â aproximativ 8.000 de volume, reprezint─â o mo╚Ötenire valoroas─â de c─âr╚Ťi, codexuri ╚Öi incunabule occidentale, printre care ╚Öi manuscrisul carolingian Codex Aureus.

Valoarea incunabulelor conservate la Alba Iulia este conferit─â de provenien╚Ťa ╚Öi circula╚Ťia lor european─â, dar ╚Öi de posesorii rezulta╚Ťi din ├«nsemn─ârile ╚Öi glosele marginale ╚Öi interliniare. Unele atest─â ╚Öi nume de biblioteci, de bibliotecari, de leg─âtori sau de persoane care au finan╚Ťat tip─ârirea ╚Öi ornamentarea c─âr╚Ťilor, toate ├«nsemn├ónd tot at├ótea date importante pentru istoria c─âr╚Ťii ╚Öi tiparului european. Biblioteca Batthyaneum ├«╚Öi datoreaz─â prestigiul na╚Ťional ╚Öi european fondului valoros de manuscrise (648 de lucr─âri prezentate ├«n 765 de volume) care ilustreaz─â o alt─â pagin─â de istorie a culturii europene ╚Öi transilv─ânene.

Cel mai vechi manuscris din colec╚Ťie, cunoscut sub titlul generic Codex Aureus, datat ├«n secolul al IX-lea, a fost realizat la Aachen, la comanda lui Carol cel Mare. Manuscrisul copiat cu cerneal─â de aur este apreciat pentru calitatea excep╚Ťional─â a ornament─ârii paginilor cu frize policrome, dar mai ales pentru cele dou─âsprezece pagini de canoane biblice ilustrate, a celor trei compozi╚Ťii ├«n plin─â pagin─â, a frontispiciului miniat ╚Öi a altor dou─â pagini cu scriere ornamental─â.

Lui Szentiv├ínyi R├│bert, directorul ├«n func╚Ťiune al Institutului Batthyaneum la 1912, ├«i revine at├ót meritul de a fi promovat manuscrisele bibliotecii, c├ót ╚Öi acela de a fi efectuat cel mai aprofundat studiu paleografic ╚Öi artistic al Codex-ului. El a identificat ╚Öi demonstrat ╚Ötiin╚Ťific pentru prima oar─â c─â fragmentul din Biblioteca Batthyaneum este jum─âtatea celui de la Biblioteca Vaticana, deci parte a aceluia╚Öi manuscris intitulat Das Lorscher Evangheliar, dup─â numele localit─â╚Ťii germane ├«n care a fost g─âsit prima oar─â.

O bijuterie în piatră

Edificiul ├«n care se afl─â institutul fondat la sf├ór╚Öitul secolului al XVIII-lea de episcopul Batthy├íny Ign├íc face parte dintr-un complex arhitectonic, format din biseric─â ╚Öi priorie, construit pentru Ordinul Trinitarian, ├«ntre 1719- 1738. Piatra de temelie a fost pus─â ├«n 1719 ├«n prezen╚Ťa episcopului M├írtonfi Gy├Ârgy, a comandantului militar, contele Stephan de Steinville ╚Öi a arhitectului, inginer militar Giuseppe Quadro. Studiile istoricului de art─â Kov├ícs Zsolt au restituit informa╚Ťii legate de ├«nceputurile ╚Öi istoricul amenaj─ârilor din perioada trinitarian─â a complexului arhitectonic.

Rezultatele sunt cu at├ót mai spectaculoase cu c├ót subiectul a fost prea pu╚Ťin studiat de literatura de specialitate, poate ╚Öi datorit─â schimb─ârii func╚Ťiei acesteia din biseric─â ├«n institut, precedat─â de scoaterea mobilierului arhitectonic specific, sub stricta supraveghere a episcopului Ign├íc. Acesta este un important complex arhitectonic, at├ót pentru func╚Ťia avut─â, c├ót ╚Öi pentru decora╚Ťiunile ÔÇ×cu elemente definitorii artei transilvane de la sf├ór╚Öitul secolului al XVIII-leaÔÇŁ, cum semnala istoricul de art─â Kov├ícs Andr├ís.

