<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Thu, 12 Mar 2026 15:39:53 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Thu, 12 Mar 2026 15:39:53 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Mozaic antic rar descoperit în centrul Atenei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/mozaic-antic-rar-descoperit-in-centrul-atenei-2514720.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/mozaic-antic-rar-descoperit-in-centrul-atenei-2514720.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ea628be2-ba47-4307-9d57-4a08164037ef/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 12 Mar 2026 15:40:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La doar câțiva metri sub picioarele pietonilor de pe strada Evripidou, din centrul Atenei, echipele de construcții au descoperit un mozaic antic semnificativ, bine conservat.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Crescuți pentru război! Mașinăria militară a Spartei antice, între disciplină absolută și destin colectiv]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/crescuti-pentru-razboi-masinaria-militara-a-2509373.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/crescuti-pentru-razboi-masinaria-militara-a-2509373.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6811135d-849d-4791-9424-af45b79b6c47/index.webp?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 18 Feb 2026 18:52:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Crescuți pentru război
Mașinăria militară a Spartei antice, între disciplină absolută și destin colectiv

Puține civilizații din Antichitate au fost atât de profund modelate de război precum Sparta. Pentru spartani, lupta nu era un episod excepțional, ci însăși esența existenței. Întreaga lor societ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mormântul „doamnei cu diadema inversată” - o înmormântare neobișnuită în Grecia Antică]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/mormantul-doamnei-cu-diadema-inversata-o-2492299.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/mormantul-doamnei-cu-diadema-inversata-o-2492299.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f846e064-92f6-46be-8269-a67aaddabacc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Dec 2025 19:19:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Arheologii din Grecia au descoperit mormântul unei nobile, pe care o numesc „doamna cu diadema inversată”. Înmormântarea, datând din secolul al VII-lea î.Hr., este remarcabilă pentru coroana de bronz elaborată, așezată cu susul în jos pe capul femeii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O ipoteză ... Grecii antici în America? Ce dezvăluie Plutarh despre o călătorie uitată în Lumea Nouă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/o-ipoteza-grecii-antici-in-america-ce-2459375.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/o-ipoteza-grecii-antici-in-america-ce-2459375.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8cc4046f-2272-455f-84dd-de009e895c9c/index.webp?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 22 Jul 2025 14:51:16 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ideea că grecii antici ar fi ajuns în America de Nord poate părea extravagantă pentru mulți, dar devine surprinzător de plauzibilă atunci când examinăm cu atenție scrierile unor autori antici, precum Plutarh.

Filologul și cercetătorul Panagiota Preka-Papadima a analizat unul dintre cele mai enigmat]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Rolul hopliților în războiul din Grecia Antică - cum arata cea mai puternică „armă” elenă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/rolul-hoplitilor-in-razboiul-din-grecia-antica-2453069.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/rolul-hoplitilor-in-razboiul-din-grecia-antica-2453069.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a39b9383-af4f-4384-b52e-747897b92121/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 24 Jun 2025 15:56:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În analele istoriei militare antice, puține figuri simbolizează atât de puternic mândria civică și apărarea colectivă precum hoplitul grec. Acești infanteriști grei au reprezentat coloana vertebrală a armatelor cetăților grecești între se]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un coif corintian de luptă din bronz, scos la licitație la Londra]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-coif-corintian-de-lupta-din-bronz-scos-la-2417246.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-coif-corintian-de-lupta-din-bronz-scos-la-2417246.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/441ab0de-82db-4e8d-8b7e-1f27c60708bf/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 24 Jan 2025 19:48:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un coif corintian de luptă din bronz, în stare excelentă de conservare deși datează dintre anii 500 - 450 î.Hr., va fi scoas la licitație la Londra în cursul acestei luni.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cea mai mare aventură militară. Istoria mercenarilor ce au supraviețuit 5000 de km prin teritoriu inamic]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cea-mai-mare-aventura-militara-istoria-2396902.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cea-mai-mare-aventura-militara-istoria-2396902.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8ef2cada-92e9-492e-8210-760d9e0ed1d3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 24 Oct 2024 09:42:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În urmă cu aproximativ 2400 de ani a avut loc cea mai mare aventură militară din istoria lumii. Mai ceva ca într-un film de acțiune. Un grup de 10.000 de mercenari au străbătut 5000 de kilometri prin teritoriu inamic într-o luptă pentru supraviețuire și reîntoarcere acasă.

