<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Wed, 15 Oct 2025 11:50:40 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Wed, 15 Oct 2025 11:50:40 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Sultanul Selim I, cuceritorul lumii islamice ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/sultanul-selim-i-cuceritorul-lumii-islamice-2479503.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/sultanul-selim-i-cuceritorul-lumii-islamice-2479503.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bea06edb-24d1-4ab0-89f0-e796e5a3f967/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C0.984%252C0.55%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 15 Oct 2025 11:53:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[ Selim Yavuz (,, Necruțătorul”) a fost cel de al-11-lea sultan al Imperiului Otoman, domnind între 1512-1520. În ciuda faptul că domnia lui a durat doar 8 ani, în timpul acesteia, Selim I a cucerit Hejazul, Siria, Palestina și Egiptul, precum și orașele sfinte Mecca și Medina, devenind în urma acest]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum se desfășura ceremonialul întronării unui sultan?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-desfasura-ceremonialul-intronarii-unui-2473803.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-desfasura-ceremonialul-intronarii-unui-2473803.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2aac34b9-583e-4883-bc6c-d4027e6fb679/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 26 Sep 2025 07:17:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În vremurile de glorie ale Imperiului Otoman, întronarea unui padișah atrăgea privitori din întreaga lume. Din fericire pentru pasionații de istorie, o astfel de ceremonie a fost imortalizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către pictorul italo-german Luigi Mayer.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Crunta bătălie pentru Putere din Harem]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/crunta-batalie-pentru-putere-din-harem-2465627.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/crunta-batalie-pentru-putere-din-harem-2465627.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/09aaf801-9625-44e6-8b2a-26edfa3ed580/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 18 Aug 2025 10:11:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Deși lucrez mai departe la cartea despre Evenimentele din decembrie 1989, am luat cu mine la Sinaia cartea lui Alev Lytle Croutier, „Harem, lumea din spatele vălului”, tipărită la Corint în 2014, varianta românească a lucrării „Harem: The World Behind the Veil”, Abberville Press, 1989. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cetatea Giurgiu, distrusă de atacul lui Mihai Viteazul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cetatea-giurgiu-distrusa-de-atacul-lui-mihai-2461990.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cetatea-giurgiu-distrusa-de-atacul-lui-mihai-2461990.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cc5ea437-c384-47ba-8144-18ab7e7b2283/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 04 Aug 2025 09:02:36 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un document otoman de prin anul 1613  și publicat de către reputatul istoric Tahsin Gemil aduce la lumină situația cetății Giurgiu după campanile duse pe linia Dunării împotriva celui ce aduse nenorocirea în imperiu.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Căderea Timișoarei. Cum au cucerit austriecii Banatul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/caderea-timisoarei-cum-au-cucerit-austriecii-2433823.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/caderea-timisoarei-cum-au-cucerit-austriecii-2433823.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1ea1278f-f4b6-4dda-aadc-ee94363a873a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 04 Apr 2025 08:28:20 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Războiul austro-venețiano-otoman din 1714-1718 este unul dintre cele mai importante din istoria românilor, prin consecințele sale directe și indirecte. Printre altele, prin pacea de la Passarowitz, Imperiul Austriac a intrat în posesia Banatului.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Suleyman Magnificul, Sultanul care a speriat Europa și a dus Imperiul Otoman la apogeul puterii sale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-magnificul-sultanul-care-a-speriat-2415591.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-magnificul-sultanul-care-a-speriat-2415591.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0f558b91-ddf8-4216-bcba-ecaffb7ca695/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 17 Jan 2025 16:52:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Suleyman Magnificul (cunoscut și sub numele de ,,Suleyman Kanuni”, adică Suleyman Legiuitorul) a fost cel de al-10-lea sultan al Imperiului Otoman, domnind  între 1520-1566. În timpul domniei sale, Imperiul Otoman a reușit să cucerească numeroase teritorii din Europa de Sud-Est, Orientul Mijlociu și]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul psihologic folosit de sultanul Mehmet în timpul Asediului Constantinopolului ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-psihologic-folosit-de-sultanul-mehmet-in-2405129.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-psihologic-folosit-de-sultanul-mehmet-in-2405129.