<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Wed, 07 Jan 2026 19:04:33 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Wed, 07 Jan 2026 19:04:33 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Constantin C. Nottara, admis la Conservator la vârsta de zece ani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/constantin-c-nottara-admis-la-conservator-la-2499232.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/constantin-c-nottara-admis-la-conservator-la-2499232.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3ff3c601-5025-4882-bc88-4ec484612557/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 07 Jan 2026 19:07:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Constantin C. Nottara s-a născut la 14 octombrie 1890 și a locuit inițial într-un apartament situat pe strada Teatrului nr. 5, alături de părinții săi, Eleonora și Constantin Nottara, actori ai Teatrului Național din București. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Fluierul, instrumentul muzical pentru suflet ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/fluierul-instrumentul-muzical-pentru-suflet-2487974.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/fluierul-instrumentul-muzical-pentru-suflet-2487974.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ac17b15c-421f-4a28-9d07-92b52080434f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 18 Nov 2025 14:27:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Fluierul, instrumentul muzical pentru suflet ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Premiera bucureșteană a operei „Oedip” la prima ediție a festivalului George Enescu]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/premiera-bucuresteana-a-operei-oedip-la-prima-2475763.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/premiera-bucuresteana-a-operei-oedip-la-prima-2475763.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cbce36c6-0983-4043-9c6f-ea802b8bb378/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.111%252C1%252C0.46%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 30 Sep 2025 14:53:13 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 22 septembrie 1958 a avut loc premiera bucureșteană a operei „Oedip”, reprezentând evenimentul de închidere a primei ediții a Concursului și Festivalului Internațional „George Enescu”. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viața lui Maurice Ravel, după Primul Război Mondial: izolare și bijuterii muzicale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-maurice-ravel-dupa-primul-razboi-2456573.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-maurice-ravel-dupa-primul-razboi-2456573.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d8dc63ea-925f-4c70-ad48-5dc7d1cff7cb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.749%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 09 Jul 2025 12:20:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După Primul Război Mondial, Ravel se mută la sud-vest de Paris, în orășelul Montfort-l'Amaury, unde va locui până la moarte. O moștenire primită în 1921 îi permite să își cumpere Le Belvédère, o vilă pe care o îndrăgește foarte mult. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[ Cine a compus celebrul Bolero?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/cine-a-compus-celebrul-bolero-2444806.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/cine-a-compus-celebrul-bolero-2444806.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c6b15f76-2485-4082-8559-1444e40597d3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 22 May 2025 07:08:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anul acesta aniversăm 150 de ani de la nașterea celui care ne-a lăsat celebrul Bolero – una dintre cel mai des interpretate lucrări ale secolului XX – dar și baletul Daphnis et Chloé, La Valse (Valsul), Rapsodie Espagnole (Rapsodia spaniolă), Concertul în Sol major pentru pian și orchestră, Miroirs ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine a fost cel mai fericit compozitor?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/cine-a-fost-cel-mai-fericit-compozitor-2430680.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/cine-a-fost-cel-mai-fericit-compozitor-2430680.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/dfdf0088-ed26-4ef3-a1b5-c1edcc2effc9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 24 Mar 2025 10:22:27 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Într-o istorie a muzicii care abundă de suferință, în care portretul standard al artistului este cel mai adesea definit de lipsuri materiale, de o neîmplinire profundă, de slaba apreciere din partea publicului sau de probleme grave de sănătate, s-a născut odată un om fericit. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cel mai romantic dintre romantici: Robert Schumann]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/cel-mai-romantic-dintre-romantici-robert-schumann-2424194.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/cel-mai-romantic-dintre-romantici-robert-schumann-2424194.