<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Mon, 16 Mar 2026 12:05:05 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Mon, 16 Mar 2026 12:05:05 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[10 doctrine naționale care au schimbat lumea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/10-doctrine-nationale-care-au-schimbat-lumea-2515533.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/10-doctrine-nationale-care-au-schimbat-lumea-2515533.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/85502833-4ef4-4a9e-9917-ab642c5e13a6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 16 Mar 2026 12:08:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Doctrinele naționale reprezintă principii fundamentale care ghidează politicile, ideologiile și interacțiunile unui stat pe scena globală. Aceste doctrine apar adesea din experiențele istorice specifice ale unei națiuni, din valorile culturale și din interesele sale strategice. Ele joacă un rol esen]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bătălia de la Wabash, povestea celei mai mari înfrângeri din Istoria Armatei S.U.A]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-wabash-povestea-celei-mai-mari-2505619.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-wabash-povestea-celei-mai-mari-2505619.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aaf08bc6-b630-4f4d-b983-65885c05afac/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 03 Feb 2026 09:19:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[   Bătălia de la Wabash (cunoscută și ca Înfrângerea de la Saint Clair) este astăzi un moment istoric puțin cunoscut de americani, însă rolul acesteia în evoluția Armatei S.U.A a fost unul major...Aceasta a fost cea mai grea înfrângere suferită vreodată de forțele militare ale S.U.A în fața amerindi]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Care e cel mai mic parlament din Europa?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/care-e-cel-mai-mic-parlament-din-europa-2495015.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/care-e-cel-mai-mic-parlament-din-europa-2495015.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a06f15a8-3abe-479a-88c8-f0fd5ebece7c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 25 Dec 2025 16:53:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cel mai mic parlament din Europa este și unul dintre cele mai vechi, datând din 1419. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Nat Turner, povestea sclavului ghidat de vocea Domnului să înceapă o rebeliune împotriva stăpânilor săi]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/nat-turner-povestea-sclavului-ghidat-de-vocea-2471050.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/nat-turner-povestea-sclavului-ghidat-de-vocea-2471050.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a3060507-f92d-4db9-bc48-4ab8b7c6606b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 10 Sep 2025 12:49:13 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Nat Turner, povestea sclavului ghidat de vocea Domnului să înceapă o rebeliune împotriva stăpânilor săi albi
 
 Nat Turner a fost un sclav afro-american ce a condus o revoltă de 4 zile a sclavilor negri, precum și a afro-americanilor liberi (printre puținii care au făcut acest lucru, alături de Denm]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Visul colonial al Germaniei: ascensiunea și prăbușirea imperiului de peste mări]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/visul-colonial-al-germaniei-ascensiunea-si-2461563.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/visul-colonial-al-germaniei-ascensiunea-si-2461563.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/029fc7b2-7c41-4a14-8113-7431b2feb614/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 01 Aug 2025 08:38:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Germania a sosit foarte târziu la masa marilor puteri mondiale - a doua jumătate a Secolului al XIX-lea - și, când a sosit, a descoperit că lumea fusese deja împărțită. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Corăbiile negre” și tunurile Țarului: Una dintre cele mai mari escrocherii navale din istorie!]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/corabiile-negre-si-tunurile-tarului-una-dintre-2452730.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/corabiile-negre-si-tunurile-tarului-una-dintre-2452730.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0c5f9ab0-2dc4-416c-83a3-ced1d1e80333/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 23 Jun 2025 11:05:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe faleza însorită a Cartagenei sau în piețele liniștite din Ferrol și Vigo, puțini trecători își dau seama că banalele tunuri expuse acolo nu sunt doar relicve de război, ci martori tăcuți ai unei uriașe înșelătorii internaționale. Aceste tunuri, în număr de sute, sunt tot ce a mai rămas dintr-un „]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Washington în flăcări: ultimul război anglo-american]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/washington-in-flacari-ultimul-razboi-2452038.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/washington-in-flacari-ultimul-razboi-2452038.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f09d8dae-e2e9-47f1-bc0e-49d6f7220b03/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 20 Jun 2025 10:17:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Eclipsat de teribilele evenimente din Europa, unde Napoleon mărșăluia cu a sa Grand Armee spre inima Rusiei, ultimul război anglo-american a marcat profund istoria SUA. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Alvise Cadamosto, marinarul european care a ajuns în Africa de Vest și s-a întâlnit cu un lider african]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/alvise-cadamosto-marinarul-european-care-a-ajuns-2449870.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/alvise-cadamosto-marinarul-european-care-a-ajuns-2449870.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8c83f509-245a-4be2-96f1-1bd683fb3ec5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 11 Jun 2025 09:54:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[ Alvise Cadamosto/Alvise da Ca’da Mosto (în lb.portugheză Luis Cadamosto) a fost un nobil și explorator portughez (de origine venețiană) din Perioada Domniei lui Henric Navigatorul (1415-1460), fiind creditat drept cel care a descoperit Insulele Capului Verde în 1455 (deși acest lucru nu este 100% s]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[America s-a format numai și numai datorită căilor ferate]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/america-s-a-format-numai-si-numai-datorita-cailor-2434732.