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/783bd4b3-06fd-4e3e-98f0-fed86861985f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 28 Nov 2024 18:53:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Studiul lui Roger Crowley „Constantinopole: The Last Great Siege 1453” apărut la Faber & Faber în 2006, mă convinge încă o dată de autoritatea care se exprimă prin minuțiozitate împinsă dincolo de hotarele naturalului. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-au-vazut-otomanii-asediul-constantinopolului-2359857.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-au-vazut-otomanii-asediul-constantinopolului-2359857.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b0619e27-766e-47ae-95d3-c5aa94f0d235/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 08 May 2024 16:53:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tanzimatul - reforma dezastruoasă care a condus la prăbușirea Imperiului Otoman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tanzimatul-reforma-dezastruoasa-care-a-condus-la-2328926.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tanzimatul-reforma-dezastruoasa-care-a-condus-la-2328926.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/07ffcd62-305f-4ea9-b896-ad391ef19c42/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 04 Jan 2024 15:05:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Abia acum, cînd m-am pus la punct cît de cît cu Istoria Imperiului Otoman, îmi dau seama de ce nenorocire e responsabilă abordarea istoriei noastre în sine, fără o minimă înscriere în context continental şi mondial.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Soliman Magnificul și legenda despre genialitate]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/soliman-magnificul-si-legenda-despre-genialitate-2202219.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/soliman-magnificul-si-legenda-despre-genialitate-2202219.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/85416d8d-da29-4582-8394-9e67bbf8624a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.233%252C1%252C0.501%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 02 Sep 2022 10:06:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Sultanul Soliman Legiuitorul a dominat prin personalitatea sa secolul al XVI-lea din istoria statului otoman și a rămas în istorie prin campaniile militare prin care a spulberat armata maghiară și a ajuns să ia cu asalt Viena în drumul spre Roma, un vis legendar al osmanlîilor.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum sună puterea?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-suna-puterea-638527.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-suna-puterea-638527.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/45eac31b-56e3-40d5-b7c3-d692c706b13b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2022 09:05:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Semn distinctiv al dependenţei faţă de Poartă, meterhaneaua a reprezentat cea mai importantă formaţie muzicală întâlnită la Curțile domnești ale Moldovei și Țării Românești, cu rol simbolic şi ceremonial bine reglementat. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Vilayetul Irak - cum au stăpânit otomanii Irakul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/vilayetul-irak-cum-au-stapanit-otomanii-irakul-634944.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/vilayetul-irak-cum-au-stapanit-otomanii-irakul-634944.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0599a416-0261-4aef-a87a-887aa51821e3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 09 May 2022 14:38:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Al treilea și ultimul vilayet pe care vreau să-l prezint în cadrul acestui capitol cu privire la Adminstrația Otomană asupra Orientului Mijlociu și importanța unor vilayete în dezvoltarea Naționalismul Arab este unul cu o istorie și civilizație extrem de bogată,fiind format dintr-un creuzet fascinan]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Vilayetul Siria - cum au stăpânit otomanii Siria ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/vilayetul-siria-cum-au-stapanit-otomanii-siria-634943.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/vilayetul-siria-cum-au-stapanit-otomanii-siria-634943.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/50e368a0-67ef-4ffb-8e3b-a06cdba22ff5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 09 May 2022 14:27:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un prim moment semnificativ cu privirea la evoluția acestei regiuni în raport cu puterea politică și economică otomană este chiar, cucerirea Siriei de către Imperiul Otoman. De-a lungu]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Vilayetul Hejaz - Evolutia sa in Imperiul Otoman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/vilayetul-hejaz-evolutia-sa-in-imperiul-otoman-634942.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/vilayetul-hejaz-evolutia-sa-in-imperiul-otoman-634942.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f1c6198b-2f44-43d2-a9ac-e7f6b2424cef/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 09 May 2022 14:16:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Legătura dintre această regiune și Imperiul Otoman apare, când, în urma scurtului și aprigului Război Otomano-Mameluc din 1516-1517, trupele otomane ale sultanului  Selim I (1512-1520, cunoscut și sub numele de ,,Yavuz” ,adică ,,Cel Necruțător”)  le înving pe cele ale mamelucilor, ce stăp]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Care a fost impactul cuceririi Balcanilor de către otomani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/care-a-fost-impactul-cuceririi-balcanilor-de-catre-565005.