<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Thu, 05 Feb 2026 19:23:08 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Thu, 05 Feb 2026 19:23:08 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Secretele Apeductului lui Valens: Cum aduceau bizantinii apă în Constantinopolul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/secretele-apeductului-lui-valens-cum-aduceau-2506343.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/secretele-apeductului-lui-valens-cum-aduceau-2506343.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/327e3d1b-8d5e-4575-9692-1bf69b4e61c8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 06 Feb 2026 07:52:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Apeductele sunt exemple extrem de impresionante ale artei construcțiilor din Imperiul Roman. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O groapă comună antică dezvăluie impactul primei pandemii din istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/o-groapa-comuna-antica-dezvaluie-impactul-primei-2502479.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/o-groapa-comuna-antica-dezvaluie-impactul-primei-2502479.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/891da3bc-46cc-4473-82c3-7ad9d65a564b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 21 Jan 2026 11:06:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În Iordania antică, nenumărați oameni au pierit din cauza unei boli misterioase care avea să modeleze atât o societate, cât și o eră a civilizației.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum trăiau oamenii în Imperiul Binzantin? Viața de zi cu zi despre care istoricii prea puțin vorbesc]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-traiau-oamenii-in-imperiul-binzantin-viata-de-2500791.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-traiau-oamenii-in-imperiul-binzantin-viata-de-2500791.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0217e3a5-44b0-45e3-a5fb-5792f4fb98a0/index.webp?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 14 Jan 2026 13:13:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Imperiul Bizantin este adesea imaginat prin prisma cupolelor strălucitoare și a străzilor aglomerate ale Constantinopolului, însă cei mai mulți bizantini trăiau departe de capitală. De la orașe forfotitoare la sate truditoare, viața cotidiană în Bizanț era modelată de contraste puternice de bogăție,]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Pentru Bizanț, Vaticanul era mai periculos decît Sultanul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/pentru-bizant-vaticanul-era-mai-periculos-decit-2445093.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/pentru-bizant-vaticanul-era-mai-periculos-decit-2445093.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a1c53255-7c33-4bd0-a12c-6b51f76cb818/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 21 May 2025 11:58:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Unii istorici au interpretat greșit aserțiunea patriarhilor greci „Mai bine fesul turcesc decît tiara papală”, ca pe o greșeală de apreciere. Patriarhi greci aveau însă dreptate.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Zidurile Constantinopolului: Un muzeu în aer liber]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/zidurile-constantinopolului-un-muzeu-in-aer-liber-2405772.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/zidurile-constantinopolului-un-muzeu-in-aer-liber-2405772.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0d4b004c-acec-42cf-bf32-00638e40362e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 02 Dec 2024 09:14:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Se poate vedea locul unde Mehmed al II-lea, sultanul cuceritor, a intrat în Constantinopol în triumf, și unde Constantin al XI-lea, ultimul împărat, a căzut ca un soldat comun printre oamenii săi”. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Turcii aveau o imagine falsă despre bogățiile Constantinopolului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/turcii-aveau-o-imagine-falsa-despre-bogatiile-2404429.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/turcii-aveau-o-imagine-falsa-despre-bogatiile-2404429.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a1c53255-7c33-4bd0-a12c-6b51f76cb818/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 26 Nov 2024 11:06:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Constantinopole era într-adevăr deosebit pe harta vremii sale, dar nu atît de bogat cum credeau turcii, incitați de Sultan. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Administraţia bizantină - coloana vertebrală a Imperiului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/administratia-bizantina-coloana-vertebrala-a-2360119.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/administratia-bizantina-coloana-vertebrala-a-2360119.