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/647cb3ec-25e7-4267-86c8-e8a06b5c629d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Feb 2025 09:27:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Într-o lună dedicată iubirii, am ales să prezentăm o relaţie ce a marcat istoria muzicii – o poveste între doi mari artiști care s-au iubit dincolo de opoziţia familiei și s-au sprijinit reciproc dincolo de sacrificii personale însemnate: compozitorul Robert Schumann și pianista Clara Wieck.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Valsul pierdut al lui Chopin, descoperit după aproape 200 de ani ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/valsul-pierdut-al-lui-chopin-descoperit-dupa-2398726.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/valsul-pierdut-al-lui-chopin-descoperit-dupa-2398726.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bad393fd-de72-43ee-8243-0bf0fe36f478/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 01 Nov 2024 10:32:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O nouă piesă muzicală considerată a fi a compozitorului polonez Frederic Chopin a fost descoperită la aproape 200 de ani după ce a fost scrisă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Muzica elitelor otomane]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/muzica-elitelor-otomane-2320391.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/muzica-elitelor-otomane-2320391.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/125f971c-508b-4b1f-a16a-4bfeda497cf6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 29 Nov 2023 14:10:32 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Curgerea muzicii lui Amadeus]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/curgerea-muzicii-lui-amadeus-2316991.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/curgerea-muzicii-lui-amadeus-2316991.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/160d871e-b73c-4c29-818f-b35a147fd99e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 23 Nov 2023 10:42:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Mărturiile rămase despre Mozart, bibliografia existentă și mai ales imensa și valoroasa creație artistică evocă superlative și exprimări elogioase: genialitate, har divin, puritate angelică, perfecțiune a formei, o operă nemuritoare. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Muzicianul Dimitrie Cantemir ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/muzicianul-dimitrie-cantemir-2309469.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/muzicianul-dimitrie-cantemir-2309469.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1b929a31-3713-4920-8efc-04890da985d6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.067%252C1%252C0.69%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 22 Oct 2023 17:39:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Prea puțină lume știe că Dimitrie Cantemir, domnul și marele cărturar român, a fost și un muzician desăvârșit, cu o contribuție esențială în dezvoltarea muzicii clasice otomane.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Orga la care a cântat Regina Elisabeta răsună din nou la Castelul Peleș]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/orga-la-care-a-cantat-regina-elisabeta-rasuna-din-2294770.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/orga-la-care-a-cantat-regina-elisabeta-rasuna-din-2294770.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a4a432a5-5900-4ca2-876e-159808221797/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 25 Aug 2023 17:05:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După opt ani de pauză, se va cânta din nou la orga Castelului Peleș, unul dintre instrumentele muzicale cele mai valoroase din colecția Muzeului Național Peleș. La această orgă a cântat și Regina Elisabeta.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Încercând cu disperare să își salveze căsnicia, Gustav Mahler l-a consultat pe Sigmund Freud]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/incercand-cu-disperare-sa-isi-salveze-casnicia-2289886.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/incercand-cu-disperare-sa-isi-salveze-casnicia-2289886.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5e248c52-74be-4f53-9498-8d7f228b53e8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 07 Aug 2023 10:25:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În noiembrie 1901, în viața lui Gustav Mahler se petrece un eveniment extrem de important: o cunoaște pe Alma Schindler, mai tânără cu 19 ani decât el, cea care avea să îi devină soție.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Conflicte și controverse la Eurovision]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/conflicte-si-controverse-la-eurovision-2285073.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/conflicte-si-controverse-la-eurovision-2285073.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/64d770f8-c9c5-45a2-8afc-c3acaca52b8b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 30 Jul 2023 17:49:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Alături de melodii, costume extravagante și coregrafii surprinzătoare, poate că tocmai controversele și competiția sunt sarea și piperul la Eurovision Song Contest, unul dintre cele mai longevive festivaluri de televiziune la nivel global.