Monede şi obiecte de podoabă dacice, recuperate din Germania de autorităţile române
Potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii, joi, de Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, procurorii români au recuperat recent, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Munchen, cinci monede dacice din aur de tip Koson, precum şi 14 piese de podoabă dacice din argint, reprezentând părţi din tezaurele furate de o asociaţie infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin Interpol, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, cele cinci monede dacice din aur şi cele 14 piese de podoabă dacice au fost obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la o casă de licitaţii din Germania, la solicitarea Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia.
Lotul monetar a fost predat, miercuri, reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din Munchen, urmând să fie depus în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
Conform comunicatului, sunt urmărite în continuare, prin Interpol, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze:un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 31 de piese, un tezaur de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 700 de piese, cinci scuturi regale din fier, două table din bronz cuprinzând legile oraşului roman Troesmis (Dobrogea), 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice).
Conform experţilor, "cele cinci monede dacice, din aur, recuperate recent din Germania, sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 î.e.n.), iar dintre acestea, două aparţin variantei cu monogramă pe revers, în timp ce celelalte trei fac parte din varianta fără monogramă".
Experţii susţin că monedele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia în jurul anilor 44-29 î.e.n.
De asemenea, fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice de argint, databile în secolul I î.e.n., conţine o brăţară, decorată cu capete stilizate de şerpi, pandantive, cercei şi verigi cu capetele răsucite.
"Operaţiunea, desfăşurată în conformitate cu Convenţia privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 şi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintă o premieră, fiind prima operaţiune de repatriere de la o importantă casă de licitaţii din Germania, a unor piese aparţinând Patrimoniului Cultural al României", se mai arată în comunicatul de presă al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia.
sursa:mediafax.ro