]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Descoperire arheologică în Turcia. Iată ce au scos la lumină arheologii în săpăturile de la Laodiceia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/descoperire-arheologica-in-turcia-iata-ce-au-scos-2394874.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/descoperire-arheologica-in-turcia-iata-ce-au-scos-2394874.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/028882bf-7d76-48db-be11-4f4f8d1ce8f8/index.webp?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 17 Oct 2024 08:50:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Mai multe sculpturi au fost descoperite pe situl arheologic Laodiceia de lângă oraşul Denizli, locaţie renumită pentru monumentele sale confecţionate în Anatolia de Vest a Turciei. Aceste sculpturi, reflectă stilul baroc al perioadei elenistice şi se remarcă prin starea vopselei rămasă aproape intac]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Vechiul palat al regelui macedonean Filip al II-lea, restaurat și redeschis pentru vizitatori / VIDEO]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/vechiul-palat-al-regelui-macedonean-filip-al-2329872.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/vechiul-palat-al-regelui-macedonean-filip-al-2329872.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/48ab184d-4656-4212-ad0c-841dcc87c0bb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 08 Jan 2024 17:59:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Vechiul palat al regelui Filip al II-lea al Macedoniei, una dintre comorile antice ale Greciei, unde Alexandru cel Mare a fost proclamat rege, a fost redeschis după lucrări de restaurare care au durat 16 ani.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Frizele Parthenonului ar putea fi trimise în Grecia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/frizele-parthenonului-ar-putea-fi-trimise-in-2232850.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/frizele-parthenonului-ar-putea-fi-trimise-in-2232850.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cc64225c-7c06-4c7d-acb5-fd6eec1966df/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.849%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 06 Jan 2023 18:25:36 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Frizele Parthenonului ar putea fi „în curând” trimise în Grecia în cadrul unui împrumut pe termen lung pe cale să fie finalizat între British Museum și autoritățile de la Atena, a raportat cotidianul britanic The Telegraph.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Zeița Afrodita, idealul feminităţii divine]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/zeita-afrodita-idealul-feminitatii-divine-2206339.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/zeita-afrodita-idealul-feminitatii-divine-2206339.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f4b39288-60a8-44e9-8fb9-3805d5d56e8d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 19 Sep 2022 15:02:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În cazul pantheonului grecesc, feminitatea este celebrată la cel mai înalt nivel. Capricioase, irezistibile, furioase, înţelepte sau timide, în Atena, Artemis, Demetra, Hera, Persephona sau Afrodita se oglindesc idealurile, dorinţele, emoţiile și creativitatea lumii grecești. 
]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum trăiau femeile în Grecia Antică?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-arata-idealul-feminin-in-grecia-antica-2196563.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-arata-idealul-feminin-in-grecia-antica-2196563.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/559f17b6-b492-4505-bf88-3c5a0d5f7247/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 26 Aug 2022 07:37:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cântată de-a ungul secolelor în tragedii și în poezie, imortalizată cu măiestrie pe vasele din ceramică fină sau prin statuile impozante ale zeiţelor, femeia grecească a fost mereu în centrul artelor. Cu toate acestea, cât dintre informaţii reprezintă literatură și cât realitatea vremurilor antice?]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-troian-intre-mit-si-realitate-a-existat-2183798.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-troian-intre-mit-si-realitate-a-existat-2183798.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3e6c4aec-c538-475f-b059-c6545bc500f9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.794%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 08 Aug 2022 14:37:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Se schimbă moda la Atena. De ce? Povestirea lui Herodot]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/se-schimba-moda-la-atena-de-ce-povestirea-lui-1801835.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/se-schimba-moda-la-atena-de-ce-povestirea-lui-1801835.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cdf6cf7e-565c-4faa-9517-a2f364db1ab2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 29 Jul 2022 10:10:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cea mai cunoscută istorisire despre ace din Grecia antică se regăsește în opera lui Herodot, care povestește cum, pe la jumătatea secolului al VI-lea a.Chr., moda feminină elenă cunoaște o schimbare importantă, una dintre cele mai marcante din întreaga istorie vestimentară a vechilor greci.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Unde a fost îngropat regele Filip al II-lea al Macedoniei? Enigma mormintelor de la Aigai ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/unde-a-fost-ingropat-regele-filip-al-ii-lea-al-565041.