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/america-s-a-format-numai-si-numai-datorita-cailor-2434732.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/405c6572-b38f-4f14-a596-9d942ecd5c12/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 08 Apr 2025 11:35:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Rețeaua de căi ferate a contribuit nu numai la cucerirea unor noi teritorii, imposibil de cucerit doar cu calul, dar și realizarea unei unități în diversitate. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Harriet Tubman, sclava care a pus capăt Sclaviei în S.U.A]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/harriet-tubman-sclava-care-a-pus-capat-sclaviei-2428756.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/harriet-tubman-sclava-care-a-pus-capat-sclaviei-2428756.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fa82479e-cb01-4dee-b98b-3d7590d24001/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 14 Mar 2025 14:41:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Harriet Tubman a fost una dintre cele mai faimoase sclave, conducătoare ale Underground Railroad (o rețea de rute și oameni, albi și negri, deopotrivă, ce ofereau adăpost și ajutor, ce a funcționat între sfârșitul secoulului al-XVIII-lea-mijlocul secolului XIX și care îi ajuta pe sclavii afro-americ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războaiele balcanice din 1912-1913: obsesiile imperiale ale unor popoare mici]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/razboaiele-balcanice-din-1912-1913-obsesiile-2428654.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/razboaiele-balcanice-din-1912-1913-obsesiile-2428654.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/30bc51d4-e5e0-4aee-acfe-9e56a979f7b9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 14 Mar 2025 09:29:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Episodul războaielor balcanice din 1912-1913 poate fi folosit oricând ca studiu de caz pentru a vedea unde se poate ajunge atunci când obsesiile imperiale și fantomele unui presupus trecut glorios ajung la vârful statului.  ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Statul Liber Congo sau cum a ajuns Leopold al-II-lea să obțină ,,propria colonie” în Africa]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/statul-liber-congo-sau-cum-a-ajuns-leopold-2425021.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/statul-liber-congo-sau-cum-a-ajuns-leopold-2425021.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/98af82c8-e805-464b-ab98-e07474b0158d/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Feb 2025 10:14:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Statul Liber Congo sau cum a ajuns Leopold al-II-lea să obțină ,,propria colonie” în Africa
Teodor Teleucă
Partea I: Imperiul de inspirație misionară
    Imperiul Belgian este unul dintre imperiile europene apărute printre ultimele, la sfârșitul secolului al-XIX-lea, un actor politic întârziat în pr]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bătălia de la Stănilești (1711): Intrarea rușilor în istoria românilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/batalia-de-la-stanilesti-1711-intrarea-rusilor-2412496.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/batalia-de-la-stanilesti-1711-intrarea-rusilor-2412496.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/15e6736a-4dec-417a-a704-c93498582c51/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 03 Jan 2025 17:17:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[De o importanță crucială în istoria poporului român și chiar a lumii, bătălia de la Stănilești, din 18-22 iulie 1711, rămâne până azi foarte puțin cunoscută publicului. Consecințele sale sunt majore pe multiple planuri și au multiple semnificații chiar simbolice.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[James Bruce, povestea exploratorului englez care a descoperit izvorul Nilului Albastru și a vizitat un regat creștin necunoscut din Africa]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/james-bruce-povestea-exploratorului-englez-care-a-2406638.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/james-bruce-povestea-exploratorului-englez-care-a-2406638.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ee16980e-7f4d-4321-90b1-6b34b2eacf06/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 05 Dec 2024 12:42:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[      James Bruce,povestea exploratorului englez care a descoperit izvorul Nilului Albastru și a vizitat un regat creștin necunoscut din Africa 
   James Bruce a fost un explorator și scriitor britanic din secolul al-XVIII-lea, primul englez care a ajuns în Africa de Nord, a descoperit izvorul Nilul]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/cea-mai-mare-operatiune-amfibie-din-epoca-moderna-2368525.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/cea-mai-mare-operatiune-amfibie-din-epoca-moderna-2368525.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d2580a8e-cea7-41fc-8590-2ccc276f0447/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 14 Jun 2024 07:51:13 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bătălia de la Tsushima - scufundarea iluziilor țariste de dominație mondială ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-tsushima-scufundarea-iluziilor-2364493.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-tsushima-scufundarea-iluziilor-2364493.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/90bb070e-17eb-4318-a0a0-a02061df0290/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 28 May 2024 13:34:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoria secolului al XIX-lea a fost dominată de concentrarea strategiei marilor puteri europene spre formarea de imperii coloniale de unde să fie aduse materii prime ieftine și să fie un debușeu pentru mărfurile industriale ale metropolei. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Relatări bizare despre voievozii români: amantul sultanului, uriaş cu capul ţuguiat şi vărsător de sânge]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/relatari-bizare-despre-voievozii-romani-amantul-2314307.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/relatari-bizare-despre-voievozii-romani-amantul-2314307.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9da0e4cd-636a-45ed-9dfe-90c0933b756c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 07 Nov 2023 13:36:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cei mai importanţi domnitori din trecutul ţării au devenit faimoşi şi datorită legendelor care au circulat pe seama lor. Unele îi prezentau drept personaje cu totul ieşite din comun, în timp ce alte mărturii vorbesc despre faptele lor stranii.