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Povestea din lumea muzicii care bate orice film]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/povestea-din-lumea-muzicii-care-bate-orice-film-2277288.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/povestea-din-lumea-muzicii-care-bate-orice-film-2277288.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b9b72f6f-27b7-4ced-b550-309c9dff011d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 20 Jun 2023 17:29:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[50 de ani în care a trăit cât alții în mai multe vieți. Gustav Mahler.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[George Gershwin și visul american]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/george-gershwin-si-visul-american-2270438.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/george-gershwin-si-visul-american-2270438.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6d387f23-2a54-4803-b23f-1d5e9545e6e7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 31 May 2023 08:35:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Antonio Vivaldi, compozitorul care a redat Anotimpurile în muzică ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/antonio-vivaldi-compozitorul-care-a-redat-2247111.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/antonio-vivaldi-compozitorul-care-a-redat-2247111.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/16624a1e-d72f-48a5-b27a-2b6fe9086eaf/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 04 Mar 2023 20:09:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe lângă relația cu Divinitatea sau sentimentele ce definesc fundamental sufletul uman, de la dragoste la durere, printre primele subiecte care au atras atenția artiștilor se numără natura și ciclurile ei de reînnoire, mai exact cele patru anotimpuri, fiecare cu parfumul său specific.  ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Elena Zamora, cântăreaţa de operetă care a cucerit Parisul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/elena-zamora-cantareata-de-opereta-care-a-cucerit-2230801.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/elena-zamora-cantareata-de-opereta-care-a-cucerit-2230801.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/07b4af29-1ffe-4470-a4b8-b666af58c8c6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 01 Jan 2023 11:07:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Celebră cântăreaţă de operetă în România interbelică, Elena Zamora a plecat la Paris cu gândul să-i cucerească pe francezi cu talentul său. Şi-a jurat că se va arunca în Sena dacă nu va cunoaşte succesul în capitala Franţei.  ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tragica viață a creatorului celei mai seducătoare eroine: Carmen]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/tragica-viata-a-creatorului-celei-mai-seducatoare-2220342.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/tragica-viata-a-creatorului-celei-mai-seducatoare-2220342.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/455df3c0-f0b1-47e6-9922-be963d14f401/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 22 Nov 2022 10:37:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dacă spui Bizet, spui Carmen. Puține personaje feminine au marcat istoria muzicii și a artei, în general, cu forța acestei eroine. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O panteră în haine de om: Rudolf Nureev ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/o-pantera-in-haine-de-om-rudolf-nureev-565972.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/o-pantera-in-haine-de-om-rudolf-nureev-565972.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/72d30a57-a29a-41a9-a4a6-5d4ce32d7c72/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 23 Jul 2021 06:21:01 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Balerinul tătar Rudolf Nureev emana o energie extrem de intensă, o forță supraumană, o senzualitate exacerbată. Pe scenă, rezultatul era acela că electriza publicul. Era fascinant. Se considera mai mult tătar decât rus și, din această rădăcină, îşi moștenise probabil forța, exprimată și printr-o tehnică impecabilă, dar și printr-o senzualitate extremă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Prima capodoperă creată de Piotr Ilici Ceaikovski | VIDEO]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/prima-capodopera-creata-de-piotr-ilici-ceaikovski-566187.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/prima-capodopera-creata-de-piotr-ilici-ceaikovski-566187.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/34f641ee-006f-47c0-b111-a9ecd7624770/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 01 Jun 2021 10:14:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Uvertura-fantezie Romeo și Julieta este una dintre primele bijuterii muzicale create de Ceaikovski. Tânărul compozitor avea doar 28 de ani în 1869, absolvise recent-înființatul Conservator de la Sankt Petersburg și fusese numit profesor de armonie la și mai nou-creatul Conservator din Moscova.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Compozitorul rus Serghei Rahmaninov, descendent al lui Ștefan cel Mare]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/compozitorul-rus-serghei-rahmaninov-descendent-al-566292.