Testamentul unei misionare care a murit la Auschwitz, găsit într-o arhivă scoţiană

Testamentul misionarei scoţiene Jane Haining, împreună cu alte alte câteva obiecte personale, precum şi fotografii au fost găsite în arhivele unei biserici. Ea şi-a dedicat ultima parte a vieţii îngrijirii copiilor din comunitatea evreiască din Budapesta, fapt pentru care a fost trimisă în lagărul de concentrare de la Auschwitz.

În Church of Scotland’s World Mission Council, o biserică din Edinburgh, Scoţia a fost găsit testamentul scris de mână al scoţienei care a refuzat să abandoneze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial fetiţele pe care le îngrijea la o şcoală din Budapesta. Jane Haining a primit premiul  Yad Vashem, institutul fondat în Israel în memoria victimelor Holocaustului, ea fiind singura persoană de origine scoţiană care a câştigat titlul de „Drept între popoare” acordat persoanelor de alte religii sau confesiuni care şi-au riscat viaţa pentru protejarea evreilor în timpul nazismului.

Cutia găsită în arhive conţine testamentul, maşina de scris, haina de blană şi ceasul lui Jane, dar şi 70 de fotografii unde apar şi copiii pentru care şi-a dat viaţa, precum şi documente care atestă eforturile autorităţilor de a o elibera din lagărele naziste.

Haining s-a mutat în Budapesta la începutul anilor’30, unde a lucrat ca directoare a unei şcoli de fete, după ce în Scoţia lucrase într-un adăpost pentru copiii. Din cei 315 copii de care avea grijă, majoritatea erau evrei. În 1939, odată cu începerea războiului, ea era plecată în concediu, în Cornwall, dar imediat s-a întors în Ungaria. Când trupele naziste au intrat în Budapesta, în martie 1944, Jane a fost arestată, fiind suspectată şi de spionaj. Asupra ei au fost puse 8 capete de acuzare, inclusiv cel că asculta ştirile la radio BBC. În luna mai a ajuns la Auschwitz, rezistând până în august, când a murit. În testament, Jane şi-a justificat alegerea:„Dacă copiii au avut nevoie de mine în zile cu soare, câtă nevoie au acum, în aceste zile de întuneric?” În 2010, ea a fost medaliată postmortem de către Marea Britanie:Erou al Holocaustului. De asemenea, o stradă în Budapesta îi poartă numele.

Sursa:The guardian