Etapele de construire au fost urm─âtoarele: ├«n 1728 erau terminate funda╚Ťia ╚Öi o parte a criptei, ├«ntre iulie 1728 ╚Öi iunie 1729 a fost realizat─â funda╚Ťia sacristiei ╚Öi au fost ridicate zidurile, iar p├ón─â ├«n iulie 1735 s-a terminat ridicarea pere╚Ťilor navei. ├Än acela╚Öi an se pare c─â altarul principal era ridicat par╚Ťial, iar ╚Ťiglele ╚Öi grinzile necesare acoperi╚Öului erau preg─âtite. ├Än 1736 erau realizate bol╚Ťile interioare ╚Öi probabil acoperi╚Öul.

Altarul principal, flancat de coloane, a fost terminat spre 1737, dup─â care au urmat decorarea, const├ónd ├«n zugr─âvirea pere╚Ťilor interiori ╚Öi a corului de deasupra intr─ârii, vopsirea por╚Ťilor, pavarea par╚Ťial─â cu piatr─â, ├«nso╚Ťite de amenaj─ârile interioare, efectuate simultan. Scrisoarea profesorului G├íbri J├│zsef c─âtre D├íniel Imre, din 17 aprilie 1784, precizeaz─â data de 13 aprilie 1784, ca dat─â de evacuare a Trinitarienilor.

Zlamal Agost consemneaz─â evenimentul ╚Öi scrie c─â episcopul Batthy├íny Ign├íc primise ├«n 1786 ├«ntregul complex al Trinitarienilor, dar ├«n contextul iminen╚Ťei izbucnirii r─âzboiului ( ruso-austro-turc din 1787-1792), a acceptat rechizi╚Ťionarea ╚Öi transformarea acestuia ├«n spital militar. Conform chitan╚Ťei pentru chiria pe care o pl─âtea Capitlul de Alba Iulia Armatei, ├«n 1792, cl─âdirea Trinitarienilor nu era preluat─â.

├Än 1793 ├«ns─â, Batthy├íny, care primise cl─âdirea pentru funda╚Ťia sa, ├«l informa pe astronomul s─âu despre iminen╚Ťa ├«nceperii lucr─ârilor de demolare la nivelul registrului turnurilor pentru amplasarea observatorului. ├Än acela╚Öi timp, ├«l anun╚Ťa despre sosirea sa la Alba Iulia pentru a vizita cl─âdirea, ├«n vederea lu─ârii celor mai bune decizii de amenajare: astfel, ├«n noaptea de 27 octombrie 1793, urma s─â doarm─â pentru prima oar─â ├«n fosta cl─âdire a Trinitarienilor.

Decizia de a pune bazele unui observator astronomic a venit abia dup─â plecarea Trinitarienilor ╚Öi evacuarea bisericii, ├«n care ├«i v─âzuse locul ideal de amplasare, cu at├ót mai mult cu c├ót Batthy├íny ├«nsu╚Öi era pasionat de astronomie. Rolul astronomului M├írtonfi Antal a fost acela de coordonator al lucr─ârilor de zid─ârie ╚Öi dulgherie din observator ╚Öi bibliotec─â. El a instalat aparatura, comandat─â ├«n mare parte la Londra de c─âtre Batthy├íny, dovedindu-╚Öi ╚Öi competen╚Ťele de autor al primei lucr─âri dedicate observatorului.

Amenajarea spa╚Ťiului interior al bibliotecii s-a derulat ├«n paralel cu lucr─ârile din observatorul astronomic ╚Öi ambele erau gata ├«naintea mor╚Ťii episcopului Batthy├íny, survenit─â la 17 noiembrie 1798. De╚Öi ├«n 1794 lucr─ârile de zid─ârie ale observatorului astronomic fuseser─â terminate, iar inscrip╚Ťia ÔÇ×URANIAE/POSUIT/C(omes) IG(natius) DE BATTHYAN/EPISC(opus) TRANSILV(aniae)/1794ÔÇŁ fusese pus─â, se pare c─â acestea au fost ├«ncheiate abia ├«n 1795.