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/compozitorul-rus-serghei-rahmaninov-descendent-al-566292.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ef8271dc-c5d2-4056-b969-99453dfa27c5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 12 May 2021 14:07:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Câtă lume știe oare că există o inedită legătură între Serghei Rahmaninov și țara noastră? Născut într-o veche familie artistocratică din Imperiul Rus, Rahmaninov este înrudit cu nimeni altul decât cu... Ștefan cel Mare! Arborele genealogic al familiei Rahmaninov a putut fi reconstituit până undeva la anul 1400, când Elena, fiica lui Ștefăniță al Moldovei (al cărui bunic era Ștefan cel Mare), s-a căsătorit cu Ivan cel Tânăr, al cărui tată avea titlul de „Mare Prinț al Moscovei”. Particula „Rachm]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Strauss-tatăl revoluționează muzica pentru dans ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/strauss-tatal-revolutioneaza-muzica-pentru-dans-566606.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/strauss-tatal-revolutioneaza-muzica-pentru-dans-566606.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d4d247e0-3707-4873-9abc-d586f5670cef/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 13 Mar 2021 17:06:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Numele care a devenit însă asociat pentru totdeauna cu valsul este cel al familiei Strauss. Iată ce scria Berlioz după o vizită la Viena, în 1845: „În Sala Reduta [Redoutensaal] se organizează frecvent baluri în timpul sezonului de iarnă. Aici, tineretul din Viena își dă frâu liber pasiunii pentru dans... Am petrecut nopți întregi privindu-i pe acești incomparabili dansatori, admirând precizia coregrafică a cadrilurilor – două sute de oameni, toți în același timp, înșirați de-a lungul a două lin]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Valsul, de la „diavol de origine germană” la „regele dansului” ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/valsul-de-la-diavol-de-origine-germana-la-566769.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/valsul-de-la-diavol-de-origine-germana-la-566769.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0da8d36d-7d5c-4d7f-b802-b7569dfb0da2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 03 Feb 2021 12:33:09 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Întreaga Europă își începe fiecare an nou vibrând în acordurile superbe ale creațiilor familiei Strauss. Concertul de la Viena este transmis live în dimineața zilei de 1 ianuarie, prin intermediul Euroviziunii (pe unde radio și tv), dintr-una dintre cele mai elegante și mai performante acustic săli de concert din lume: Musikverein. Tradiția instaurată în 1939 (cu „antecedente” chiar din secolul al XIX-lea) – de a prezenta un concert predominant Strauss – ne face să pășim în Noul An visând la vre]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Valsul valsurilor: „Dunărea Albastră” ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/valsul-valsurilor-dunarea-albastra-566802.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/valsul-valsurilor-dunarea-albastra-566802.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a86866ab-559f-40ed-84a6-3eddc302e108/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 26 Jan 2021 09:21:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dunărea Albastră (An der schonen blauen Donau sau Donauwalzer), poate cel mai cunoscut și cel mai iubit vals din toate timpurile, este considerat un simbol al Austriei și un al doilea imn național. A devenit legendară scena în care Brahms a acordat un autograf pe evantaiul doamnei Strauss (cea de-a treia soție a lui Johann Strauss-fiul), notând câteva măsuri din Dunărea Albastră, sub care a scris: „Din păcate, nu de Johannes Brahms”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Stille Nacht”: povestea colindului și a minunatei sale capele  ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/stille-nacht-povestea-colindului-si-a-minunatei-566918.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/stille-nacht-povestea-colindului-si-a-minunatei-566918.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d1f2afef-f5a0-4b38-9322-8442d39a8203/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 22 Dec 2020 19:25:14 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Crăciunul cu toate ale sale – liniște interioară, dragoste și aplecare către cele sfinte – este rezumat de atmosfera pe care o degajă, de două secole, un cântec devenit legendă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Genialitatea celor nouă simfonii ale lui Beethoven]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/genialitatea-celor-noua-simfonii-ale-lui-beethoven-568001.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/genialitatea-celor-noua-simfonii-ale-lui-beethoven-568001.