]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum se dormea înainte de lumina electrică? De ce era diferit somnul din Evul Mediu de cel actual]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-dormea-inainte-de-lumina-electrica-2291636.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-dormea-inainte-de-lumina-electrica-2291636.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a41772b2-597b-4bf0-bc92-a714018d371b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 21 Aug 2023 09:14:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dormim diferit faţă de oamenii de acum 300 de ani, spun studiile occidentale, care redescoperă activităţile pe care oamenii le făceau în miez de noapte, la lumina opaiţelor și a lumânărilor de ceară. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Impactul Proclamației de emancipare asupra Războiului Civil American]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/impactul-proclamatiei-de-emancipare-asupra-2280925.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/impactul-proclamatiei-de-emancipare-asupra-2280925.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b9ca1983-b68d-4d9e-bf41-4b83df1fd123/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 04 Jul 2023 11:54:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Proclamația de emancipare a sclavilor afro-americani (intrată în vigoare de la 1 ianuarie 1863) este unul dintre actele de o importanță extraordinară din Istoria SUA. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Congoul Belgian: Imperiul de inspirație misionară]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/congoul-belgian-imperiul-de-inspiratie-misionara-2277650.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/congoul-belgian-imperiul-de-inspiratie-misionara-2277650.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f21cc6f2-eed3-4764-991f-05f5a50ecc23/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.827%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 21 Jun 2023 14:21:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Imperiul Belgian este unul dintre imperiile europene apărute printre ultimele, la sfârșitul secolului al-XIX-lea, un actor întârziat la masa negocierilor europene în privința procesului numit „Lupta pentru Africa”. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bătălia de la Saint Gothard și ascensiunea infanteriei de linie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-saint-gothard-si-ascensiunea-2262171.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-saint-gothard-si-ascensiunea-2262171.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cc4f58d9-b491-48aa-ad7b-f3df8de0414e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Apr 2023 15:45:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Bătălia de la Saint Gothard (Szentgotthárd)  a avut loc pe data 1 august a anului 1664, pe teritoriul Ungariei, între forțele Imperiului Otoman și cele ale Sfântului Imperiu Romano-German, în cadrul Războiului Austro-Turc dintre anii 1663-1664.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Institutul Militar din Năsăud, incendiat în timpul Revoluției Maghiare de la 1848-1849 ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/institutul-militar-din-nasaud-incendiat-in-timpul-2253554.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/institutul-militar-din-nasaud-incendiat-in-timpul-2253554.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ed9e96fa-66f9-4008-9722-65375030fe43/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 27 Mar 2023 11:44:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Revoluția de la 1848-1849 a reprezentat pentru Europa și mai ales pentru partea sa răsăriteană un strigăt de libertate al tuturor popoarelor aflate pe drumul ireversibil al afirmării naționale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Românii din Austro-Ungaria, aproximativ 8% din populaţia Dublei Monarhii]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/romanii-din-austro-ungaria-aproximativ-8percent-din-2241698.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/romanii-din-austro-ungaria-aproximativ-8percent-din-2241698.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a6347fcd-25ef-492a-b656-60875dc4c88f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 12 Feb 2023 19:27:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În anul 1867, pe harta Europei apărea o structură statală unică la acel moment: Imperiul Austro-Ungar. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mostenirea-fabuloasa-a-lui-heinrich-schliemann-2237875.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mostenirea-fabuloasa-a-lui-heinrich-schliemann-2237875.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2818c805-4f2d-4d2f-bf87-bb18cd3a57e6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 27 Jan 2023 18:20:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ștafeta poloneză a libertății]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/stafeta-poloneza-a-libertatii-2237191.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/stafeta-poloneza-a-libertatii-2237191.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ac291bd9-df2c-4b40-9776-54147e90711b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.14%252C1%252C0.666%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 25 Jan 2023 14:23:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[ Polonezii nu au acceptat niciodată ca soarta lor să fie decisă de alții. Insurecția din Ianuarie din secolul al XIX-lea - un eroic război partizan împotriva ocupantului rus - se încadrează în această atitudine.