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7e4ffb02-af96-4ca5-8fd4-1ed4f64c808d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 09 May 2024 16:20:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În timp ce Europa se zbate în haosul tipic cnezatelor şi voievodatelor, un teritoriu imens se supunea unei maşinării de fier.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Moartea violentă a împăratului Andronic I. Ucis de populația Constantinopolului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/moartea-violenta-a-imparatului-andronic-i-ucis-de-2314015.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/moartea-violenta-a-imparatului-andronic-i-ucis-de-2314015.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c4d82237-f944-4f1a-98c3-843d1c616d44/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.544%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 06 Nov 2023 13:57:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Andronic I Comnenul nu a fost ucis de un împărat sau de un alt membru al familiei imperiale, ci chiar de populația Constantinopolului. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O operațiune de stat: Căutarea unei neveste pentru împăratul bizantin Constantin Paleologul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/o-operatiune-de-stat-cautarea-unei-neveste-pentru-2307441.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/o-operatiune-de-stat-cautarea-unei-neveste-pentru-2307441.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f6faf305-b933-4397-b70c-b8e61aefb2a0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 11 Oct 2023 14:04:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cum a plecat Georges Sphrantzès, confident al Împăratului bizantin Constantin Paleologul, în căutare unei soții pentru Împărat, după ce acesta rămăsese văduv. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Morțile spectaculoase ale împăraților bizantini ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mortile-spectaculoase-ale-imparatilor-bizantini-2301088.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mortile-spectaculoase-ale-imparatilor-bizantini-2301088.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e8d16cab-1f80-49d3-80ca-2b32b38fc82f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 22 Sep 2023 14:24:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Reflectând la moartea împăraților bizantini, cronicarul Nikita Choniates scrie că lui Dumnezeu nu Îi place să intervină în viața oamenilor în același mod, ci preferă diversitatea, așadar, un împărat este înecat, altul decapitat, altul omorât de dușmani, în timp ce unii trec din această lume în cea d]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viața tragică a unui tânăr împărat: Iustinian al II-lea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/viata-tragica-a-unui-tanar-imparat-iustinian-al-2261445.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/viata-tragica-a-unui-tanar-imparat-iustinian-al-2261445.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fd2b28a2-dac9-47b3-8c52-1f8bcff4c90c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Apr 2023 14:47:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Iustinian s-a născut în anul 669, ca fiu al bazilisei Anastasia și al bazileului Constantin al IV-lea.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cel mai spectaculos stadion din Imperiul Bizantin]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cel-mai-spectaculos-stadion-din-imperiul-bizantin-2214285.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cel-mai-spectaculos-stadion-din-imperiul-bizantin-2214285.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e40d2901-3806-46e2-898c-78501683d4b7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 30 Oct 2022 07:53:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Hipodromul din Constantinopol a fost cel mai mare stadion din istoria Imperiului Bizantin de la întemeierea lui, de către Constantin cel Mare, până la cucerirea de către Imperiul Otoman în 1453.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Castrarea în Imperiul Bizantin: singura formă de mutilare care nu ducea la marginalizare socială]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/castrarea-in-imperiul-bizantin-singura-forma-de-565068.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/castrarea-in-imperiul-bizantin-singura-forma-de-565068.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d3df35f2-a2bf-417d-ac09-809e233c06cb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 Jan 2022 13:16:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Eunucii erau foarte frecvenți în Imperiul Bizantin, deși Biserica s-a împotrivit vehement castrării, considerând că Dumnezeu a dat abilitatea de a procrea și doar el o poate lua. Montesquieu scrie că una dintre cauzele căderii imperiului a fost numărul mare de eunuci din aparatul administrativ, care nu aveau competențele necesare pentru a guverna sau pentru a-și îndeplini funcțiile.