Din acest moment, Batthy├íny vorbea despre necesitatea de a clarifica ├«n form─â juridic─â func╚Ťionarea observatorului, de fapt despre actul de fondare a institutului, ├«ntocmit abia peste trei ani. ├Än acela╚Öi an, 1795, cerea ├«n scrisori ca biblioteca s─â fie gata ├«nainte de Pa╚Öte, astfel ├«nc├ót s─â poat─â depozita c─âr╚Ťile ├«n cele trei ├«nc─âperi de sus. Transferul c─âr╚Ťilor a ├«nceput sub coordonarea canonicului M├írtonfi Peter, fratele astronomului, numit bibliotecar. Aceasta, ├«n condi╚Ťiile ├«n care dulgherii ╚Öi mai ales pictorii lucrau ├«nc─â la decorarea interiorului. ├Än 1796, preocup─ârile episcopului erau exclusiv legate de lucr─ârile care mai r─âm─âseser─â de f─âcut ├«n bibliotec─â. Se poate afirma prin argumente arhivistice c─â lucr─ârile din bibliotec─â erau ├«ncheiate ├«n 1797.

Sub semnul Uraniei

├Än contextul analizei artistice a institutului batthyanian, am dorit s─â argument─âm existen╚Ťa unui program iconografic unitar, at├ót ├«n observator, c├ót ╚Öi ├«n bibliotec─â. Aceasta, dup─â un studiu minu╚Ťioas al decorului din Aula Magna ╚Öi coroborarea rezultatelor ob╚Ťinute ini╚Ťial de Kov├ícs Andr├ís. Am sesizat c─â Astronomia a fost tema ambelor spa╚Ťii ale institutului. O tem─â rar─â ├«n Transilvania, dup─â cum observase ╚Öi istoricul de art─â. Am putut s─â deducem astfel c─â episcopul ╚Öi-a pus nu doar observatorul, ci ├«ntregul institut sub semnul Uraniei, cum m─ârturise╚Öte inscrip╚Ťia plasat─â ├«n frontonul cl─âdirii.

Pentru argumentarea acestei ipoteze, am luat drept surs─â chiar cartea astronomului M├írtonfi Antal, de la sf├ór╚Öitul secolului al XVIII-lea. Am descoperit ├«n introducerea c─âr╚Ťii sale chiar programul iconografic propus: descrierea astronomiei, a leg─âturilor avute cu domeniile ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi mai ales rolul acesteia ├«n evolu╚Ťia umanit─â╚Ťii. Aspectele fuseser─â sesizate anterior, dar aplicate exclusiv la observatorul astronomic, nu ╚Öi la bibliotec─â.

├Äntreaga coresponden╚Ť─â a episcopului cu astronomul argumenteaz─â c─â Batthy├íny i-a antrenat ├«n amenajarea ╚Öi decorarea observatorului pe to╚Ťi salaria╚Ťii tipografiei, recunosc├óndu-le talentul artistic, dar ╚Öi pentru a face economii. Cartea lui M├írtonfi confirm─â par╚Ťial, prin publicarea celor patru gravuri semnate de Michael Gros ╚Öi Mark Quirin, ╚Öi de colaboratorul tipografiei sale, Johann Baptist Simon. Sunt chiar gravurile descrise ╚Öi interpretate de Kov├ícs Andr├ís, ├«n studiul men╚Ťionat.

Celelalte gravuri sunt reluate din tratatele de astronomie ale lui Lalande, citat de Mártonfi printre sursele bibliografice, aspect descoperit pe această cale. Plafonul casetat, inspirat după Observatorul astronomic din Viena, este decorat cu scene alegorice înscrise în opt careuri, având în mijloc alegoria Uraniei, muza astronomilor. Tema din careul A, Cronologia, comportă o reprezentare standard: pe Janus Bifrons și clepsidra înaripată, pe care o identificasem printre alegoriile care decorează galeria centrală a Aulei Magna.

