Nicolae Ceauşescu la un miting electoral, în 1946 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 1/1946)

Alegerile din 1946 la o secție de votare din Curtea de Argeș

Oamenii lui Stalin erau deosebit de brutali și ar fi preluat puterea prin forță și ucideri în masă. Totuși, conducerea de la Kremlin le-a dat ordin comuniștilor să însceneze alegeri libere pentru ca apoi să demonstreze că poporul a dorit ideologia egalitaristă pentru vecie. Mai era nevoie de o oarecare cooperare cu lumea capitalistă pentru a obține noi și noi produse industriale pentru redresare economică și refacerea fabricilor de armament.

Iosif Stalin a dat misiune tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej să se ocupe cu orice preț de alegerile din 19 noiembrie 1946 și rezultatul să fie pozitiv. Au fost investite sume frumoase în materialele de propagandă și străzile erau pline de manifeste electorale. Aparatul de stat a fost implicat în campania electorală și afișele opoziției erau rupte cu o adevărată mânie proletară. S-a uitat că este secetă în țară și toată ura socială a fost orientată spre victoria cauzei.

Orașul Curtea de Argeș avea o puternică legătură cu monarhia și cu liberalismul, ceea ce nu prea era pe gustul noilor autorități de la București. Au fost date ordine ferme să se facă totul pentru obținerea de voturi și Secția nr. 30 a fost înconjurată cu soldați fideli regimului. Chiar dacă pe vremuri se recomanda ca armata să fie absolut neutră și să aibă drept misiune apărarea tuturor locuitorilor țării, acum era o oștire a poporului și trebuia să urască tot ce nu era de stânga. Comandantul gărzii era fidel noului regim și înțelegea de unde vine averea.

Primarul și vicele localității intensificau îndemnurile pentru alegerea blocului egalitarist. Forțele de ordine și-au făcut datoria către cauză și au îndeplinit cu strictețe un alt ordin superior: să nu se consume alcool. Erau necesare toate energiile pentru ca nu cumva opoziția să profite și să primească prea multă simpatie din partea maselor populare. Au fost prea multe minuni de la băutură, lecțiile oferite chiar de trupele ruse în două războaie mondiale fiind suficiente pentru a se lua măsuri severe de prevenire a pierderii alegerilor. Nici românii nu erau imuni la viciu, dar la alegerile din noiembrie 1946 mintea trebuia să fie liberă și lucreze numai pentru cauza partidului unic de extrema stângă.

Numărarea voturilor a fost ușor de făcut pentru că populația n-a fost ostilă regimului. Cel ce raporta superiorilor nota cu satisfacție că lista nr. 1 a obținut în realitate 85% din voturi. Este evident că localnicii de frica represaliilor din partea autorităților ce nu fuseseră chiar blânde nici la alte alegeri și după au dat cu ștampila în favoarea celor veniți pe tancurile cu stele roșii. Raportul aflat în arhiva din Pitești conține un mare adevăr: alegerile au fost falsificate, dar la secția din Curtea de Argeș n-a mai fost cazul să se facă eforturi deosebite pentru măsluirea rezultatelor. Numai două cuvinte scurte și clare, în realitate, au fost suficiente pentru a indica o încălcare masivă a legii electorale în secțiile de votare și la centralizarea națională.

Minciuna și crima au fost adorate de cei ce doreau cu orice preț robia maselor pentru a le transforma în materia primă necesară îndeplinirii fanteziei politice ce purta numele de comunism.

Foto sus: Nicolae Ceauşescu la un miting electoral, în 1946 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 1/1946)

Bibliografie minimală

  • Direcția Județeană Argeș a Arhivelor Naționale, fond Prefectura Județului Argeș, dosar 58/1946, fila 88.
  • Bălan, Mircea, Istoria beției la români, Editura Eurostampa, Timișoara, 2004.
  • Contribuții la studierea istoriei contemporane a României, Editura politică, București, 1980.
  • Neiberg, Michael, Potsdam, București, 2018.
Mai multe pentru tine...