În timp ce Ungaria amenință România pentru un liceu unguresc, în Ucraina sunt închise toate școlile romanești, iar Bucureștiul zice că e mulțumit!

Ungaria ameninţă România din cauza Liceului Teologic Maghiar din Târgu-Mureş, în timp ce România nu are o strategie fermă de apărare a intereselor româneşti în Ucraina. În 5 Septembrie a.c. Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă lege a învăţământului care va desfiinţa şcolile româneşti din Bucovina de nord, Maramureşul istoric şi Basarabia de sud. Iar la Sighetul Marmaţiei se deschide acum un liceu în limba ucraineană!

Presa din România a fost interesată de ameninţarea României de către Ungaria din cauza Liceului maghiar din Târgu-Mureş. Guvernul de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul României şi prin el a transmis guvernului de la Bucureşti că Ungaria îşi retrage sprijinul pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică din cauza problemelor Liceului Teologic Maghiar din Târgu-Mureş. Fără votul Budapestei, România nu poate accede în această organizaţie economică. Votul tuturor reprezentanţilor statelor membre al OCDE este planificat să se desfăşoare în 8 Septembrie, iar fiecare stat membru are drept de Veto!

Acest şantaj al Budapestei intervine imediat după vizita ministrului de externe maghiar, Péter Szigjartó, la Bucureşti, unde a participat în 30 August la Reuniunea anuală a diplomaţiei româneşti, ca invitat special la Ministerului român de externe, Teodor Meleşcanu. Cu ocazia vizitei, diplomatul maghiar a reiterat importanţa României ca piaţă de desfacere pentru produsele ungureşti, deoarece ţara noastră este a doua destinaţie de export pentru firmele din Ungaria. Desigur că nu au fost ocolite de discuţie subiectele despre comunitatea maghiară din România. Chiar dacă declaraţiile publice făcute cu ocazia vizitei nu abordează subeictul aderării României la OCDE, este clar că invitarea ministrului maghiar a avut şi rolul de a clarifica poziţia Budapestei pe acest subiect important pentru România. Desigur că vizita ministrului de externe maghiar a trecut neobservată de presa românească, probabil pentru că nu a generat ”foc şi sânge”.

Liceul Teologic Maghiar din Târgu-Mureş a generat ieri şi o demonstraţie publică în Târgu-Mureş, la care au particpat şi liderii UDMR, iniţiată de arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, György Jakubinyi. Despre acelaşi prelat maghiar apăreau zilele trecute informaţii în presă că s-ar fi opus vizitei Papei în România în 2018! Iată deci o acţiune concertată a Guvernului de la Budapesta, a arhiepiscopului romano-catolic de Alba-Iulia (instituţie bisericească exclusiv pentru romano-catolicii maghiari), a politicienilor maghiari şi a organizaţiilor neguvernamentale ale ungurilor din România pentru susţinerea unui liceu maghiar în Târgu-Mureş, a cărui înfiinţare ridică semne de întrebare din punct de vedere juridic şi face obiectul unei anchete. Problema acestui liceu a intrat în atenţia autorităţilor abia după ce clasele româneşti au fost date afară de directorul şcolii cu acordul inspectorului general cu documente suspecte de nerespectarea legii! Arhiepiscopul Jakubinyi nu acceptă clase de limba română în liceul maghiar, promovând vechea politică de segregare a elevilor pe criterii etnice!

Exact în aceeaşi perioadă, mai exact în seara zilei de 5 Septembrie a.c., Parlamentul de la Kiev a adoptat noua Lege a învăţământului care desfiinţează învăţământul în limba minorităţilor, deci şi şcolile româneşti din Bucovina de nord, din Maramureşul istoric şi din Basarabia de sud. Nici ziariştii români, nici politicienii de la Bucureşti nu sunt interesaţi absolut deloc de soarta românilor din Ucraina!

Legea a fost dezbătută câteva luni în Ucraina. Asociaţiile româneşti din Bucovina au atras atenţia prin petiţii, adresate atât la Kiev, cât şi la Bucureşti, asupra pericolului distrugerii identităţii naţionale prin închiderea şcolilor în limbile minorităţilor. Însă România nu a fost în stare să gestioneze problema, nu a intervenit ferm pentru protecţia comunităţilor româneşti din Ucraina. Spre comparaţie, guvernul de la Budapesta a intervenit la Kiev în favoarea minorităţii maghiare din Ucraina, care este mult mai mică decât cea românească. Din cauza antipatiei generale dintre români şi unguri guvernul de la Bucureşti nu a fost capabil să adopte o atitudine comună cu Budapesta în legătură cu problema şcolilor minorităţilor din Ucraina!

Culmea ironiei (sau tupeului diplomatic)! Exact în 5 septembrie, data la care Parlamentul de la Kiev a adoptat această lege a învăţământului care închide şcolile româneşti din Ucraina, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, vizita judeţul Maramureş, unde se află cea mai numeroasă comunitate ucraineană din România. A vizitat şcolile ucrainiene din Remeţi, Rona de Sus, Poienile de sub Munte, Repedea, precum şi Liceul Ucrainean Taras Şevcenko din Sighetu Marmaţiei. În discuţiile cu prefectul judeţului Maramureş, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti a ridicat şi problema reintroducerii microbuzului şcolar, care să îi aducă pe elevii ucraineni din Ruscova, Repedea şi Poienile de sub Munte, la Liceul Taras Şevcenko din Sighetu Marmaţiei. Atragem atenţia asupra acestei afirmaţii:

„Am ajuns la Bucureşti de două luni şi în acest interval am încercat să identific interesele comune pentru România şi Ucraina”.