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/care-a-fost-impactul-cuceririi-balcanilor-de-catre-565005.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f08a7ddc-6b09-4727-ae76-105c98416240/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 14 Feb 2022 17:14:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Venirea slavilor în Balcani la începutul Evului Mediu a schimbat fundamental compoziția etnică a regiunii, acest lucru reflectându-se și pe alte planuri: social, politic și mai târziu religios.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Asaltul general poruncit de Mahomed al II-lea asupra Belgradului (21-22 iulie 1456)]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/asaltul-general-poruncit-de-mahomed-al-ii-lea-565963.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/asaltul-general-poruncit-de-mahomed-al-ii-lea-565963.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4f815948-fc11-4684-affb-c1ca12074d7b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 21 Jul 2021 09:52:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Sultanul Mahomed al II-lea, încercând sǎ-şi apere prestigiul șifonat prin înfrângerea din 14 iulie, când Ioan de Hunedoara a reușit să-i distrugă flota, ordonă continuarea cu şi mai multă furie a asediului pe uscat, notează Muzeul Castelul Corvinilor.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Când aurul lua minţile demnitarilor în lumea otomană]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cand-aurul-lua-mintile-demnitarilor-in-lumea-566821.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cand-aurul-lua-mintile-demnitarilor-in-lumea-566821.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3491630a-4317-448d-92b0-10088a374daa/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2021 16:26:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Instituţia statală a fost concepută pentru a face faţă ameninţărilor din partea altor comunităţi dornice să acumuleze bogăţii prin jaf şi să se rezolve unele lucrări de interes public, cele ce depăşesc posibilităţile oamenilor obişnuiţi. A fost nevoie să se înfiinţeze un aparat birocratic pentru a se realiza coordonarea eforturilor în diferite domenii, dar funcţionarii au constatat că există un control relativ asupra fondurilor şi că puterea le permite să mai pună şi câte ceva pentru propriul su]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Sultanul Selim al III-lea europenizează Imperiul Otoman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-selim-al-iii-lea-europenizeaza-imperiul-566972.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-selim-al-iii-lea-europenizeaza-imperiul-566972.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a4e112ff-29ac-43c5-9017-cfc1d0e83378/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 08 Dec 2020 12:46:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe data de 7 aprilie 1789 – an care a marcat „începutul sfârșitului” vechii Europe –, pe tronul Imperiului Otoman a urcat un tânăr în vârstă de 27 de ani, Selim al III-lea (1789-1807). Nu i-a fost scris să fie acel mare cuceritor pe care îl anunțaseră astrologii și prezicătorii consultați de tatăl său, sultanul Mustafa al III-lea, dar a fost un suveran cu viziune, un reprezentant de seamă a ceea ce istoricii au numit „Absolutism Luminat”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mehmed Saïd Effendi, ambasador, pașă, Mare Vizir]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/mehmed-said-effendi-ambasador-pasa-mare-vizir-566996.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/mehmed-said-effendi-ambasador-pasa-mare-vizir-566996.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/70b1ce22-e3cb-458c-912b-6b85b21c02b9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 02 Dec 2020 08:50:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La sfârșitul anului 1741, sultanul Mahmud I – care avea destule probleme în Est, Imperiul Otoman fiind angrenat într-un război de durată (și de uzură) contra Imperiului Persan – s-a gândit că n-ar fi rău să cultive prietenia Franței, pentru că exista același dușman comun: Austria Casei de Habsburg. Iar cum Franța lui Ludovic al XV- lea era angrenată în Războiul pentru Succesiunea la Tronul Austriei, Mahmud I și-a amintit de proverbul „dușmanul dușmanului meu este prietenul]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dineu de acum 400 de ani: ambasadorul otoman, la Curtea princiară din Alba Iulia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/dineu-de-acum-400-de-ani-ambasadorul-otoman-la-567063.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/dineu-de-acum-400-de-ani-ambasadorul-otoman-la-567063.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/18fcea5e-c991-4a38-9292-38898d62eddc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2020 10:06:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În luna iunie a anului 2013, prestigioasa casă de licitații pariziană Drouot Richelieu scotea la licitație un tablou (al cărui realizator a rămas, din păcate, necunoscut) care înfățișează dineul dat în anul 1625 de către principele transilvănean Gabriel Bethlen (1613-1629) la Curtea sa din Alba Iulia (numită, pe atunci, Gyulafehérvar) în onoarea ambasadorului otoman Yusuf Mouttaher Agha, trimis special al Marelui Vizir Hafiz Ahmed Pasha.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Lungul drum către normalizarea relaţiilor cu Imperiul Otoman. 140 de ani de la recunoaşterea independenţei României]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/lungul-drum-catre-normalizarea-relatiilor-cu-569464.