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/unde-a-fost-ingropat-regele-filip-al-ii-lea-al-565041.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d2e9dbc8-a5ac-4d47-8365-2d390224e68f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 06 Feb 2022 10:53:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoricii din vechime spun că regele Filip al II-lea al Macedoniei a fost îngropat de fiul său, Alexandru cel Mare, cu mare pompă la Aigai. În consecință, entuziasmul pasionaților de antichitate a fost enorm atunci când arheologul Manolis Andronikos a anunțat în 1977 că săpăturile din acel an de la monumentalul tumul de la Aigai, cu un diametru de 100 de metri și o înălțime de 12 metri, au scos la iveală patru morminte princiare, dintre care două intacte încă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Barbarii care au supus Elada sau cei mai străluciți războinici greci?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/barbarii-care-au-supus-elada-sau-cei-mai-565377.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/barbarii-care-au-supus-elada-sau-cei-mai-565377.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/04773616-6c31-4c5b-9747-4c31c9b40714/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 26 Nov 2021 10:55:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Isprăvile de arme ale lui Alexandru cel Mare au asigurat de bună seamă gloria nepieritoare a Macedoniei. Campaniile fulgerătoare prin care a cucerit Imperiul Persan, soliditatea înspăimântătoare a falangei macedonene, șarjele distrugătoare ale cavaleriei conduse chiar de Alexandru la Granikos, Issos și Gaugamela sunt faimoase pretutindeni. Dar cine sunt de fapt macedonenii, cei fără de care Alexandru nu ar fi devenit cel mai celebru cuceritor din istorie? Păstori de la periferia Eladei, așezați ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine a fost Filip al II-lea, „cel mai mare dintre regii Europei”?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-filip-al-ii-lea-cel-mai-mare-dintre-565376.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-filip-al-ii-lea-cel-mai-mare-dintre-565376.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9634de40-14f9-4997-beb1-4a11763f7df2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 19 Nov 2021 10:21:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Despre Filip al II-lea, istoricul Theopompos, în ale sale Filipice – o istorie monumentală în 58 de cărți, care din păcate s-a pierdut, cu excepția unor fragmente disparate –, spunea, chiar și după marile cuceriri ale lui Alexandru: „Europa nu a produs niciodată un asemenea om precum Filip, feciorul lui Amyntas”. Și Diodor din Sicilia îl considera „cel mai mare dintre regii Europei”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Anticul oraș Corint, la răscruce de drumuri între Atena și Sparta]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/anticul-oras-corint-la-rascruce-de-drumuri-intre-565723.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/anticul-oras-corint-la-rascruce-de-drumuri-intre-565723.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/85306a24-d53b-4eff-b2d6-64075ee34751/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 31 Aug 2021 13:53:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Orașul Corint a fost întemeiat pe fâșia de pământ ce leagă Peloponezul de Grecia continentală, ce atinge în partea cea mai îngustă 6,4 km, între Atena spre nord și Sparta în sud. Inițial, el a fost construit în mijlocul teritoriului, într-o poziție privilegiată, pe o terasă înaltă de 90 m, ce permitea supravegherea trecerea prin istm, dar și comerțul ce se desfășura între nord și sud.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De unde veneau cei mai de seamă mercenari eleni?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-unde-veneau-cei-mai-de-seama-mercenari-eleni-565821.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-unde-veneau-cei-mai-de-seama-mercenari-eleni-565821.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8cbf4e18-71ec-4fde-8e22-33f70c274650/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 20 Aug 2021 10:31:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Nu de puţine ori, cercetătorii moderni au făcut comparaţii elaborate între mercenarii greci din Antichitate şi cei elveţieni din Evul Mediu, fundamentate pe mediul natural aspru din care proveneau, pe eficienţa lor în războaie, pe diversitatea angajatorilor care îi foloseau, dar şi pe consecinţele demografice şi politice nefaste ale mercenariatului pentru regiunile lor de origine. Dintre toţi grecii, arcadienilor li se potriveşte cel mai bine comparaţia cu mult mai cunoscutul caz al elveţienilor]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Siturile arheologice grecești, închise, inclusiv Acropole. Ce a determinat autoritățile elene să ia aceste măsuri extreme]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/siturile-arheologice-grecesti-inchise-inclusiv-565878.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/siturile-arheologice-grecesti-inchise-inclusiv-565878.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b8efb602-3ae2-43cb-ad39-085b900ed12f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 06 Aug 2021 08:03:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Confruntată "cea mai gravă caniculă din 1987", respectiv de mai bine de 30 de ani, Grecia a închis siturile arheologice în orele cele mai problematice. În plus, autoritățile elene au cerut populației să facă economie de curent electric pentru a evita o pană generală.