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum erau pedepsiți uzurpatorii tronului bizantin]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-erau-pedepsiti-uzurpatorii-tronului-bizantin-565114.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-erau-pedepsiti-uzurpatorii-tronului-bizantin-565114.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e11e6375-7f88-48ca-8e72-04286e45d622/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 14 Jan 2022 18:24:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Era ceva total neobișnuit în Europa medievală, unde fiecare formațiune statală avea o dinastie conducătoare, cu reguli de moștenire a tronului laterală sau liniară. În Imperiul Bizantin, reușita uzurpatorului era pusă pe seama providenței, iar mutilarea lui (în cazul unei nereușite), la fel. Dacă un individ reușea să uzurpeze tronul, populația îl accepta, considerând că s-a înfăptuit voința lui Dumnezeu. Dar integritatea fizică și mintală era o condiție obligatorie, atât pentru împărați, cât și ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mutilarea corporală, pedeapsă pentru uzurpatorii tronului bizantin]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mutilarea-corporala-pedeapsa-pentru-uzurpatorii-565115.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mutilarea-corporala-pedeapsa-pentru-uzurpatorii-565115.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e11e6375-7f88-48ca-8e72-04286e45d622/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 14 Jan 2022 18:14:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Era ceva total neobișnuit în Europa medievală, unde fiecare formațiune statală avea o dinastie conducătoare, cu reguli de moștenire a tronului laterală sau liniară. În Imperiul Bizantin, reușita uzurpatorului era pusă pe seama providenței, iar mutilarea lui (în cazul unei nereușite), la fel. Dacă un individ reușea să uzurpeze tronul, populația îl accepta, considerând că s-a înfăptuit voința lui Dumnezeu. Dar integritatea fizică și mintală era o condiție obligatorie, atât pentru împărați, cât și ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum se eliminau adversarii la tron, în Imperiul Bizantin?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-eliminau-adversarii-la-tron-in-imperiul-565370.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-eliminau-adversarii-la-tron-in-imperiul-565370.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0d96c0ed-5742-4df8-95c5-ba94ec6558e0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 21 Nov 2021 15:53:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Spre deosebire de alte culturi europene medievale, cu dinastii care s-au menținut la putere decenii succesive, în Imperiul Bizantin nu exista o lege sau o prevedere care să stabilească clar principiile succesiunii la tron. Oricine putea deveni împărat. Singura excepție: monahii și eunucii. Singura condiție: integritatea fizică. Prin urmare, prima grijă a unui nou împărat era aceea de a-și securiza tronul mutilând-și adversarii sau obligându-i să devină monahi.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cât de devastatoare a fost Ciuma lui Iustinian, prima pandemie din istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cat-de-devastatoare-a-fost-ciuma-lui-iustinian-568016.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cat-de-devastatoare-a-fost-ciuma-lui-iustinian-568016.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fe6c2a8c-9b28-4a66-8629-570dda1ba46d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 22 Apr 2020 16:14:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Iustinian I (cel Mare) a ajuns pe tronul Imperiului Roman de Răsărit în anul 527. Hotărât să redobândească gloria de mult apusă a Imperiului Roman, Iustinian încheie o „pace eternă” (533) cu formidabilul dușman de la răsărit, Imperiul Sasanid, acceptând să plătească în schimb o importantă cantitate de aur în fiecare an. Apoi, își îndreaptă atenția către apus. Generalii săi obțin succese militare semnificative în nordul Africii și în peninsula Italiană. Se părea că visul lui Iustinian de refacere]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Aventurile amoroase ale împăraților bizantini care au scandalizat Constantinopolul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/aventurile-amoroase-ale-imparatilor-bizantini-care-568044.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/aventurile-amoroase-ale-imparatilor-bizantini-care-568044.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/88ec8b06-9e0d-430d-afa8-92577c4c25b7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 12 Apr 2020 15:09:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoria de peste o mie de ani a Imperiului bizantin nu a dus lipsă de împărați care nu s-au ferit să afișeze un comportament scandalos, mai ales în domeniul amoros. Am selectat mai jos câteva exemple de împărați care au scandalizat Constantinopolul.