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/lungul-drum-catre-normalizarea-relatiilor-cu-569464.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d0672bf7-f554-4a92-b38d-91e2b33ef72f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 03 Jan 2019 09:40:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Până la 4/16 noiembrie 1878, când Imperiul Otoman a recunoscut România independentă şi suverană, stabilind cu statul român relaţii diplomatice la nivel de legaţii conduse de trimişi extraordinari şi miniştri plenipotenţiari, raporturile dintre cele două state nu au fost nicio clipă amicale, cordiale sau de alianţă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Prinții și amanții lor: Suleyman în brațele lui Ibrahim]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/printii-si-amantii-lor-suleyman-in-bratele-lui-569842.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/printii-si-amantii-lor-suleyman-in-bratele-lui-569842.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cd0a2a28-7577-4a2b-ba8d-84107baf9a4c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 02 Oct 2018 10:10:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Iunie 1523. Suleyman Magnificul (1520-1566) domnește de trei ani. Nimic până în acest moment nu a întinat prestigiul celui de-al doilea sultan otoman.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ienicerii – copiii de suflet al lui Allah ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ienicerii-copiii-de-suflet-al-lui-allah-570498.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ienicerii-copiii-de-suflet-al-lui-allah-570498.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/55235034-0248-4b26-baf4-67900b7021b2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 12 May 2018 08:18:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ienicerii au reprezentat timp de aproape cinci secole coloana vertebrală a armatei otomane, dacă nu chiar a statului și a societății otomane. Istoria corpului ienicerilor urmează aproape perfect istoria Imperiului Otoman: creat în primul secol de existență al imperiului, a avut de suferit după înfrângerea lui Bayazid I în fața lui Timur Lenk la Ankara în 1402, apoi a cunoscut o dezvoltare importantă în timpul lui Mehmed II (1451-1481) și al lui Suleyman I (1520-1566), începând să se corupă și să]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cel mai puternic sultan otoman ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cel-mai-puternic-sultan-otoman-570835.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cel-mai-puternic-sultan-otoman-570835.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/892a9488-5fa1-4bdb-8f1e-759e9adf9fd3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 23 Feb 2018 11:49:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Murad al IV-lea a ajuns pe tronul Imperiului Otoman la vârsta de 11 ani, în 1623, în urma unei lovituri de palat care l-a înlăturat pe unchiul său, Mustafa I. Aflat pentru câțiva ani sub influența mamei sale și a rudelor, Murad a luat singur conducerea statului în 1631, iar în anii următori, pentru a sta liniștit la putere, a ordonat uciderea a trei dintre frații săi.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Genocidul armean – povestea unei tragedii]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/genocidul-armean-povestea-unei-tragedii-571269.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/genocidul-armean-povestea-unei-tragedii-571269.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a417adf2-73a9-445f-8e5f-b5388dafd80c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 10 Nov 2017 12:26:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Genocidul armean este primul genocid al secolului XX. Acesta a avut loc pe teritoriul Imperiului Otoman între anii 1915-1923, devenind un precedent pentru genocidurile și crimele de acest gen care au urmat. Printre acestea se numără: Holocaustul evreilor, genocidurile din Rwanda, Cambodgia, Bosnia.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[«Tratat despre obiceiurile, ceremoniile și infamia turcilor»: Cum îi păstrează, îi cumpără și îi vând pe captivi]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/tratat-despre-obiceiurile-ceremoniile-si-infamia-571275.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/tratat-despre-obiceiurile-ceremoniile-si-infamia-571275.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/44e5cd1b-f200-404d-a6db-7985a3c12071/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 09 Nov 2017 16:26:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Volumul Georg Captivul Septemcastrensis de Georg Captivul Septemcastrensis va fi lansat vineri, 10 noiembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu. La eveniment vor participa Ioana Costa, profesor la Catedra de filologie clasică a Universității din București, Constantin Erbiceanu, prefațatorul volumului, Bedros Horasangian, scriitor și analist, și Marian Coman, medievist, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și cadru didactic asociat la Facultatea]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viața și moartea sultanei Kösem. Povestea adevărată a celei mai puternice sultane otomane]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/viata-si-moartea-sultanei-kosem-povestea-572513.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/viata-si-moartea-sultanei-kosem-povestea-572513.