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Discursul motivațional al regelui spartan Leonidas care a rămas în istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/discursul-motivational-al-regelui-spartan-leonidas-566010.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/discursul-motivational-al-regelui-spartan-leonidas-566010.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/17e43332-e5b1-4ea7-bfe2-f6d363c81833/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 14 Jul 2021 09:11:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Discursul regelui spartan Leonidas a rămas în istorie, făcându-se și astăzi referire la spusele acestuia.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine erau sclavele din Grecia antică? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-erau-sclavele-din-grecia-antica-566299.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-erau-sclavele-din-grecia-antica-566299.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a7535020-8018-47a4-8deb-5b8371cf56a3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 11 May 2021 15:49:00 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La mijlocul secolului al V-lea a.Chr., în orașul cretan Gortyna, o inscripție revizuia legile ancestrale ale cetății, clasificând populația în oameni liberi și sclavi (Codul cetății Gortyna 1, 1-49). Aproximativ un secol mai târziu, Aristotel afirma că „natura tinde să realizeze corpuri pentru sclavi și pentru oameni liberi, pe unele robuste, pentru realizarea celor necesare, pe celelalte drepte și inutilizabile pentru asemenea eforturi, însă capabile de viață politică” (Politica, I, 5, 124b). T]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Acele şi broşele din Grecia antică: accesorii sofisticate sau arme de temut?  ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/acele-si-brosele-din-grecia-antica-accesorii-566528.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/acele-si-brosele-din-grecia-antica-accesorii-566528.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/03b5d832-428a-428f-ba16-e46f239e6e83/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2021 08:49:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Sofisticata modă feminină a Antichității, dominată de tunici, mantii, hlamide și coafuri delicate, ascunde povești surprinzătoare despre femei care și-au folosit accesoriile – ace de haine, broșe, ace de păr – cu dublu rol: ornamente pentru fixarea veșmintele, pentru prins părul sau arme periculoase, uneori chiar letale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Grecia a inaugurat primul muzeu submarin, o epavă antică - „Partenonul naufragiilor”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/grecia-a-inaugurat-primul-muzeu-submarin-o-epava-567531.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/grecia-a-inaugurat-primul-muzeu-submarin-o-epava-567531.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bc243978-6130-4542-9450-6a80a7b2924c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 04 Aug 2020 13:39:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Grecia a inaugurat sâmbătă primul său muzeu submarin, epava unei nave care a transportat mii de amfore şi care s-a scufundat în secolul al V-lea î. Hr., o comoară în Marea Egee pe care amatorii de scufundări vor fi autorizaţi de acum să o exploreze.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viața grecoaicelor în Antichitate. „Divinitatea a plămădit-o astfel pe femeie ca să îndeplinească muncile din cămin” ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/viata-grecoaicelor-in-antichitate-divinitatea-a-567645.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/viata-grecoaicelor-in-antichitate-divinitatea-a-567645.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/de5ac1ca-df96-4a74-b4af-81bdfc08f0a2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 14 Jul 2020 08:34:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Trăind într-o societate puternic dominată de bărbați, femeile Greciei antice ne-au lăsat o imagine controversată despre rolul și importanța lor în cetățile elene, recompusă cu greu și aproape exclusiv din descoperiri arheologice care constau în imagini de pe vasele pictate, reliefuri, statuete, dar și din operele scriitorilor care au trăit în acea epocă îndepărtată.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Fusul, simbol al femeii virtuoase în Grecia antică ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/fusul-simbol-al-femeii-virtuoase-in-grecia-antica-567870.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/fusul-simbol-al-femeii-virtuoase-in-grecia-antica-567870.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bc4c26d0-2828-43c5-9e79-da63821cf080/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 29 May 2020 11:46:01 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoria torsului în Grecia antică este strâns legată de istoria femeii și de rolul său într-o societate în care îndatoririle membrilor familiei erau bine stabilite, iar producerea textilelor în spaţiul domestic făcea parte din obligaţiile zilnice ale femeilor. La fel cum pictorii-olari ai vremii au realizat adevărate capodopere, transformând banalul lut în superbe vase stilizate prin pictură, așa au deprins femeile în urmă cu câteva milenii meșteșugul de a transforma lâna oilor și partea fibroas]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ruinele unui templu antic, descoperite în orașul scufundat Heracleion]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/ruinele-unui-templu-antic-descoperite-in-orasul-568711.