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Giustiniani Longo, cel a cărui rănire a dus la căderea Constantinopolului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/giustiniani-longo-cel-a-carui-ranire-a-dus-la-568786.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/giustiniani-longo-cel-a-carui-ranire-a-dus-la-568786.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/48a253ca-08b5-43e3-864b-4949364362c5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 26 Aug 2019 11:37:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Giovanni Giustiniani – aș fi început eu, dacă acest taifas s-ar fi desfăşurat – e pentru mine un genovez mai important decât Cristofor Columb! Despre Giovanni Giustiniani știu din cărțile despre Căderea Bizanțului. Nu există istorie a acestui moment crucial în plan universal, care să nu se refere la momentul Giustiniani ca la unul decisiv pentru prăbușirea apărării şi năvălirea turcilor în Oraş.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Vlahii balcanici, între conflictele cu Bizanțul și luptele interne]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/vlahii-balcanici-intre-conflictele-cu-bizantul-si-569469.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/vlahii-balcanici-intre-conflictele-cu-bizantul-si-569469.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4dc56699-e43a-4397-82bd-ba3160a197c4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 Dec 2018 11:10:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Victoriile răsculaților vlahi și bulgari din Munții Haemus (Balcani) și din thema Paristrion-Paradunavon, conduși de fruntașii vlahi, frații Asan și Petru, obținute asupra Imperiului Bizantin între 1185 și 1187/1188 cu concursul militar al cumanilor nord-dunăreni, au dus, în final, la constituirea, între Munții Balcani și Dunăre, a Țaratului Vlaho-Bulgar. Succesele repurtate de aliații vlaho-bulgaro-cumani asupra forțelor bizantine destinate reprimării mișcării au impus autorităților de la Const]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Nordicii ȋn Orient: Garda Varangiană]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/nordicii-n-orient-garda-varangiana-570499.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/nordicii-n-orient-garda-varangiana-570499.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c85ba7c8-c991-4cc2-a7bf-f539a1bf37c4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 11 May 2018 08:11:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Până la finele secolului al IX-lea, scandinavii care au călătorit în ţinuturile slave pentru a face comerţ cu blănuri şi sclavi au reuşit să pună bazele propriului stat, rezultat în urma unificării coloniilor de la Novgorod şi Kiev. La acea vreme Constantinopolul încă mai era un centru înfloritor şi un punct de atracţie extraordinar pentru oricine, mai ales pentru aventurieri înnăscuţi cum erau nordicii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bizanțul și «problema cumană» în secolele XI-XII]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/bizantul-si-problema-cumana-in-secolele-xi-xii-570642.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/bizantul-si-problema-cumana-in-secolele-xi-xii-570642.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/67f04af1-c58a-49aa-80ab-bf2a4d62ea93/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 13 Apr 2018 08:55:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În secolele X-XIII, Europa răsăriteană, inclusiv spațiul carpato-dunărean locuit de români, a avut de suportat șocul provocat de invaziile ultimului val de migratori turanici: pecenegii, uzii și cumanii. Timp de aproape două secole, între mijlocul secolului al XI-lea și mijlocul secolului al XIII-lea, când va fi spulberat de marea invazie mongolă din 1236-1242, imperiul de stepă al cumanilor (Imperiul Kipcakului) va reprezenta factorul incontestabil de putere din zonă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mănăstire creștină veche de 1.500 de ani, descoperită în Israel / FOTO ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/manastire-crestina-veche-de-1500-de-ani-571045.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/manastire-crestina-veche-de-1500-de-ani-571045.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ec464328-6030-49af-b0e4-73303d8e8a3e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 26 Dec 2017 14:05:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Arheologii israelieni au descoperit vestigiile unei mănăstiri creștine cu o vechime de 1500 de ani, în centrul țării, în apropierea orașului Bet Shemesh. Mănăstirea se remarcă, printre alte descoperiri, datorită un mozaic spectaculos cu păsări și frunze.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum arăta Constantinopolul medieval, înainte de cucerirea otomană? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-arata-constantinopolul-medieval-inainte-de-572077.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-arata-constantinopolul-medieval-inainte-de-572077.