]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Epava unei nave încărcate cu aur, găsită după 150 de ani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/epava-unei-nave-incarcate-cu-aur-gasita-dupa-150-2228869.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/epava-unei-nave-incarcate-cu-aur-gasita-dupa-150-2228869.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/79761fd1-be29-4fb9-8d9f-afc9a7485c4d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 19 Dec 2022 10:53:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Epava unei nave încărcate cu aur, găsită după 150 de ani
]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Trezirea naționalismului în Balcani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/trezirea-nationalismului-in-balcani-2223662.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/trezirea-nationalismului-in-balcani-2223662.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e9b5306e-3e11-4b5b-a5da-55716ee7c2cb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.145%252C1%252C0.691%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 28 Nov 2022 15:36:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[ Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/rusia-pamantul-sfant-al-iluminismului-francez-2220343.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/rusia-pamantul-sfant-al-iluminismului-francez-2220343.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5088c515-366b-4f94-bf35-351d3e856c9d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 26 Nov 2022 19:33:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cursa înarmărilor în perioada Belle Époque ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cursa-inarmarilor-in-perioada-belle-epoque-2217844.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cursa-inarmarilor-in-perioada-belle-epoque-2217844.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/67858735-ba8d-4e55-8a71-9bad088359c5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 04 Nov 2022 15:34:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Europa occidentală părea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor un adevărat paradis în raport cu ceea ce se întâmplase în deceniile trecute. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Rolul economiei din spațiul rusesc]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/rolul-economiei-din-spatiul-rusesc-2207254.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/rolul-economiei-din-spatiul-rusesc-2207254.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/66ce8e20-d6e7-495b-8479-7dd3bea8c2a9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 22 Sep 2022 13:44:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[S-a tot scris că înainte de 1917 n-a existat suficientă industrie în spațiul rusesc și că n-au fost făcute investiții în fabrici care să prelucreze în mod superior vastele resurse ale imperiului ce se întindea pe două continente și era cel mai mare organism statal centralizat. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Micene - Descoperirea unei culturi necunoscute până atunci]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/micene-descoperirea-unei-culturi-necunoscute-2203648.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/micene-descoperirea-unei-culturi-necunoscute-2203648.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b4c64964-f32a-4934-ac46-9a322152acbc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 08 Sep 2022 12:00:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Totul a început cu o ilegalitate, adică săpături clandestine la Micene, în Grecia, în 1874.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Primul Război Balcanic: Învingătorii nu s-au înţeles asupra împărţirii teritoriilor pierdute de turci]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/primul-razboi-balcanic-invingatorii-nu-s-au-2202255.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/primul-razboi-balcanic-invingatorii-nu-s-au-2202255.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b57866db-15f6-443b-b316-ab93e47fb7ef/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 02 Sep 2022 11:53:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Primul Război Balcanic a luat sfârșit odată cu Tratatul de la Londra, semnat la 30 mai 1913. Pacea încheiată n-avea cum să mulțumească România. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Rusia imperială și presupusa lipsă de industrie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/rusia-imperiala-si-presupusa-lipsa-de-industrie-2195562.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/rusia-imperiala-si-presupusa-lipsa-de-industrie-2195562.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3631163d-12b2-48cc-9310-ef1bdefd608c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 16 Aug 2022 08:28:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Economia dictează puterea unui stat prin potențialul deosebit la export și mărfurile industriale prelucrate superior aduc multă valută forte la buget și sporește nivelul de trai.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/frontul-din-caucaz-al-razboiului-ruso-turc-din-2195362.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/frontul-din-caucaz-al-razboiului-ruso-turc-din-2195362.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bfc661c5-5d6a-4348-b428-b0c19f0fb516/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 Aug 2022 14:03:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul naval din 1877-1878: Rusia a încercat să cumpere nave din Statele Unite]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-naval-din-1877-1878-rusia-a-incercat-sa-2181951.