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/ruinele-unui-templu-antic-descoperite-in-orasul-568711.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/82c00437-e112-4838-b684-c1d1c836d16e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 24 Sep 2019 08:47:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Rămăşiţele unui templu şi numeroase artefacte, printre care bijuterii de aur, monede şi piesa lipsă dintr-o ambarcaţiune ceremonială, au fost descoperite de scafandrii în Heracleion, un oraş scufundat din Egiptul Antic, a anunţat Ministerul Antichităţilor din Egipt, citat de Live Science.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O nouă descoperire arheologică: Tenea, oraşul fondat de către supravieţuitorii Războiului Troian]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/o-noua-descoperire-arheologica-tenea-orasul-569636.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/o-noua-descoperire-arheologica-tenea-orasul-569636.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/52965409-5133-461d-a328-7de5b3d03d09/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 15 Nov 2018 13:16:27 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un grup de cercetători arheologi au dat peste oraşul pierdut Tenea, din Grecia. Aceştia sunt de părere că au descoperit cel mai important aşezământ fondat de troienii capturaţi de greci în urma războiului povestit de Homer în Iliada şi Odiseea. Până la această descoperire, arheologii nu ştiau cu exactitate locaţia oraşului Tenea, speculându-se asupra unei zone destul de extinse, în peninsula Pelopones.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Descoperire în Marea Neagră: «Este cea mai veche epavă din istoria omenirii»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/descoperire-in-marea-neagra-este-cea-mai-veche-569742.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/descoperire-in-marea-neagra-este-cea-mai-veche-569742.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cc372930-cd06-49d5-ad14-eef9b6c33aec/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 23 Oct 2018 09:28:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Arheologii au descoperit ceea ce ei cred că este cea mai veche ambarcațiune intactă, scufundată pe fundul Mării Negre. Se presupune că nava este mai veche de 2400 de ani.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un mozaic spectaculos a fost găsit într-un bazin din Grecia care datează de aproape două milenii şi jumătate]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-mozaic-spectaculos-a-fost-gasit-intr-un-bazin-570018.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-mozaic-spectaculos-a-fost-gasit-intr-un-bazin-570018.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/05e451c4-4e56-4db9-8a62-5b475ca3f03a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 20 Aug 2018 08:13:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Arheologii au descoperit un mozaic din pietriş care datează din secolul al IV-lea î.e.n. din oraşul antic Ambrakia (astăzi Arta) din nord-vestul Greciei. Mozaicul a fost realizat înaintea băii, dar se potriveşte tematic cu aceasta, ilustrând animale şi alte elemente care au legătură cu apa.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Din istoria medicinei Greciei antice: plante şi filosofi]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/din-istoria-medicinei-greciei-antice-plante-si-570167.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/din-istoria-medicinei-greciei-antice-plante-si-570167.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5b60bb33-1ca1-43f5-84a1-c1a6b987bfe1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 16 Jul 2018 08:07:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Se știe că în urmă cu 1800 de ani î.Hr., în Grecia Antică rănile erau spălate cu vin vechi, grecii știind de existența taninului din alcool; profilaxia era făcută cu plante și ierburi aromatice, cu efect atât hemostatic cât și cicatrizant, de asemenea ei foloseau ca metodă terapeutică și frecția sau masajul cu ulei și vin, cât și sugerarea exercitiilor fizice, care au dus ulterior la binecunoscutele olimpiade grecești (prima olimpiadă având loc în anul 776 î.Hr.).]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[A fost descoperită cea mai veche consemnare din «Odiseea» lui Homer]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/a-fost-descoperita-cea-mai-veche-consemnare-din-570176.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/a-fost-descoperita-cea-mai-veche-consemnare-din-570176.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0b8b9ea3-16c3-449e-9426-8712604e0a4a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 12 Jul 2018 08:55:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O echipă de arheologi a descoperit o placă antică pe care sunt inscripţionate 13 versuri din Odiseea lui Homer, pe locul oraşului antic Olympia, din sudul Greciei. Aceasta ar fi cea mai timpurie consemnare a poemului epic, a declarat ministrul grec al culturii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Messenienii, „cei neîntrecuţi nici măcar de spartani în curaj, ci doar în noroc”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/messenienii-cei-neintrecuti-nici-macar-de-570220.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/messenienii-cei-neintrecuti-nici-macar-de-570220.