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/925b53af-3900-4bc7-bf3f-31e026ecf1a1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 17 May 2017 12:01:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Artistul francez Antoine Helbert a realizat o serie de ilustrații care încearcă să reconstituie Constantinopolul medieval, înainte de cucerirea otomană.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Femeia bizantină, între familie si Biserică]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/femeia-bizantina-intre-familie-si-biserica-573829.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/femeia-bizantina-intre-familie-si-biserica-573829.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bb74b90a-01b8-456c-9621-8150e026e188/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 26 May 2016 12:52:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Societatea bizantină, prin caracterul ei puternic religios, a valorificat mereu familia şi haina monahală ca fiind căile pe care femeia trebuie să le urmeze spre mântuirea sufletului. Trebuiesc luate în considerare atât sentimentul religios al societăţii bizantine cât şi dragostea pentru artă, arhitectură, muzică, comerţ şi multe alte activităţi care, desigur, le priveau şi pe femei. Desigur, majoritatea scrierilor atestă doar doamne de rang înalt cu înclinaţii spre alte activităţi decat familia]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Economie, societate şi ideologie bizantină]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/economie-societate-si-ideologie-bizantina-574044.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/economie-societate-si-ideologie-bizantina-574044.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5ec4a555-9f73-4033-b331-436b7ee91c0b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 20 Apr 2016 09:00:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Din secolul al III-lea, Imperiul Roman traversa o gravă criză economică în contextul marilor migraţii. Fiscalitatea era tot mai împovărătoare, pământurile erau părăsite şi războaie civile izbucneau pentru tron. Instituţiile Principatului au fost desfiinţate de împăratul Diocleţian căci imperiul înceta să mai funcţioneze ca o confederaţie de cetăţi, devenind un stat riguros centralizat, populat de "douloi "(supuşi) şi condus de un "despot" cu influenţe împrumutate de la monarhiile orientale. S-a ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce a căzut Imperiul Bizantin? Crizele și agonia marelui imperiu roman de răsărit]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-a-cazut-imperiul-bizantin-crizele-si-agonia-574068.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-a-cazut-imperiul-bizantin-crizele-si-agonia-574068.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4d34fd28-d228-4d60-a094-da9b6476c468/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 18 Apr 2016 08:58:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În anul 1453, Constantinopolul a căzut în mâinile turcilor după un asediu îndelungat. Însă cucerirea otomană a fost doar vârful aisbergului pentru că Imperiul Bizantin se afla de mult timp într-o continuă agonie. Cucerirea otomană doar i-a curmat suferinţa îndelungată.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Romani, bizantini, musulmani în cursa pentru Siria]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/romani-bizantini-musulmani-in-cursa-pentru-siria-574452.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/romani-bizantini-musulmani-in-cursa-pentru-siria-574452.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/881c4dcf-df53-4709-8ca8-0c4a8f651359/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 16 Feb 2016 13:13:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Înainte ca Siria să devină provincie romană în 64 a.Hr., liderii seleucizi îşi stabiliseră reşedinţa la Antiohia, iar după consolidarea stăpânirii a început un lung şir de conflicte pentru supremaţie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Diplomația Bizantină: Arta de a Supraviețui]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/diplomatia-bizantina-arta-de-a-supravietui-574575.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/diplomatia-bizantina-arta-de-a-supravietui-574575.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7f47bbd5-c474-4ca7-a50a-8133849c3773/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 28 Jan 2016 12:44:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În timp ce diplomația bizantină era recunoscută pentru caracterul său ceremonial, etalarea luxului și a bogăției, precum și pentru stilul său manipulativ și viclean, toate aceste aspecte reprezentau doar reacțiile raționale ale bizantinilor la un context strategic defavorabil. În special, pentru că bizantinii nu se puteau baza pe o capacitate militară copleșitoare, ei erau nevoiți să apeleze la diplomație pentru a-și atinge două obiective majore. Unul era să-și asigure securitatea prin eliminare]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ce a ajutat creştinismul să se răspândească în Imperiul Bizantin]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ce-a-ajutat-crestinismul-sa-se-raspandeasca-in-574638.