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-naval-din-1877-1878-rusia-a-incercat-sa-2181951.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5df25e21-98f0-454c-b268-3def07a01ce9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 01 Aug 2022 11:54:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Criza Orientală și lupta popoarelor din Balcani pentru suveranitate atingeau un nou vârf în anii ’70 ai secolului al XIX-lea. Războiul a izbucnit într-un moment destul de complicat pentru ruși.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Asediul Troiei. Dar nu din partea lui Agamemnon]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/asediul-troiei-dar-nu-din-partea-lui-agamemnon-641127.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/asediul-troiei-dar-nu-din-partea-lui-agamemnon-641127.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aa8e76e3-ea39-47fe-9616-ca2ccc1bf8e7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 30 Jul 2022 19:02:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În primăvara lui 1870, Schliemann se întoarce la Troas, unde, fără să aștepte permisiunea autorităților otomane, demarează asediul (a se citi excavările).]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un destin de aventurier: Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/un-destin-de-aventurier-heinrich-schliemann-641124.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/un-destin-de-aventurier-heinrich-schliemann-641124.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ee288694-5d3f-4ecc-b5e4-ce72ad8f009c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.902%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 25 Jul 2022 07:13:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Din perspectiva istoriei, îndeosebi a arheologiei, 2022 înseamnă, în Germania, (și) 200 de ani de la nașterea lui Johann Ludwig Heinrich Julius Schliemann, pe scurt Heinrich Schliemann, rămas în conștiința publicului larg drept descoperitorul Troiei. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tezaurul lui Priam, la Moscova. Cui aparține el, de fapt?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tezaurul-lui-priam-la-moscova-cui-apartine-el-641122.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tezaurul-lui-priam-la-moscova-cui-apartine-el-641122.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ac7aef7c-e533-41f4-8f1d-d7931fbe629d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 19 Jul 2022 13:58:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Schliemann a scos ilegal din Imperiul Otoman, în întregime, așa-numitul tezaur al lui Priam.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Primul Război Balcanic: Înfrângerea totală a turcilor, un șoc pentru Europa]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/primul-razboi-balcanic-infrangerea-totala-a-641026.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/primul-razboi-balcanic-infrangerea-totala-a-641026.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/36020258-0d66-4a3e-b058-021b5e4f1e2b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 18 Jul 2022 14:11:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Primul Război Balcanic a fost început de cel mai mic stat din Balcani – Muntenegru – , care a atacat Imperiul Otoman la 9 octombrie 1912. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Descoperirea Troiei, fascinaţia mitului adus în realitate]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/descoperirea-troiei-fascinatia-mitului-adus-in-640832.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/descoperirea-troiei-fascinatia-mitului-adus-in-640832.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/295974ee-4bff-47b5-bdcb-4678c92e1dba/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 17 Jul 2022 07:34:55 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dacă Homer ar mai putea să adauge un cânt la Iliada, nu ar pregeta să roage muza să-i dea inspiraţie pentru a descrie fabuloasa poveste a descoperirii Troiei, trei mii de ani mai târziu de când cetatea fusese cucerită și distrusă de grecii lui Agamemnon. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Criza bosniacă: De ce s-a amânat declanșarea Primului Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/criza-bosniaca-de-ce-s-a-amanat-declansarea-640416.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/criza-bosniaca-de-ce-s-a-amanat-declansarea-640416.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ea7306af-51d2-4fbd-b214-2beda9b5d79a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 11 Jul 2022 12:58:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Criza bosniacă din 1908 era gata să ducă Europa în Primul Război Mondial, evidențiind potențialul exploziv pe care îl avea această zonă pentru pacea bătrânului continent. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Congoul Belgian: Imperiul de inspirație misionară ( Partea I)]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/congoul-belgian-imperiul-de-inspiratie-misionara-640421.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/congoul-belgian-imperiul-de-inspiratie-misionara-640421.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1b6bcdd2-89bd-49ac-9b00-81d1a58edee9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 11 Jul 2022 12:57:50 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Imperiul Belgian este unul dintre imperiile europene apărute printre ultimele,la sfârșitul secolului al-XIX-lea, un actor întârziat la masa negocierilor europene în privința procesului numit „Lupta pentru Africa”. Belgia ia ființă ca stat eur]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/detonat-butoiul-cu-pulbere-al-europei-640053.