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1eb0fd8b-edcb-4d16-885b-d10b45cf8895/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 01 Mar 2017 15:01:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Sultana Kösem a fost consoarta favorită (hasekî) a sultanului otoman Ahmed I (1603-1617). De asemenea,  ea fost mama (valide) sultanilor Murad al IV-lea (1623-1640),  Ibrahim (1640-1648),  precum şi bunica lui Mehmed al IV-lea (1648-1687). Mai puțin]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Sultanul Ahmed I, soțul și mare iubire a sultanei Kosem]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-ahmed-i-sotul-si-mare-iubire-a-sultanei-572516.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-ahmed-i-sotul-si-mare-iubire-a-sultanei-572516.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/984fb8c2-dd89-4f95-b115-49906c79e0b6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 01 Mar 2017 10:04:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Adev&#259;rata poveste a eroinei serialului K&ouml;sem (K&ouml;sem Mahpeyker Sultan n.1589, Tinos &ndash; d. 1651), a fost consoarta favorit&#259; (hasek&icirc;) a sultanului Imperiului Otoman Ahmed I. Pentru a &icirc;n&#539;elege mai bine ac&#539;iunile acestei eroine ar fi bine s&#259; cunoa&#537;tem &icirc;ntreg contextul real &#537;i istoric al perioadei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum se făcea căsătoria în Imperiul Otoman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-facea-casatoria-in-imperiul-otoman-573796.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-facea-casatoria-in-imperiul-otoman-573796.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c26ed1ee-c2f8-4a12-97fa-924800955031/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 31 May 2016 10:39:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Via&#539;a de familie &icirc;n Imperiul Otoman &icirc;ncepe dup&#259; c&#259;s&#259;torie, iar o caracteristic&#259; general valabil&#259; pentru toate acestea era aranjarea c&#259;s&#259;toriei. Una dintre &icirc;nv&#259;&#539;&#259;turile de baz&#259; ale Islamului a fost promovarea c&#259;s&#259;toriei &#537;i condamnarea celibatului. Numai cei care au dificult&#259;&#539;i majore din punct de vedere economic ar putea r&#259;m&acirc;ne &icirc;n mod legitim nec&#259;s&#259;tori&#539;i. Fiecare]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum arăta Imperiul Otoman în vremurile de glorie? De unde obţinea venituri  şi cum se întreţinea?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-arata-imperiul-otoman-in-vremurile-de-glorie-574114.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-arata-imperiul-otoman-in-vremurile-de-glorie-574114.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/caa5ec62-11cf-4946-823e-35e40b5d9188/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 11 Apr 2016 07:41:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Imperiul Otoman este cunoscut &icirc;n istorie ca fiind unul dintre cele mai mari imperii musulmane din istorie.Campaniile militare &#351;i cuceririle au &icirc;nfiorat Europa cre&#351;tin&#259;. &Icirc;ns&#259; cum func&#355;iona acest colos pe plan intern? Cum era organizat&#259; societatea? Cum se f&#259;cea dreptatea &#351;i dup&#259; ce reguli func&#355;iona imperiul? De unde ob&#355;inea venituri &#351;i cum se &icirc;ntre&#355;inea?]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Turcia, Rusia și independența României]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/turcia-rusia-si-independenta-romaniei-574843.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/turcia-rusia-si-independenta-romaniei-574843.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/75926f5a-bae0-4177-b529-abeec8385c89/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 21 Dec 2015 07:17:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru Imperiul Otoman, „bolnavul Europei”, pacea obținută la Paris după Războiul Crimeii înseamnă, pe termen lung, începutul sfârșitului pentru posesiunile sale din Balcani. Destrămarea începe cu Principatele Române, care aleg un singur domnitor în Țara Românească și Moldova. Firmanul imperial din 2 decembrie 1861 acceptă, cu titlu provizoriu, Unirea, iar în Europa nimeni nu își face iluzii: e doar o etapă în obținerea independenței pentru proaspătul stat român.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mormântul lui Suleyman Magnificul a fost descoperit în Ungaria]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mormantul-lui-suleyman-magnificul-a-fost-574920.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mormantul-lui-suleyman-magnificul-a-fost-574920.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4cb400f9-d56d-4ed8-bd83-f59382b712ff/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 10 Dec 2015 08:02:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un istoric maghiar sus&#539;ine c&#259; r&#259;m&#259;&#537;i&#539;ele umane descoperite &icirc;n apropiere de Szigetv&aacute;r, &icirc;n sudul Ungariei, ar apar&#539;ine sultanului otoman Suleyman Magnificul, anun&#539;&#259; The Guardian.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dramă istorică, “Putere și Glorie”, din 16 noiembrie, la Prima TV]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/drama-istorica-putere-si-glorie-din-16-575076.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/drama-istorica-putere-si-glorie-din-16-575076.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/398bd1f1-0468-4efb-9a09-7f5a69bf2142/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 13 Nov 2015 13:52:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;ncep&acirc;nd din 16 noiembrie, Prima TV va difuza de luni p&acirc;n&#259; miercuri, de la ora 21:00, drama istoric&#259; &ldquo;Putere &#537;i Glorie&rdquo; (Dirili&#351;: Ertu&#287;rul).]