Excelenţă, interesele comune pentru România şi Ucraina înseamnă şi protecţia comunităţilor româneşti din Ucraina, nu doar a ucrainienilor din România! Interesele comune ale României şi Ucrainei înseamnă şi şcoli româneşti pentru românii din Ucraina, nu doar şcoli ucrainiene pentru ucrainienii din România!

În timp ce ambasadorul Ucrainei la Bucureşti vizita şcolile ucrainiene din România şi solicita condiţii speciale pentru transportul elevilor din satele ucrainiene la liceul ucrainean înfiinţat în acest an la Sighetul Marmaţiei, Parlamentul de la Kiev închidea şcolile româneşti din Ucraina!

Excelenţă, chiar peste Tisa, vis-a-vis de Sighetul Mamaţiei, unde va funcţiona din acest an şi un liceu în limba ucraineană, trăiesc zeci de mii de români în Slatina, Apşa de Jos, Apşa de Mijloc şi multe alte sate, în care există şcoli româneşti încă de pe vremea stăpânirii austriece. Şi românii de peste Tisa, la fel ca toţi românii din Ucraina, sunt şi TREBUIE să fie interesul comun pentru România şi Ucraina!

Guvernul României a uitat de românii din Bucovina de Nord, din Maramureşul istoric şi din Basarabia de sud.

Spre comparaţie, în anul 1939, după ce Ungaria a anexat regiunea Transcarpathia, care în perioada interbelică făcuse parte din Cehoslovacia, guvernul lui Horthy a închis şcolile româneşti de peste Tisa, din Maramureşul istoric. Atunci ministrul de Externe la Bucureşti era Grigore Gafencu. Acest politician a dat dovadă de coloană vertebrală şi a intervenit imediat la guvernul de la Budapesta pentru redeschiderea şcolilor româneşti şi a convins guvernul român să ia măsuri de retorsiune, fiind câteva zile blocată circulaţia trenurilor pe podul de peste Tisa şi astfel trenurile care transportau mărfuri şi oameni pe valea Tisei superioare în Transcarpatia nu au putut să circule, datorită blocării segmentului românesc de cale ferată. Fermitatea ministrului de Externe român a determinat Budapesta să reconsidere închiderea şcolilor româneşti de peste Tisa.

În urmă cu două săptămâni, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andrea Păstârnac, s-a plimbat până la Cernăuţi, unde le-a recomandat românilor din Bucovina de nord să fie cetăţeni loiali ai statului ucrainean şi să înveţe limba ucraineană. Oricum toţi românii din Ucraina ştiu foarte bine să vorbească în limba ucraineană. De fapt dna ministru i-a invitat să se lase asimilaţi. Ba mai mult, ministrul român Andreea Păstârnac ar fi declarat la Kiev în faţa oficialilor ucrainieni că „România este mulţumită de nivelul asigurării drepturilor minorităţii române din Ucraina”. Inclusiv Ministerul de Externe al Ucrainei a postat un comunicat despre această declaraţie, pe care l-a şters după câteva ore, în urma protestelor românilor din Cernăuţi şi, probabil, a intervenţiei ministrului român, care între timp a realizat ce prostie mare a spus. Într-un alt interviu acordat postului Radio România Actualităţi, dna minsitru Andreea Păstârnac dovedeşte fie incompetenţă în problema minorităţilor româneşti, fie necunoaştere:

„Credem că urmează o perioadă cel puţin în ceea ce priveşte învăţământul românesc din Ucraina, în condiţiile în care această ţară este preocupată de reformă şi de descentralizare, învăţământul românesc să continue să se extindă.”

Oare cum poate fi ministru pentru românii de pretutindeni cineva care este total pe lângă obiectul ministerului pe care a fost pus să îl conducă? Oare după data de 5 septembrie se mai poate uita în oglindă dna. ministru Andreea Păstârnac? Este satisfăcută de rezultatul declaraţiilor sale şi de lipsa unei strategii ferme la nivelul ministerului său pentru protejarea comunităţilor româneşti? Am aflat că este mult mai preocupată de comunitatea românească din Israel şi de diapora românească din America, decât de românii din jurul României, din Bucovina de Nord sau Timoc.

Oare există vreun deputat sau senator în Parlamentul de la Bucureşti care să aibă curajul să îi interpeleze atât pe ministrul pentru românii de pretutindeni, cât şi pe ministrul de Externe în această problemă foarte gravă a închiderii şcolilor româneşti din Ucraina? Oare chiar toţi parlamentarii români sunt laşi şi nu îi interesează soarta românilor din Ucraina?

Până acum, doar deputatul Constantin Codreanu s-a pronunţat public în această problemă şi a solicitat o întâlnire cu ambasadorul Ucrainei, care l-a refuzat pentru că nu este disponibil. Bine că au fost disponibil oficialii români când ambasadorul Ucrainei şi-a arătat interesul pentru ucrainienii din România! Sper să mai fie şi alţi parlamentari români care să îl sprijine pe Constantin Codreanu, indiferent de culoarea politică, pentru a se face presiuni pentru ca preşedintele Ucrainei să nu promulge această lege.

Guvernul şi Parlamentul României trebuie să se mobilizeze măcar acum şi să solicite, să facă presiuni, să ia măsuri de retorsiune, orice, dar să facă ceva util, pentru ca această lege să nu fie promulgată. Peste câteva luni preşedintele României va face o vizită oficială în Ucraina. Preşedintele Klaus Johannis are posibilitatea de a-l contacta direct pe preşedintele Ucrainei şi să ceară revizuirea legii pentru a fi protejate minorităţile din Ucraina! Degeaba vor discuta la întâlnirea oficială această problemă, după ce legea va fi promulgată nu mai este nicio şansă pentru şcolile româneşti.