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/detonat-butoiul-cu-pulbere-al-europei-640053.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2e2d358c-9db5-41ad-b360-6e97360cd56d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.285%252C1%252C0.714%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 06 Jul 2022 11:30:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/uvertura-razboiului-austro-turc-din-1715-1718-638379.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/uvertura-razboiului-austro-turc-din-1715-1718-638379.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/57ddc6ec-ff3d-46eb-a75b-1befb08947e7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 23 Jun 2022 12:25:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce e Etiopia cea mai veche țară independentă din Africa? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-e-etiopia-cea-mai-veche-tara-independenta-638526.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-e-etiopia-cea-mai-veche-tara-independenta-638526.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8e59b341-b779-466c-acae-5fed33f0379d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 20 Jun 2022 08:57:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cunoscută cu multe decenii în urmă drept Abisinia, este cea mai veche țară independentă din Africa și a doua țară a lumii care a adoptat creștinismul drept religie de stat, în 320-330 e.n. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Imperiul Britanic și influența sa în Africa sub-sahariană]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-britanic-si-influenta-sa-in-africa-589398.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-britanic-si-influenta-sa-in-africa-589398.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/22aa18c8-dd18-44bd-b087-fb4992017101/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 27 Apr 2022 08:04:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Când discutam despre evenimentele ce au avut loc în Africa în timpul monopolului mondial britanic, este necesar să facem o serie de delimitări teritoriale. Regiunea sub-sahariană a continentului african este cea mai întinsă porțiune teritorială și totodată cea mai fărâmițată. Astăzi în această zonă ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sua-si-republica-dominicana-cum-a-esuat-o-564731.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sua-si-republica-dominicana-cum-a-esuat-o-564731.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2e930931-34bc-4795-9039-a31a3bedcc80/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 13:31:20 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Disensiunile dintre Austro-Ungaria și Serbia: De la „Războiului porcilor“, la Războaiele Balcanice]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/disensiunile-dintre-austro-ungaria-si-serbia-de-564868.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/disensiunile-dintre-austro-ungaria-si-serbia-de-564868.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f90d4d9e-b740-4080-85be-42f7f2c352e6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 07 Mar 2022 15:20:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anii 1906-1914 au reprezentat o perioadă efervescentă în privința viitorului slavilor din Balcanii de Vest. Pe de-o parte, avem de-a face cu o încordare tot mai mare a evenimentelor la nivel internațional ce vor declanșa marea conflagrație, în timp ce pe de altă parte, avem de-a face cu o reașezare a raporturilor între naționalitățile ce urmau să realizeze prima Iugoslavie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Jean-Jacques Rousseau și prima republică democratică]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/jean-jacques-rousseau-si-prima-republica-565108.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/jean-jacques-rousseau-si-prima-republica-565108.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4fcf5fda-9405-4ef6-92db-0e3a2c516ba8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 24 Jan 2022 08:49:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În noiembrie 1755, după îndelungate și înverșunate tentative, corsicanii izbutesc să recapete controlul asupra unei mari părți a insulei, alungând ocupantul genovez în izolare, națiunea corsicană proclamându-se independentă față de Republica Genoveză.  Poate că nu vă vine să credeți, dar Corsica, tocmai arhaica și sălbatica insulă, devenea atunci prima republică democratică din Europa bazată pe separarea puterilor în stat și pe votul universal. Nu avea să dureze mult: doar între 1755 și 1769.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De unde provine sistemul votului secret?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-unde-provine-sistemul-votului-secret-565109.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-unde-provine-sistemul-votului-secret-565109.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9d7a6337-a71b-4932-bf0c-0d4a3c102bb6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 19 Jan 2022 07:32:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 1856, în coloniile britanice South Australia și Victoria a fost consemnat pentru prima oară sistemul votului secret, cu bilețele standardizate.]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	