Dac─â pentru pere╚Ťii laterali a fost ├«n linii mari reprodus─â gravura, decorul general a fost modificat prin ad─âugarea altor portrete, de astronomi ╚Öi de savan╚Ťi, pe l├óng─â cele semnalate. Este vorba despre unsprezece portrete ├«n tondo reprezent├ónd muze, ├«ntre care Urania, pictate cu fine╚Ťe ├«n stil neoclasic, cu siguran╚Ť─â de alt artist. Ele pot fi asociate cu cele dou─â compozi╚Ťii de mari dimensiuni din Aula Magna. A fost descoperit numele unui pictor necunoscut p├ón─â ├«n prezent, care a pictat at├ót ├«n observator, c├ót ╚Öi ├«n bibliotec─â, mai pu╚Ťin muzele ╚Öi cele dou─â panouri centrale din sala mare a bibliotecii: numele s─âu a fost scris de Batthy├íny ├«n maghiar─â, pe verso-ul scrisorii ├«n latin─â adresat─â astronomului s─âu, la 22 iunie 1797: ÔÇ×egy Cs├║r┼Ĺs J├│zsef nevezet┼▒ pictor fog j├Ânni Ebesfalv├írul, azt ├ęn megfogadomÔÇŁ.

Acela╚Öi nume se reg─âse╚Öte pe o list─â a colaboratorilor r─âma╚Öi nepl─âti╚Ťi la moartea episcopului. La pozi╚Ťia 105 este consemnat numele s─âu cu suma restant─â: ÔÇ×Josephus Cs┼▒r┼Ĺs (V), Pictor pro Bibliotheca muris et pluteii pictisÔÇŁ. Se ╚Ötie c─â a lucrat cu fratele s─âu Antal, sculptor ╚Öi ebenist, c─âci ╚Öi lui i se datora o sum─â de bani. Am├óndoi sunt consemna╚Ťi ca lucr├ónd ├«n echip─â la amenajarea c├ótorva biserici din Transilvania sub coordonarea lui Simon Hoffmayer, care formase o echip─â din me╚Öteri ╚Öi artizani de calitate.

Pentru a descifra programul iconografic desf─â╚Öurat ├«n Aula Magna a bibliotecii, a trebuit s─â revenim ╚Öi la sursele prezentate anterior. Mai ales dup─â ce ├«n spatele rafturilor din zona central─â a galeriei am observat pe pere╚Ťi suprafe╚Ťe pictate ├«n fresc─â, reprezent├ónd ├«ntre altele flori ╚Öi frunze de acant, dar ╚Öi elemente de arhitectur─â ├«n trompe lÔÇÖoeil. Era evident c─â motivele respective fac parte din decora╚Ťiunea bisericii trinitarienilor: c─â pictarea a fost reluat─â ├«n 1765, cu indicarea zonei, ÔÇ×anno hoc in autumno concavitates fenestrarum chori religiosi, variis florum figuris et imaginibus ac gentilitiis horum parentum nostrorum Joannis et Felicis pictae, novae lamberiae per totum chorum circumdataeÔÇŁ.

Pentru alte argumente la programul iconografic comun, vom ad─âuga 16 din cele 18 compozi╚Ťii alegorice de form─â rectangular─â pictate ├«n ocru direct pe lemnul galeriei, pe care le-am decriptat ca reprezent├ónd Astronomia ╚Öi ╚Ötiin╚Ťele ├«n slujba umanit─â╚Ťii. Totul pornind de la alegoria Cronologiei, din gravura semnat─â de Michael Gros ╚Öi de Quirin Mark. Se adaug─â acestora cele dou─â compozi╚Ťii comport├ónd dou─â zeit─â╚Ťi: Minerva cu blazonul fondatorului ├«n scut ╚Öi cu imaginea Cet─â╚Ťii Eterne ├«n fundal ╚Öi Helios, ├«n cvadrig─â, dup─â bine-cunoscuta alegorie ÔÇ×Caii SoareluiÔÇŁ.

├Än ambele compozi╚Ťii se g─âsesc devize, inscrip╚Ťii, semne astrologice, adaptate tematicii, din care rezult─â ╚Öi men╚Ťionata inspira╚Ťie de factur─â vienez─â. Doar patru portrete ╚Öi dou─â alegorii trimit la religie, cu accente pe iudaism ╚Öi pe cre╚Ötinism: Moise, Iisus Hristos, ├«n raport cu alegoria Tablele lui Moise, ╚Öi Petru ╚Öi Pavel, ├«n raport cu cea a Fond─ârii Bisericii Romei. Toate ├«ncadreaz─â rafturile cu biblii ╚Öi exegeze biblice, demonstr├ónd raportul existent dintre decorul bibliotecii ╚Öi dispunerea c─âr╚Ťilor ├«n rafturi.