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a7faf9d0-8c30-4792-a451-71efa4279f7a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 28 Apr 2020 10:03:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Muzica este o revelaţie mai înaltă decât orice înţelepciune sau filosofie. Muzica este pământul electric în care spiritul trăiește, gândește și creează”, spunea titanul de la Bonn despre arta căreia și-a dedicat întreaga existenţă. Beethoven, de la a cărui naștere întreaga lume aniversează 250 de ani, ne-a lăsat peste 700 de lucrări, compuse în 45 de ani de creaţie. Unicul său Concert de vioară, celebrele Sonata Lunii, Appassionata și Sonata Kreutzer, Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră-Im]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Beethoven 250. Titanul de la Bonn]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/beethoven-250-titanul-de-la-bonn-568160.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/beethoven-250-titanul-de-la-bonn-568160.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c95fef9f-2c04-4328-b48d-2ab14503eb60/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 09 Mar 2020 11:52:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O forță a naturii dezlănțuite, un Prometeu, cum l-a numit Bizet. În istoria muzicii, Ludwig van Beethoven vine ca un val imens, care izbește cu putere și schimbă cu hotărâre tot ceea ce s-a creat până atunci. Muzica sa se naşte dintr-un ego extrem de puternic, de om care se lua la trântă cu Dumnezeu Însuși. „Cu cine ar trebui să-mi fie teamă să îmi măsor puterile?” era întrebarea sa definitorie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Magicianul Chopin. „Jos pălăria, domnilor! Un geniu!”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/magicianul-chopin-jos-palaria-domnilor-un-568294.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/magicianul-chopin-jos-palaria-domnilor-un-568294.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b7eadbee-8540-42a0-a6cf-5c3369a203b2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 27 Jan 2020 11:42:55 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În doar 39 de ani de viață, marele compozitor romantic cu rădăcini poloneze și franceze și-a dăruit toată dragostea sa claviaturii, transformând pianul într-un instrument-vedetă. Lucrările sale implică în exclusivitate sau în prim-plan acest instrument, căruia i-a descoperit infinite nuanțe.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Spărgătorul de nuci, cel mai popular balet din toate timpurile]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/spargatorul-de-nuci-cel-mai-popular-balet-din-568366.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/spargatorul-de-nuci-cel-mai-popular-balet-din-568366.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1f12a036-68a1-42c1-9503-59faded4e2ae/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 08 Jan 2020 11:46:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Magie. O muzică ce redă un univers al copilăriei plin de inocență și sensibilitate. Fulgi de nea și flori care dansează. Un regat feeric al dulciurilor, în care ciocolata, cafeaua sau ceaiul dansează și ele. Jucării care prind viață. O luptă „acerbă” între soldăței de plumb și șoareci. Și, mai presus de toate, o poveste de Crăciun, cu brad împodobit, cadouri și o fetiță care visează o lume perfectă și, poate, prima ei dragoste. Un spărgător de nuci transformat într-un prinț.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[CORUL - Marele erou din marile opere]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/corul-marele-erou-din-marile-opere-568540.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/corul-marele-erou-din-marile-opere-568540.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6253a488-5b9b-41d4-b90b-a22d47ad2028/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 12 Nov 2019 12:09:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Voci impresionante, costume flamboaiante, decoruri grandioase, efecte speciale ce redau o lume supranaturală, o muzică plină de emoţie și o poveste fascinantă bazată pe dragoste/ crime/trădări, toate acestea compun o reprezentaţie de operă. Teatrul liric este, fără îndoială, cea mai complexă formă de spectacol, ce îmbină toate cele şapte arte.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[«Oedipe»,  copilul cel mai iubit al lui George Enescu: «pot spune cu certitudine că îmi este cea mai dragă dintre toate»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/oedipe-copilul-cel-mai-iubit-al-lui-george-568750.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/oedipe-copilul-cel-mai-iubit-al-lui-george-568750.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0f375514-fb95-4fb2-b37c-6977252d22de/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 03 Sep 2019 13:46:16 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Peste douăzeci de ani a lucrat Enescu la capodopera sa, la ceea ce am putea numi copilul său de suflet: opera Oedipe, al cărei libret, scris în franceză de Edmond Fleg, are la bază cele două tragedii antice ale lui Sofocle, Oedipe Rege și Oedipe la Colona.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Povestea celebrei fotografii de pe coperta albumului The Beatles «Abbey Road» ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-celebrei-fotografii-de-pe-coperta-568816.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-celebrei-fotografii-de-pe-coperta-568816.