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ad063f67-3a22-488e-9ef4-7f8823780e22/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 02 Jul 2018 09:01:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Neîntrecuţi nici măcar de spartani în curaj, ci doar în noroc”, astfel alege călătorul grec Pausanias (4.25.5) să îi descrie pe messenieni, o parte a grecilor antici peste ale căror fapte, din păcate, astăzi s-a aşezat în cea mai mare parte uitarea. Cel care se încumetă să ridice praful gros de pe filele istoriei îi redescoperă însă pe cei mai neîmpăcaţi duşmani ai spartanilor din toate timpurile, timp de trei sute de ani aflaţi în parte sub dominaţia acestora, în parte exilaţi în toate colţuri]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Sparta hoplitică – cum vedea lumea un adevărat spartan! ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sparta-hoplitica-cum-vedea-lumea-un-adevarat-570549.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sparta-hoplitica-cum-vedea-lumea-un-adevarat-570549.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5ba2366a-792c-497d-b747-b72cc7481ceb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 28 Apr 2018 08:28:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La jumătatea secolului al VII-lea î.Hr., în lumea greacă se generalizează un nou tip de instrument tactic, falanga de pedestraşi greu înarmaţi, hopliţii. Numele de hoplites derivă de la substantivul colectiv ta hopla, panoplia – totalitatea armelor ofensive și defensive pe care le poartă în această formație fiecare oștean: coiful, platoșa, cnemidele care îi apără gambele, lancea și sabia scurtă, în fine – scutul, toate cântărind cam 45 de kilograme de metal; numele de falangă pe care îl poartă f]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[A murit Zoe Petre, istoric şi om politic]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/a-murit-zoe-petre-istoric-si-om-politic-571588.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/a-murit-zoe-petre-istoric-si-om-politic-571588.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/13d0413c-3f44-4536-95d8-3bc2ce7cb817/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 01 Sep 2017 07:50:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Zoe Peter, istoric, publicist şi om politic român s-a stins din viaţa în această dimineaţă, la vârsta de 77 ani. Ea a suferit de curând un accident vascular celebral şi a fost internată de urgenţă la spitalul Elias, unde a şi murit.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ovidius și românii. O istorie de două mii de ani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ovidius-si-romanii-o-istorie-de-doua-mii-de-ani-571986.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ovidius-si-romanii-o-istorie-de-doua-mii-de-ani-571986.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1b07da5d-7486-43fe-a8ff-6c202ee145d1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 02 Jun 2017 08:33:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anul 2017 marchează scurgerea a două milenii de la ultima mărturie pe care o avem despre Ovidius (17 d.Hr.). În mod tradițional, considerăm că la această dată s-a stins din viață poetul latin. Momentul este întâmpinat în lumea întreagă printr-o serie de manifestări culturale precum colocvii, expoziții, volume dedicate operei lui Ovidius și receptării acesteia de-a lungul secolelor, în diferite arii culturale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Artefact grecesc antic, descoperit în Crimeea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/artefact-grecesc-antic-descoperit-in-crimeea-572399.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/artefact-grecesc-antic-descoperit-in-crimeea-572399.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ef5c2206-ac68-43dd-a983-99935d6a0b7b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 22 Mar 2017 12:32:48 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O parte a unei statui antice, unice din teracotă a fost descoperită în timpul construirii unui pod în Crimeea. Cu toate că alte statui din Grecia, de acest fel, nu măsurau mai mult de 40 de centimeri înalţime, aceasta se pare a fi cu mult mai mare.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un duel al genurilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/un-duel-al-genurilor-572599.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/un-duel-al-genurilor-572599.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8298b317-d756-4cb8-8c80-77c317f01db3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 14 Feb 2017 12:13:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Probabil cea mai cunoscut&#259; &icirc;mprejurare din Antichitate &icirc;n care un personaj masculin deghizat nesocote&#537;te interdic&#539;ia de a participa la o celebrare religioas&#259; exclusiv rezervat&#259; femeilor, &#537;i este surprins &icirc;n spa&#539;iul care &icirc;i era interzis, este legat&#259; de biografia lui Iulius Caesar &#537;i a acolitului s&#259;u, Clodius Pulcher. Acesta, cu o &icirc;ndr&#259;zneal&#259; care friza sacrilegiul, a &icirc;mbr&#259;cat ve&#537;minte femeie&]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Nevestele legiuite și femeia-bufon]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/nevestele-legiuite-si-femeia-bufon-572737.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/nevestele-legiuite-si-femeia-bufon-572737.