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Începuturile imperiului otoman: luptele pentru putere în Asia Mică]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/inceputurile-imperiului-otoman-luptele-pentru-575084.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/inceputurile-imperiului-otoman-luptele-pentru-575084.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f8730741-c4ee-4049-aacd-4c574a8f7fef/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 12 Nov 2015 12:14:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Fondarea Imperiului otoman este atribuit&#259; lui Osman I. El este cel care a pus bazele unui mic beylik (principat) &icirc;n Anatolia la &icirc;nceputul secolului XIV, ce se va dezvolta ulterior &icirc;ntr-unul dintre cele mai mari imperii ale epocii moderne. &Icirc;ns&#259; istoria imperiului otoman, de&#537;i &icirc;ncepe odat&#259; cu Osman I, &icirc;&#537;i are originile &icirc;n luptele pentru putere din Asia Mic&#259; dintre bizantini, pe de o parte, &#537;i popoarele de origine turc&#25]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Pe urmele lui Mimar Sinan. Top 10 monumente din Istanbul proiectate de arhitectul lui Süleyman Magnificul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/pe-urmele-lui-mimar-sinan-top-10-monumente-din-575447.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/pe-urmele-lui-mimar-sinan-top-10-monumente-din-575447.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e3dc71ec-905e-4e1f-8f74-ff98752219d8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2015 12:56:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cele mai multe și mai impresionante exemple de arhitectură otomană datează din perioada lui Süleyman Magnificul, cel care a condus destinele Imperiului timp de 46 de ani, între 1520–1566, ducând la o înflorire a artelor, literaturii și dreptului. Strălucitul arhitect Mimar Sinan (1489/1490-1588), a proiectat, utilizând tehnici extrem de complicate pentru acele timpuri, moschei, palate, poduri, clădiri publice, considerate în prezent ca fiind printre cele mai frumoase construcții realizate în sti]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Captivitatea şi moartea lui Baiazid Fulgerul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/captivitatea-si-moartea-lui-baiazid-fulgerul-576369.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/captivitatea-si-moartea-lui-baiazid-fulgerul-576369.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/ce3effa1-d90b-481c-a9db-4b946ee725cc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 17 Mar 2015 13:49:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Când, în primăvara anului 1402, armatele hanului turcoman Timur cel Şchiop îşi făcură apariţia în Asia Mică, nimeni din Imperiul otoman, din Bizanţ sau din Europa nu bănuia că lui Baiazid, aflat în culmea puterii, i se pregătea lovitura de graţie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Marele Bazar din Istanbul, un rai colorat al negoțului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/marele-bazar-din-istanbul-un-rai-colorat-al-576495.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/marele-bazar-din-istanbul-un-rai-colorat-al-576495.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1fc57505-bc74-4371-88be-2a0b470bec5b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 24 Feb 2015 11:17:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Marele Bazar din Istanbul, cunoscut turcilor drept Kapal&#305;&ccedil;ar&#351;&#305;, este una dintre cele mai mari pie&#539;e acoperite din lume, precum &#537;i printre cele mai vechi: istoria sa &icirc;ncepe la scurt timp dup&#259; cucerirea Constantinopolului de c&#259;tre turci, &icirc;n 1453. Bazarul a devenit &icirc;n scurt timp inima comercial&#259; a Imperiului, iar istoria sa &ndash; economic&#259; &#537;i social&#259; &ndash; reflect&#259; &icirc;n mod fidel chiar evolu&#539;ia statulu]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Genocidul armean din 1915. Mărturiile ambasadorului american la Poartă, Henry Morgenthau]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/genocidul-armean-din-1915-marturiile-578352.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/genocidul-armean-din-1915-marturiile-578352.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b708bc80-a1df-49ce-8297-6bbb83dddec0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 18 Jun 2014 11:51:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Armenia a cunoscut &icirc;n istoria ei numeroase perioade de glorie, dar &#351;i vremuri tulburi. Unul dintre cele mai negre momente din istoria &#355;&#259;rii, care a l&#259;sat urme ad&acirc;nci &icirc;n mentalitatea poporului &#351;i a afectat rela&#355;iile cu Turcia &icirc;n numeroase r&acirc;nduri, a fost masacrarea armenilor la ordinul autorit&#259;&#355;ilor otomane &icirc;n 1915. Ambasadorul Henry Morgenthau la curtea otoman&#259; relateaz&#259; detalii despre drama armenilor deporta&#]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Elemente-cheie pentru a înţelege complexitatea Imperiului Otoman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/elemente-cheie-pentru-a-intelege-complexitatea-578626.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/elemente-cheie-pentru-a-intelege-complexitatea-578626.