Ce au dezvăluit ADN-urile antice descoperite în mormintele mayașe va schimba istoria acestei civilizații
Un studiu revoluționar reconstituie istoria genetică a civilizației Maya din perioada clasică, oferind perspective noi asupra originilor, migrațiilor și ascensiunii spectaculoase – urmate de prăbușirea – uneia dintre cele mai avansate societăți din America antică.
Urmele genetice ale mayașilor clasici
Civilizația Maya clasică este cunoscută pentru orașele sale impunătoare, sistemele complexe de scriere și astronomia extrem de avansată. Totuși, în ciuda realizărilor lor impresionante, originile genetice ale acestui popor au rămas învăluite în mister. Cercetătorii au reușit acum să urmărească rădăcinile genetice ale mayașilor până în perioada arhaică târzie, descoperind o bază istorică extrem de bogată.
Studiul, publicat în revista Current Biology, s-a concentrat asupra orașului antic Copán, situat în actualul Honduras. Prin analiza ADN-ului antic, echipa a reușit să recupereze genomurile a șapte indivizi, datând din perioada de vârf a civilizației clasice.
Influența mexicană de la altitudine asupra populației mayașe
Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale studiului a fost identificarea unor urme genetice provenite din zonele înalte ale Mexicului. Pe măsură ce Copán devenea un centru de putere, influențele regiunilor vecine deveneau vizibile în structura genetică a locuitorilor săi. Acest schimb genetic indică interacțiuni dinamice între mayașii clasici și populațiile din zonele muntoase mexicane, cel mai probabil prin comerț, migrație și schimburi culturale.
Aceste contacte genetice reflectă și o imagine mai largă a contextului social și politic al vremii, în care deplasările de populație au fost esențiale pentru dezvoltarea orașelor mayașe. Dovezile descoperite la Copán oferă o înțelegere mai clară a modului în care mayașii și-au extins influența și a interacțiunilor culturale care le-au definit civilizația.
Declinul populației și colapsul civilizației mayașe
Studiul relevă, de asemenea, un declin demografic ce coincide cu prăbușirea civilizației Maya clasice. Până la sfârșitul secolului al IX-lea, multe dintre marile orașe mayașe, inclusiv cele din regiunile sudice de șes, au fost abandonate. Datele genetice din acea perioadă confirmă această narațiune istorică, arătând o scădere semnificativă a populației din Copán și din alte centre urbane cheie. Deși cauzele exacte ale colapsului mayaș sunt încă dezbătute, aceste dovezi genetice oferă o nouă perspectivă asupra factorilor de mediu, sociali și politici care au contribuit la declinul lor.
Dr. Shigeki Nakagome, cercetător principal și genetician la Trinity College Dublin, a subliniat importanța acestui studiu:
„Civilizația Maya clasică este bine cunoscută pentru bogăția sa culturală, dar multe aspecte ale originii lor au rămas neexplorate. Prin aplicarea genomicii antice, am văzut oportunitatea de a aduce perspective noi asupra istoriei lor populaționale și de a completa golurile din înțelegerea noastră a originilor lor.”
Lecții ecologice de la mayași
Rezultatele acestui studiu nu doar că îmbogățesc cunoștințele despre mayași, ci oferă și lecții valoroase pentru societatea contemporană. Pe măsură ce schimbările climatice influențează tot mai mult modul în care trăim, este esențial să înțelegem cum au reacționat civilizațiile trecute la stresul de mediu.
Prăbușirea civilizației Maya clasice oferă un exemplu grăitor despre cum factori de mediu, precum seceta, ar fi putut juca un rol crucial în destrămarea societății.
„Această cercetare contribuie semnificativ la domeniile antropologiei, arheologiei și geneticii umane, iar în mod indirect, la înțelegerea mai amplă a diversității și evoluției umane,” a concluzionat Dr. Nakagome.