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ce-a-ajutat-crestinismul-sa-se-raspandeasca-in-574638.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f112f96f-c8dd-4349-af8a-c022c8ccf780/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2016 13:39:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[De-a lungul a 2.000 de ani, creștinismul a cunoscut un traiect care a început cu o comunitate mică de ucenici adunată în jurul lui Iisus din Nazaret şi care a culminat cu proporţia de religie monoteistă contemporană, numărând peste două miliarde de membri, circa 31.7% din populaţia globului. În primele patru secole ale sale, creștinismul a atins o rată de creştere fenomenală, estimată la un număr de aproximativ 30 de milioane de adepţi.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Originile monahismului bizantin]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/originile-monahismului-bizantin-574678.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/originile-monahismului-bizantin-574678.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2c8289bd-7353-4814-9e12-624c94784d19/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 18 Jan 2016 09:46:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Faptul că o parte din teritoriul Bizanțului și mai ales Constantinopolul – capitala sa, se află la intersecția dintre cele trei imperii reprezintă explicația pentru contribuția diferiților  factori în dezvoltarea acestuia și influențele care au]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Succesiunea politică în Bizanţ în perioada macedoneană]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/succesiunea-politica-in-bizant-in-perioada-578423.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/succesiunea-politica-in-bizant-in-perioada-578423.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4920a49d-8fd8-4519-8be7-bd538efb0dba/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 05 Jun 2014 15:37:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Preocupările privind aspectele ale accederii la puterea supremă în statul bizantin au fost surprinse, în special, de istoriografia europeană şi nord americană[1]. Intenţia noastră este de a surprinde în acest studiu principalele aspecte ale succesiunii politice în Bizanţ în timpul dinastiei macedonene. Dacă până la debutul acesteia (dinastia macedoneană) unele forme practicate pentru deposedarea împăraţilor de atribuţiile suveranităţii sale se caracterizau prin violenţă şi mutilare politică, înc]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Ipad” bizantin descoperit într-o epavă antică]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/ipad-bizantin-descoperit-intr-o-epava-antica-578513.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/ipad-bizantin-descoperit-intr-o-epava-antica-578513.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c4e9cf07-d673-4ace-af18-31082c656891/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 22 May 2014 09:25:27 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Excavațiile unor arheologi turci, de la un sit de pe partea europeană a Bosforului au dezvăluit un obiect din lemn, despre care ei cred că ar fi corespondentul antic al unui calculator comprimat. El era în același timp și o unealtă și un notebook.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mănăstire bizantină de secol 6 cu mozaicuri intacte descoperită în Israel]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/manastire-bizantina-de-secol-6-cu-mozaicuri-578805.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/manastire-bizantina-de-secol-6-cu-mozaicuri-578805.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8c9c68c9-d3dc-486f-a9d4-bb420dbaea17/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 04 Apr 2014 12:39:01 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ruinele unei mănăstiri vechi de 1.500 de ani cu mozaicuri intacte ce îi acoperă podeaua au fost descoperite în sudul Israelului, a informat marţi Autoritatea Antichităţilor din Israel.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Rămăşiţele unei bazilici bizantine, descoperite pe fundul lacului Iznik]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/ramasitele-unei-bazilici-bizantine-descoperite-pe-587090.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/ramasitele-unei-bazilici-bizantine-descoperite-pe-587090.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e47f91e1-6f0d-4366-8f28-d0091783d752/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 29 Jan 2014 08:27:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ruinele ununui vechi lăcaş de cult bizantin au fost descoperite la aproximativ 20 de metri de ţărm, în lacul Iznik din Bursa, potrivit arheologilor locali.