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/82089724-b021-4de3-99bb-3f1ee64ed9b0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 02 May 2014 17:23:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La origini, statul otoman a fost un mic principat de frontier&#259; (beilik), destinat pentru r&#259;zboiul sf&acirc;nt &icirc;mpotriva Bizan&#355;ului cre&#351;tin, av&acirc;nd o evolu&#355;ie care i-a permis ulterior s&#259; subjuge o mare parte a puterilor cre&#351;tine. Printre cele mai &icirc;ndr&#259;zne&#355;e ac&#355;iuni ale otomanilor se num&#259;r&#259; cucerirea unui cap de pod &icirc;n Balcani &bdquo;cu perspectivele unei expansiuni nelimitate c&#259;tre vest&rdquo;[1] , acest fapt ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Epoca Tanzimatului – modernizarea Imperiului Otoman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/epoca-tanzimatului-modernizarea-imperiului-578822.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/epoca-tanzimatului-modernizarea-imperiului-578822.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cd740f6e-d4ef-4578-8816-00a21f7d8807/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 02 Apr 2014 14:53:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n traducere liber&#259; din turco-otoman&#259;, termenul &rdquo;tanzimat&rdquo; &icirc;nseamn&#259; reorganizare. Nu este de mirare deci c&#259; el este folosit drept denumire pentru perioada anilor 1839-1876 &icirc;n Imperiul Otoman, ce a v&#259;zut o serie de reforme aplicate fostei mare putere, aflat&#259; &icirc;n acel moment &icirc;ntr-un declin continuu.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum l-a determinat Roxelana pe Suleyman să-şi omoare fiul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-l-a-determinat-roxelana-pe-suleyman-sa-si-586613.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-l-a-determinat-roxelana-pe-suleyman-sa-si-586613.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/20901055-19cb-4091-9de0-e4f22256b3be/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 08 Jan 2014 13:09:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Mândru, orgolios, sigur pe sine, Suleyman şi-a urmat drumul trasat de istorie până în momentul în care, pe când avea doar 26 de ani, a întâlnit o sclavă care i-a bulversat destinul. Recent revenit din campania de la Belgrad, sultanul şi-a anunţat haremul că doreşte să petreacă noaptea cu o nouă sclavă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Sultanul Suleyman, dincolo de legende şi închipuiri]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-suleyman-dincolo-de-legende-si-586599.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-suleyman-dincolo-de-legende-si-586599.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b8659593-1edc-4f92-b0d8-1355e5b83d07/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 07 Jan 2014 10:59:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Süleyman I, supranumit Kânûnî („Legislatorul”), cunoscut în lumea creştină ca Soliman „Magnificul”, a fost unul dintre puţinii sultani otomani care a urcat pe tron fără vărsare de sânge, fiind unicul fiu supravieţuitor al lui Selim I. Domnia sa impresionantă (1520-1566) a marcat apogeul Imperiului Otoman. Soliman a fost atât beneficiarul cuceririlor străluciţilor săi înaintaşi, cât şi artizanul celui mai puternic stat din lume, în secolul al XVI-lea stăpânind teritorii însemnate pe trei continen]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Süleyman şi Ţările Române]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-si-tarile-romane-586518.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-si-tarile-romane-586518.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/96679e31-55a9-4707-a3fc-1274a745e3f1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 05 Jan 2014 09:13:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Sultanul S&uuml;leyman I (1520-1566) a avut un impact major asupra istoriei &#354;&#259;rilor Rom&acirc;ne, el fiind cel care a stabilit &icirc;ntr-un mod clar rela&#355;ia principatelor fa&#355;&#259; de Imperiul otoman. Pentru a ne putea crea o imagine c&acirc;t mai real&#259; asupra rela&#355;iei dintre S&uuml;leyman &#351;i aceste principate trebuie s&#259; avem &icirc;n vedere un fapt deseori neglijat sau chiar negat cu vehemen&#355;&#259; de istoriografia rom&acirc;n&#259; na&#355;ionalist]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Haremul: de la mitul plăcerilor la realităţile stricte din Palatul sultanilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/haremul-de-la-mitul-placerilor-la-realitatile-586513.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/haremul-de-la-mitul-placerilor-la-realitatile-586513.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fcb77123-44b9-480a-a340-b6d385adb094/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 01 Jan 2014 13:38:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Haremul, care &icirc;n arab&#259; &icirc;nseamn&#259; &bdquo;loc interzis&rdquo;, a ajuns s&#259; fie sinonim cu tot felul de imagini care fluctueaz&#259; de la un paradis al p&#259;cerilor carnale la o &icirc;nchisoare a femeilor ajunse pe m&acirc;na otomanilor sau a arabilor. Ce este adev&#259;rat &#351;i ce nu din pove&#351;tile fanteziste &#355;esute &icirc;n jurul acestei institu&#355;ii vedem &icirc;n cele ce urmeaz&#259;.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Suleyman Magnificul, între istoria ca şi telenovelă și istoria ca adevăr]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-magnificul-intre-istoria-ca-si-576661.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-magnificul-intre-istoria-ca-si-576661.