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/68e5f555-3780-47b1-9bfe-93fced68ec5b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 16 Jan 2017 09:40:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La origine, obscenit&#259;&#539;ile de limbaj &#537;i/sau de gestic&#259;, precum &#537;i obiectele cu forme evoc&acirc;nd actele sexuale, vor fi avut conota&#539;ii sacre pe care cu greu le mai percepem azi f&#259;r&#259; un efort exegetic. E probabil mai conving&#259;tor dac&#259; reg&#259;sim astfel de elemente nu &icirc;n compania Afroditei &ndash; zei&#539;a specializat&#259; &icirc;n contexte erotice &ndash; ci &icirc;n preajma unor divinit&#259;&#539;i severe ca, de exemplu, Demetra. Or, ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Carienii. Temuții mercenari ai Mediteranei Orientale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/carienii-temutii-mercenari-ai-mediteranei-572962.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/carienii-temutii-mercenari-ai-mediteranei-572962.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cb134e60-b551-4cd2-a0df-7c4e493b78ce/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 21 Nov 2016 13:18:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Puțini știu că Mausoleul din Halicarnas, una dintre cele șapte minuni ale lumii, era de fapt monumentul care adăpostea mormântul lui Mausolus, conducătorul Cariei între 377 și 353 î.e.n. Și mai puțin știu însă că, mai înainte cu mult de domnia acestui dinast, carienii, locuitorii Cariei, au fost unii dintre cei mai căutați mercenari din Mediterana Orientală, fiind considerați din Babilonia până în Egipt, alături de greci, drept cei mai buni infanteriști înarmați ai vremii. Se pare că ei erau, în]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Salate, neveste, amante]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/salate-neveste-amante-573097.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/salate-neveste-amante-573097.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/67de9132-ae23-4b21-b94b-1367f23a0d8a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 25 Oct 2016 09:03:50 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n toamna lui 1969 eram la Paris cu o burs&#259; de studii &ndash; &icirc;n primii ani ceau&#537;i&#537;ti a&#537;a ceva redevenise posibil! &ndash; &#537;i, urm&acirc;nd sfatul bunului meu prieten Pierre Vidal-Naquet, m&#259; &icirc;nscrisesem ca auditor la cursurile lui Marcel Detienne de la Ecole Pratique des Hautes Etudes, sec&#539;ia VI-a. &Icirc;ntr-o institu&#539;ie &icirc;n &icirc;ntregul ei non-conformist&#259;, cum era atunci (&icirc;nc&#259;) Ecole Pratique, sec&#539;ia VI-a era]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Adonii și Thesmoforii]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/adonii-si-thesmoforii-573142.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/adonii-si-thesmoforii-573142.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7d84409e-7192-43a7-9c1e-4ec7028e9642/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 17 Oct 2016 11:45:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Afrodita a avut un partener &icirc;nc&#259; &#537;i mai vestit dec&acirc;t Ares: un adolescent pe nume Adonis. Sonoritatea acestui nume, apropiat&#259; de nume divine din aria semitic&#259;, a suscitat, mai ales &icirc;n cercet&#259;rile de la sf&acirc;r&#537;itul sec. XIX &#537;i din prima parte a secolului urm&#259;tor, o abundent&#259; exegez&#259; care punea &icirc;n leg&#259;tur&#259; aceste pove&#537;ti cu miturile Orientului Mijlociu. Cercet&#259;ri ulterioare nu au infirmat, la drept vor]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Jocurile Olimpice, ieri şi azi]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/jocurile-olimpice-ieri-si-azi-573459.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/jocurile-olimpice-ieri-si-azi-573459.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/49035c38-c6fb-4aad-9065-41654005f53a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Aug 2016 12:58:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Jocurile olimpice de ast&#259;zi &icirc;nc&#259; poart&#259; amprenta vechilor greci. Competi&#355;ie de elit&#259; interna&#355;ional&#259;, sute de mii de oameni care aplaud&#259; frenetic &#351;i &icirc;&#351;i sus&#355;in prefera&#355;ii, antrenament asiduu al participan&#355;ilor, premii considerabile, intrarea &icirc;n istoria sportului. Cu toate acestea, anumite probe inaugurate &icirc;n Grecia Antic&#259; au disp&#259;rut din competi&#355;ia olimpic&#259; a secolului XXI. La fel &#351;i ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Din lumea lui Bachus. Ce fel de vin preferau grecii antici şi cum tratau mahmureala]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/din-lumea-lui-bachus-ce-fel-de-vin-preferau-573487.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/din-lumea-lui-bachus-ce-fel-de-vin-preferau-573487.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e185e48f-1ef3-49c1-bd0d-5146c36e7bc9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 01 Aug 2016 11:36:13 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[P&#259;rin&#355;i ai civiliza&#355;iei europene, grecii nu au l&#259;sat &icirc;n urm&#259; doar &icirc;nv&#259;&#355;&#259;minte despre filosofie, art&#259; &#351;i democra&#355;ie. Civiliza&#355;ia de la Marea Egee se definea adesea ca fiind una caracterizat&#259; prin hedonism, mult&#259; parte a timpului fiind &icirc;nchinat&#259; zeului Bachus.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Aphrodite Pandemos]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/aphrodite-pandemos-573566.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/aphrodite-pandemos-573566.