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e7a04687-4e73-47d1-b907-297abe966819/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 09 Aug 2019 12:29:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Celebra fotografie cu cei patru membri ai formaţiei britanice The Beatles aflaţi pe o trecere de pietoni din nordul Londrei, imagine prezentă pe coperta unuia dintre cele mai cunoscute albume din istoria muzicii, „Abbey Road'', a împlinit 50 de ani. Albumul a fost lansat la 26 septembrie 1969 în Regatul Unit, şi la 1 octombrie 1969 în SUA.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Muzica de film: universul din spatele imaginii]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/muzica-de-film-universul-din-spatele-imaginii-568877.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/muzica-de-film-universul-din-spatele-imaginii-568877.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0a0ce2b2-c70c-405d-a749-bde8577c23d6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 15 Jul 2019 10:31:01 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Muzica de film e sarea și piperul unei pelicule cinematografice: ea face ca filmul să fie o mâncare lipsită de gust sau, dimpotrivă, creează o întreagă atmosferă și pune în valoare toate celelalte ingrediente: imaginea, scenariul, regia. Şi desigur că în spatele fiecărei capodopodere cinematografice stă (şi) o muzică de film reușită.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ceaikovski şi povestea celui mai emoţionant concert compus vreodată]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ceaikovski-si-povestea-celui-mai-emotionant-568966.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ceaikovski-si-povestea-celui-mai-emotionant-568966.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bddaf675-4536-434a-9ba3-5b60fd9c8505/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Jun 2019 12:51:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 2009, regizorul Radu Mihăileanu – născut la București și stabilit în Franța – a dăruit publicului filmul „Concertul”, al cărui scenariu este conceput în jurul uneia dintre cele mai emoționante partituri create vreodată: Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră semnat de Ceaikovski.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Recviemul: de la liturghie la superproducţie pe scene de concert ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/recviemul-de-la-liturghie-la-superproductie-pe-569103.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/recviemul-de-la-liturghie-la-superproductie-pe-569103.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ede25d4b-6144-4135-a67e-85a6d55aebc0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 22 Apr 2019 09:00:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Până în zilele noastre s-au compus aproximativ 2000 de recviemuri, semnate de compozitori cu un puternic simţ religios, dar şi de creatori complet atei. Subiectul trecerii în lumea de dincolo, drama despărţirii de cei dispăruţi sau întâlnirea cu Creatorul au inspirat numeroşi artişti în toate epocile.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[11 lucruri ciudate despre The Beatles: de la cum i-a drogat în secret dentistul până la motivul pentru care au fost deportaţi din Germania]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/11-lucruri-ciudate-despre-the-beatles-de-la-cum-578020.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/11-lucruri-ciudate-despre-the-beatles-de-la-cum-578020.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fa85daf0-993e-4a3f-8ea0-0917ec8bbe18/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 07 Aug 2014 08:23:27 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Au trecut cinci decenii de la apariţia fenomenului Beatlemania. Un grup de băieţi scorţoşi din Liverpool, deveniţi cunoscuţi doar după numele mic - John, Paul, Ringo şi George, a scos hit după hit şi a dominat cultura pop a anilor ’60. Influenţa The Beatles în muzică este cel puţin egală cu popularitatea membrilor trupei. S-au despărţit în plină glorie, dar şi acum sunt cea mai mare trupă a lumii.  Publicaţia „Huffington Post“ a întocmit o listă a celor mai bizare lucruri pe care probabil nici c]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[The Beatles – Istoria unei trupe de legendă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/the-beatles-istoria-unei-trupe-de-legenda-576794.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/the-beatles-istoria-unei-trupe-de-legenda-576794.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/10b5d1a9-33f2-498e-a05d-ef3dfc7bea93/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Feb 2014 22:50:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Alcătuit în jurul nucleului format de Lennon şi McCartney, care au cântat prima dată împreună la Liverpool în 1957, grupul s-a dezvoltat dintr-o pasiune comună pentru rock-and-rollul american. La fel ca toate personalităţile de la începutul rock-and-rollului, Lennon, chitarist şi vocalist, şi McCartney, basist şi vocalist, erau în mare măsură muzicieni autodidacţi. Compozitori precoce, au strâns în jurul lor diverşi instrumentişti pe care îi schimbau permanent; la sfârşitul lui 1957 grupului i s]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	