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bizantini vs. barbari: lupta pentru imperiul universal]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/bizantini-vs-barbari-lupta-pentru-imperiul-580790.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/bizantini-vs-barbari-lupta-pentru-imperiul-580790.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/32bf478e-9378-4ace-8981-fc2cd967d66f/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 26 Jul 2013 18:52:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În primele secole ale existenţei sale, Noua Romă se va confrunta şi ea, ca sora sa occidentală, cu migraţiile barbarilor. Constantinopolul trebuie să ia măsuri pentru a-i ţine în frâu mai întâi pe vizigoţi, huni şi ostrogoţi, folosindu-se nu doar de forţa militară, ci şi de o diplomaţie abilă şi concesii materiale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bizanţul, divina monarhie din urma Imperiului Roman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/bizantul-divina-monarhie-din-urma-imperiului-580817.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/bizantul-divina-monarhie-din-urma-imperiului-580817.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4de900d5-5b22-4d32-a3c8-7aec3d5466d7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 23 Jul 2013 20:15:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoria Bizanţului este marcată de o evoluţie plină de dinamism şi de mutaţii din cele mai variate, de la structurile socio-economice la cele politico-ideologice. Departe de a fi doar o prelungire a Imperiului Roman târziu, Bizanţul ne oferă o imagine originală a unui imperiu cu structuri puternic centralizate, cu o economie monetară dezvoltată şi o urbanizare accentuată care întârzie feudalizarea. Dar ce principii se află în spatele proceselor din Bizanţ? Ce imaginar politic animă statul? Şi ma]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un splendid mozaic bizantin a fost descoperit în Israel]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-splendid-mozaic-bizantin-a-fost-descoperit-in-581142.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-splendid-mozaic-bizantin-a-fost-descoperit-in-581142.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6305912c-09be-4f7a-b26c-10311f310df9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 29 May 2013 08:01:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un mozaic uriaş cu modele geometrice, datând din perioada Bizantină şi care a fost folosit ca podea într-o clădire publică, a fost descoperit în ceea ce este astăzi, Kibbutz Bet Qama, în Israel, anunţă Autoritatea Israeliana pentru Antichităţi (IAA).]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Nika, marea revoltă bizantină]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/nika-marea-revolta-bizantina-581664.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/nika-marea-revolta-bizantina-581664.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a66aa9bf-acbe-4eb8-8c8c-7ccd7803946f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 19 Feb 2013 12:15:09 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În antichitate circul a reprezentat întotdeauna o posibilitate prin care poporul isi făcea cunoscute doleanţele. Criticile, aclamaţiile, vorbele de ocară, ovaţiile sau insultele asigurau nu numai un fundal asurzitor, dar şi un cadru propice pentru transformarea atmosferei încinse într-o revoltă de proporţii. Manifestările din circuri însemnau pentru împăraţii romani şi bizantini nu doar un barometru general pentru starea mulţimii, ci şi un potenţial pericol.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Occidentalii în sursele bizantine: «vipere aducătoare de moarte»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/occidentalii-in-sursele-bizantine-vipere-584640.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/occidentalii-in-sursele-bizantine-vipere-584640.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f8dfc6e3-4c35-44e4-8d90-8fe8985c7133/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 27 Sep 2011 07:07:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Odată cu începutul conflictelor dintre Imperiul Bizantin şi ţările din Europa de Vest, în mentalitatea bizantină se conturează, treptat, o imagine negativă a occidentalilor, a Celorlalţi, imagine care transpare din aproape toate sursele vremii. Deşi Occidentul şi Bizanţul au colaborat în proiectul cruciadelor, expediţiile spre Ţara Sfântă nu au făcut decât să adâncească suspiciunile şi neîncrederea dintre cele două părţi, iar Cruciada a patra – sfârşită prin cucerirea Constantinopolului în 1204 ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Câtă libertate avea femeia în Bizanţ?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/cata-libertate-avea-femeia-in-bizant-585369.