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/52b10a65-c23e-4f62-9362-0359d20a09ae/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 18 Jul 2016 08:22:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Acum aproape un sfert de veac am publicat un studiu care atingea probleme apropiate de cele pe care le-am tratat &icirc;n recentele mele contribu&#539;ii din aceast&#259; rubric&#259; a revistei &bdquo;Historia&rdquo; . Investiga&#355;ia mea pornea atunci de la un celebru pasaj din Banchetul lui Platon. Cum se &#537;tie, dialogul Sumposion are drept tem&#259; central&#259; dezbaterea referitoare la natura iubirii. Unul dintre convivi, Pausanias, expune un elogiu necondi&#539;ionat al iubirii ped]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Forţele de muncă în antichitate: “îi angajăm doar pe cei mai săraci”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/fortele-de-munca-in-antichitate-ii-angajam-doar-573568.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/fortele-de-munca-in-antichitate-ii-angajam-doar-573568.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c3e07201-eaf7-4149-8029-acce7a143166/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 17 Jul 2016 23:02:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Atenienii din antichitate munceau cu mare, mare tragere de inimă– şi cu greu în calitate de salariaţi. Munca fizică era ceva cu care se ocupau doar sclavii şi străinii. Cetăţenii puneau mai mare preţ pe preocupările artistice sau politice.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[A fost descoperită cea mai veche bază navală din Grecia Antică]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/a-fost-descoperita-cea-mai-veche-baza-navala-din-573705.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/a-fost-descoperita-cea-mai-veche-baza-navala-din-573705.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/751a1a31-f602-40e9-9e3a-8f44efd20a8a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2016 13:08:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O echip&#259; de arheologi a descoperit ruinele primei baze navale construite &icirc;n Grecia Antic&#259;, din perioada epocii de aur. Baza a fost &icirc;nfiin&#355;at&#259; &icirc;n anul 493 &icirc;.Hr. &Icirc;n acea perioad&#259; a reprezentat cel mai amre proiect de construc&#355;ii din lume &#351;i a jucat un rol central &icirc;n dezvoltarea Greciei &#351;i a primului regim democratic din lume.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Salamina, bătălia pentru supraviețuire a lumii libere]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/salamina-batalia-pentru-supravietuire-a-lumii-573708.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/salamina-batalia-pentru-supravietuire-a-lumii-573708.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2103f910-5c2e-4504-9f4d-e97d61dfc70e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2016 08:45:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anul 490 &icirc;.en.-Marathon, Grecia: 10 000 de atenieni &#351;i &icirc;nc&#259; 1000 de plateeni condu&#351;i de viteazul strateg Miltiade m&#259;r&#351;&#259;luiesc &icirc;ncet, echipa&#355;i &icirc;n armuri , cu coifuri &#351;i cu scuturi str&#259;lucitoare &icirc;n b&#259;taia soarelui abia r&#259;s&#259;rind, cu suli&#355;ele &icirc;ndreptate &icirc;nainte. &Icirc;n fa&#355;a lor, 600 de cor&#259;bii pe plaj&#259;, debarc&acirc;nd 25 000 de arca&#351;i &#351;i suli&#355;a&#351;i , &icirc;n]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bătălia de la Termopile - de pe câmpul de luptă în legendă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-termopile-de-pe-campul-de-lupta-in-573728.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-termopile-de-pe-campul-de-lupta-in-573728.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f92065fd-1aab-4a36-acd2-feb6e5c4f23a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 16 Jun 2016 08:04:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Acum 2500 de ani se purtau războaie între un imperiu cu o suprafaţă de 8 milioane de km2 şi o Grecie divizată în mai multe oraşe-state. Părea să fie lupta biblică dintre David şi Goliat. Un imperiu ce avea superioritate numerică putea să nimicească civilizaţia greacă, cu tot cu ideile şi cultura acesteia. Însă istoria ne învaţă că deseori, calitatea e mai bună decât cantitatea , iar Bătălia de la Termopile ne demonstrează acest fapt. Un grup de greci sub comanda regelui Leonidas şi a spartanilor]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Micene şi Troia: războiul dintre vest şi est]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/micene-si-troia-razboiul-dintre-vest-si-est-573744.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/micene-si-troia-razboiul-dintre-vest-si-est-573744.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/892a7637-ae9e-4797-b1d1-d6cf190d5ddb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 13 Jun 2016 12:37:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Epopeea lui Homer &#351;i multe descoperiri arheologice atest&#259; desf&#259;&#351;urarea unui r&#259;zboi la scar&#259; regional&#259; &icirc;n Turcia epocii bronzului. Participan&#355;ii erau dou&#259; puteri regionale: Micene &#351;i o confedera&#355;ie de ora&#351;e-state anatoliene. L&#259;s&acirc;nd deoparte epopeea homeric&#259; &#351;i baz&acirc;ndu-ne mai mult pe descoperirile arheologice &#351;i pe istorie, descoperim un r&#259;zboi troian cu totul diferit a&#351;a cum &icirc;l concep]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	