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8c9f9593-529e-4e6d-82e8-2d77538b5231/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 27 Dec 2013 11:48:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n ultima perioad&#259; putem observa popularizarea unui subiect p&acirc;n&#259; nu demult mai pu&#355;in cunoscut publicului larg rom&acirc;nesc. Este vorba despre via&#355;a &#351;i domnia lui Soliman I, al zecelea sultan al Imperiului Otoman. Popularitatea personajului survine pe fondul difuz&#259;rii de c&#259;tre televiziunea Kanal D a serialului tradus &icirc;n limba rom&acirc;n&#259; cu numele de &bdquo;Suleyman Magnificul, sub domnia iubirii&rdquo;. Interesant este faptul c&#259; s]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[DEZBATERE HISTORIA: Suleyman Magnificul, ce nu aţi văzut în film! Adevărata faţă a Roxelanei şi influenţa haremului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/dezbatere-historia-suleyman-magnificul-ce-nu-ati-576735.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/dezbatere-historia-suleyman-magnificul-ce-nu-ati-576735.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aa297e3a-4e71-4aaa-95e2-19afb5156d0e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 12 Dec 2013 14:06:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Serialul Suleyman Magnificul – sub domnia Iubirii a cunoscut o popularitate foarte mare în România şi nu numai aici. Din acest motiv revista Historia a dedicat cel mai recent număr al său (care va apărea pe piaţă vineri 13 decembrie) acestui personaj istoric. Dincolo de realităţile istorice – care stau, de fapt, la baza tuturor poveştilor şi scenariilor despre Suleyman şi Roxelana – există întrebarea de ce anume am ales să tratăm, cu seriozitate şi numeroase detalii (relaţiile cu Ţările Române, ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Unde se află inima lui Suleyman Magnificul?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/unde-se-afla-inima-lui-suleyman-magnificul-580597.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/unde-se-afla-inima-lui-suleyman-magnificul-580597.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0082fbc6-01e6-44d8-b153-818d44c1a8fc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 03 Sep 2013 11:10:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cardinalul Richelieu vorbeşte despre asediul castelului de la Sziget, petrecut în urmă cu peste 450 de ani, ca despre bătălia care a salvat civilizaţia. Când turcii otomani se înstăpânesc în sfârşit asupra fortăreţei, suferă deja pierderi ireparabile, printre care şi pe cea a lui Suleyman Magnificul. Lipsiţi de un personaj de o asemenea anvergură, turcii nu vor mai ataca Viena (deja asediată în 1529) pentru următorii 120 de ani. Acum cecetătorii sunt dornici să afle unde anume i-au îngropat otom]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Suleyman, un sultan legislator, nu doar cuceritor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-un-sultan-legislator-nu-doar-cuceritor-581552.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-un-sultan-legislator-nu-doar-cuceritor-581552.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/93d3ab70-87ea-4749-8379-378f5065bd34/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 08 Mar 2013 21:18:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Marea provocare pe care premiul c&acirc;&#351;tigat de sultan &icirc;n urma cuceririlor de la Baghdad la Budapesta l-a impus a fost construc&#355;ia unei unit&#259;&#355;i a imperiului.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Suleyman Magnificul și Epoca de Aur a culturii otomane]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-magnificul-si-epoca-de-aur-a-culturii-581553.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-magnificul-si-epoca-de-aur-a-culturii-581553.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/83c3cc38-f083-4248-b7f1-95b92d7732fc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 08 Mar 2013 09:54:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Secolul al XVI-lea a fost, pentru Imperiul Otoman, Epoca de Aur. Este perioada în care imperiul atinge maximul expansiunii teritoriale, ocupând noi teritorii nu doar în Africa sau în Orientul Mijlociu, ci și în Europa. Veacul al XVI-lea se remarcă însă și printr-un avânt cultural remarcabil. Artele vor cunoaște, în epoca lui Suleyman Magnificul și a succesorilor săi, o dezvoltare impresionantă, aducând Imperiul Otoman la apogeul său cultural.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Harem – de la mitul plăcerilor sexuale, la regulile stricte din Palatul Sultanilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/harem-de-la-mitul-placerilor-sexuale-la-581561.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/harem-de-la-mitul-placerilor-sexuale-la-581561.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d2d4ce45-61d6-4f8d-a121-632a76522dc9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 07 Mar 2013 09:39:48 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Haremul, care &icirc;n arab&#259; &icirc;nseamn&#259; loc interzis, a ajuns s&#259; fie sinonim cu tot felul de imagini care fluctueaz&#259; de la un paradis al p&#259;cerilor carnale, la o &icirc;nchisoare a femeilor ajunse pe m&acirc;na otomanilor sau a arabilor.  Ce este adev&#259;rat &#351;i ce nu din pove&#351;tile fanteziste &#355;esute &icirc;n jurul acestei institu&#355;ii, dar &#351;i parte a locuin&#355;elor musulmane, r&#259;m&acirc;ne de v&#259;zut.]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	