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/cata-libertate-avea-femeia-in-bizant-585369.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/23af2728-e68d-4665-89f3-4e90748a5484/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 21 Apr 2011 13:58:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Problema spaţiului privat bizantin este destul de puţin abordatã, în mare parte datoritã lipsei unor repere sau contradicţiei lor. Sursele se ocupã, cum era de aşteptat, mai mult de evenimente politice şi religioase, de spaţiul public, lãsând într-un con de umbrã microcosmul domestic şi viaţa privatã. În plus, este dificil de stabilit dacã autorii se referã la situaţii din trecut sau dacã nu reflectã mai degrabã realitãţile prezente în trecut. În orice caz, dominarea masculinã atât de caracteris]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cneazul Rostislav, asasinat cu o otravă ascunsă sub unghie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/cneazul-rostislav-asasinat-cu-o-otrava-ascunsa-586883.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/cneazul-rostislav-asasinat-cu-o-otrava-ascunsa-586883.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bd115d4c-4a12-4a73-8a61-05abae96ff06/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 04 Feb 2011 09:42:50 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Regiunile de pe tarmul de rasarit al Marii Azov, din zona Strâmtorii Kerci, au constituit, împreuna cu stapânirile din Crimeea, o zona de interes deosebit pentru Imperiul Bizantin. Importanta lor geopolitica, strategica si economica le-a impus permanent între prioritatile politicii externe a Constantinopolului.Interesele bizantine se ciocneau aici cu cele ale lumii ruse. Nu în putine cazuri raporturile bizantino-ruse au degenerat în confruntari violente, sau disputele dintre cele doua parti au f]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bizantinii despre români: «Sunt soldaţi viteji, dar aliaţi nesiguri!»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/bizantinii-despre-romani-sunt-soldati-viteji-583565.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/bizantinii-despre-romani-sunt-soldati-viteji-583565.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c697f98f-f3e9-46bc-8a2c-74003827a546/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 17 Dec 2010 13:37:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La cumpăna mileniilor I și II ale erei creștine, își făceau intrarea în istorie, odată cu menționarea lor în izvoarele scrise, descendenții romanității din răsăritul Europei. Din această epocă și până în zilele noastre, românii, de la nord de Dunăre, din spațiul vechii Dacii, și vlahii, de la sud de fluviu, din Peninsula Balcanică, au reprezentat și continuă să reprezinte singurele ramuri ale romanității orientale. Încă de la apariția lor în istorie, românii și vlahii s-au aflat constant în aten]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum i-a păcălit Attila pe asasinii bizantini]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/cum-i-a-pacalit-attila-pe-asasinii-bizantini-583020.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/cum-i-a-pacalit-attila-pe-asasinii-bizantini-583020.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/023c1019-839c-42f4-924a-3de5e83868c0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 02 Nov 2010 11:34:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În prima jumatate a secolului al V-lea, Imperiul Bizantin s-a confruntat cu una din cele mai mari primejdii din istoria sa: invazia hunilor. Stabiliti în Câmpia Pannonica la sfârsitul secolului al IV-lea, hunii au pus bazele, în jurul anului 400, unei puternice confederatii etnice, supuse hegemoniei lor, care, timp de o jumatate de secol, s-a manifestat ca cea mai redutabila forta militara a continentului, actionând eminamente distructiv.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ideologie Imperială Bizantină – criza secolului VIII]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ideologie-imperiala-bizantina-criza-secolului-586463.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ideologie-imperiala-bizantina-criza-secolului-586463.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/487d8406-9949-49b5-a536-6992830b54c0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 13 May 2010 10:48:19 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Începând cu secolele VII şi VIII au avut loc câteva modificări profunde în ideologia imperiului creştin universal, consecinţa a disparităţii dintre realitatea politică şi dimensiunea teoretică a imperiului creştin. Zona de epicentru a acestui fenomen a fost Italia. De-a lungul acestor secole, legitimitatea pretenţiilor bizantine în Italia nu a fost contestată, încă de la disoluţia imperiului roman, în secolul V. În toată perioada dominaţiei ostrogote în Italia, urmată de reconquista lui Iustinia]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	