O bibliotecă în bibliotecă

Cea mai mare emo╚Ťie ne-a creat-o descoperirea pentru prima oar─â ├«n spatele cvadrigii din alegoria ÔÇ×Caii SoareluiÔÇŁ, imaginea ├«n perspectiv─â a Aulei Magna a bibliotecii. O adev─ârat─â metafor─â care se dezv─âluie ochiului. Biblioteca devine simbol al ╚Ötiin╚Ťei reflectat ├«n oglind─â, poate chiar ├«n ÔÇ×oglinda universuluiÔÇŁ. Analiz├ónd de aproape imaginea, putem crede chiar c─â a fost o machet─â a bibliotecii cu rafturile de c─âr╚Ťi completate cu inscrip╚Ťiile ├«n greac─â veche, suger├ónd domeniile.

Rafturile nu au mai fost inscrip╚Ťionate, ├«n schimb portretele, ce nu apar ├«n compozi╚Ťie, au fost amplasate, pe alocuri, deasupra rafturilor. Iar compozi╚Ťia a fost surmontat─â de portretul ╚Öi de al doilea blazon pictat al episcopului, cu ├«nsemnul ÔÇ×NON SOLO NOMINE PASTOR/TUTATUR ET ORNATÔÇŁ. Vizitatorul descoper─â un program iconografic complex, care trimite la prima func╚Ťie a cl─âdirii: c─âci integr├ónd vechea construc╚Ťie, arhitectul a echilibrat ├«n─âl╚Ťimea prin delimitarea ├«n dou─â niveluri, iar ├«n sala ├«n care trebuia s─â fie amplasat─â biblioteca, printr-o galerie.


testament jpg jpeg

Testamentul episcopului Batthyány

Astfel, spa╚Ťiul vertical se deschide spre ├«nalt. Ceea ce surprinde este faptul c─â episcopul Batthy├íny ╚Öi-a amplasat institutul ├«ntr-o fost─â biseric─â, cu toate constr├óngerile conferite de zidurile ├«nalte ╚Öi decora╚Ťia interioar─â specific─â. ╚śi c─â a vegheat ca arhitectul s─â p─âstreze elemente din vechea biseric─â: amplasarea ├«n fostul oratoriu ╚Öi p─âstrarea motivelor florale ├«n fresc─â ├«n spatele rafturilor. Putem considera c─â ne afl─âm ├«n fa╚Ťa unui concept iconografic ╚Öi a unui un program unitar, av├ónd drept tem─â astronomia ╚Öi laitmotivul apoteoza Uraniei.

Alegoriile evoc─â sfera preocup─ârilor episcopului Batthy├íny, ├«n timp ce tema eroilor se leag─â de istoria familiei sale: prin cele dou─â blazoane ├«╚Öi dezv─âluie identitatea de mecena al artelor ╚Öi a ╚Ötiin╚Ťelor, ├«nt─ârit─â de dubla reprezentare a cl─âdirii institutului fondat, precum ├«n alegoria Arhitecturii. Dar poate ╚Öi mai mult, ├«n imaginea pictat─â a propriei sale biblioteci din spatele cvadrigii lui Helios, v─âzut─â ca ├«ntr-o oglind─â, ├«n care, atunci c├ónd privim, ni se dezv─âluie lumina ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi mitul acestei biblioteci, ascuns ├«n propria sa istorieÔÇŽ O bibliotec─â ├«n bibliotec─â. Unic─â ╚Öi de neuitat.

Bibliografie:

Biblioteca Batthyaneum la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea. Carteacatalog a lui Varj├║ Elem├ęr, adnotat─â ┼či comentat─â, adnotat─â ┼či prefa╚Ťat─â de Doina Hendre Biro, editura Bibliotecii na╚Ťionale a Rom├óniei, Bucure┼čti, 2014