<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Wed, 27 Nov 2024 10:06:03 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Wed, 27 Nov 2024 10:06:03 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Ce armate aveau fanarioții în Țara Românească și Moldova?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/ce-armate-aveau-fanariotii-in-tara-romaneasca-si-2404676.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/ce-armate-aveau-fanariotii-in-tara-romaneasca-si-2404676.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d15ecf2b-c484-4001-9d76-89fddc262727/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 27 Nov 2024 10:13:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Multă vreme, în istoriografia românească a rezistat mitul că, în cei peste 100 de ani ai epocii fanariote, Moldova și Țara Românească au înregistrat o pauză de la tradiția militară a acestor țări. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Povestea domnului fanariot decapitat de otomani. Capul a stat atârnat în poarta seraiului din Istanbul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-domnului-fanariot-decapitat-de-otomani-2352635.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-domnului-fanariot-decapitat-de-otomani-2352635.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/723fc678-c9d0-4b23-8b9d-96fffb44eecf/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Apr 2024 13:39:14 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Domnitor fanariot al Ţării Româneşti timp de un an şi două luni, Constantin Hangerli a stârnit multe nemulţumiri şi revolte prin măsurile luate pentru strângerea de provizii pentru trupele otomane. Şi-a găsit până la urmă sfârşitul la 39 de ani, fiind decapitat.

Născut în 1760, Constantin Hangerli ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Armamentul soldaților epocii fanariote ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/armamentul-soldatilor-epocii-fanariote-2291313.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/armamentul-soldatilor-epocii-fanariote-2291313.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d15ecf2b-c484-4001-9d76-89fddc262727/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 11 Aug 2023 15:36:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Atât cronicile interne, cât și rapoartele ofițerilor străini sau memoriile călătorilor străini au lăsat descrieri ale armamentului soldaților epocii fanariote. Din păcate, foarte puține (spre aproape deloc) piese din această epocă sau și păstrat până în zilele noastre. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cutremurul din 1738 a „umplut pe toată lumea de groază și spaimă”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cutremurul-din-1738-a-umplut-pe-toata-lumea-de-2264059.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cutremurul-din-1738-a-umplut-pe-toata-lumea-de-2264059.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/24784206-3edf-4504-afd9-b860f838d787/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 04 May 2023 15:29:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Două cutremure care au afectat Bucureștiul sunt menționate în 1718 și 1724. Dar cel mai înspăimântător și pricinuitor de mari pagube a fost cel din 31 mai 1738, în timpul celei de a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Conducte de apă din epoca fanariotă, descoperite în București ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/conducte-de-apa-din-epoca-fanariota-descoperite-2234377.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/conducte-de-apa-din-epoca-fanariota-descoperite-2234377.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/717f1ec1-488a-49b2-ba2f-3b250ae7913a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 13 Jan 2023 16:04:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Alimentarea Bucureștiului cu apă potabilă a fost una dintre principalele preocupări edilitare ale domnitorului Nicolae Mavrogheni (1786-1790).  ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ţările Române în secolul fanariot: teatru de război şi pierderi teritoriale ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tarile-romane-in-secolul-fanariot-teatru-de-2231172.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tarile-romane-in-secolul-fanariot-teatru-de-2231172.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/398afacf-0f00-4f89-ac42-ba9c0bf27ff6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 29 Dec 2022 11:24:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Perioada cuprinsă între 1711 pentru Moldova, 1716 pentru Țara Românească și anul 1821, cu revoluția lui Tudor Vladimirescu, este caracterizată prin domniile fanariote.  ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Dublu standard” în procesele de divorț din veacul al XVIII-lea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/dublu-standard-in-procesele-de-divort-din-veacul-565087.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/dublu-standard-in-procesele-de-divort-din-veacul-565087.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/68ea6dd8-6987-4deb-a3a9-b846d57901f1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 20 Jan 2022 18:11:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În secolul al XVIII-lea, orchestrarea unei căsătorii în rândul familiilor înstărite echivala cu trasarea unei strategii economice în care sentimentele nu-și aveau rostul, „a cădea în dragoste” fiind mai mult privilegiul norodului. Nu de puține ori, trăirile autentice și manifestarea sexualității aveau loc în afara cuplului legitim, descoperirea relației ilicite generând conflicte în care erau implicați deopotrivă soții, amanta/ul cât și „rețeaua lor de solidaritate”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum se sărbătorea Anul Nou la curtea domnească în secolul al XVIII-lea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-sarbatorea-anul-nou-la-curtea-domneasca-in-565144.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-sarbatorea-anul-nou-la-curtea-domneasca-in-565144.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6756c138-cc13-4a3b-855c-2c47412b03a8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 10 Jan 2022 10:38:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ziua de 1 ianuarie a fost stabilită prin edict drept dată care marchează anul nou (de guvernare) în vremea lui Iulius Cezar, romanii dedicând-o lui Ianus, zeu al porților ceremoniale, timpului, dualității, riturilor de trecere și al fenomenelor de tranziție, reprezentat adesea cu două fețe: una orientată spre anul care se încheie și alta spre anul care vine. Metoda cea mai folosită de romani pentru identificarea anilor în scopul numerotării era să-i numească după cei doi consuli care își inaugur]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum se sărbătorea Crăciunul în vremea domnitorilor fanarioți]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-sarbatorea-craciunul-in-vremea-domnitorilor-565177.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-sarbatorea-craciunul-in-vremea-domnitorilor-565177.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c7b375e0-7d50-42dc-9b45-76687ee94c1d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 28 Dec 2021 12:36:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Gustul pentru strălucire și fast cultivat de domnitorii fanarioți și-a aflat una dintre cele mai elaborate expresii în ceremoniile prilejuite de sărbătorile de iarnă atunci când, pentru câteva zile, timpul liniar, istoric, se împletea cu timpul sacru, tradițional. Prin intermediul unor documente din epocă (ex. „Condica de ceremonii”) sau din relatările călătorilor străini cunoaștem astăzi detalii despre desfășurarea și eticheta acelor momente, care se doreau a fi marcate într-un mod solemn, imit]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O plimbare în Bucureștiul fanariot: „Viteza uimitoare” a trăsurilor punea viața trecătorilor în pericol ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/o-plimbare-in-bucurestiul-fanariot-viteza-565599.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/o-plimbare-in-bucurestiul-fanariot-viteza-565599.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/22da4d04-3b8d-420c-bcb7-503e666edcbf/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 26 Sep 2021 12:08:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Datorită domnitorilor fanarioți Bucureștii încep să cunoască în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea o politică urbanistică propriu-zisă. Inițiativa lui Alexandru Ipsilanti de a delimita spațiul orașului prin folosirea crucilor de piatră și a gardurilor a fost continuată de succesorii săi pe tronul Țării Românești, separarea teritoriului orașului de localitățile rurale din apropiere realizându-se ulterior, așa cum arată un document emis la 20 martie 1819, cu ajutorul „movilițelor de pămân]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Alexandru Şuţu, ultimul domn fanariot al Ţării Româneşti, otrăvit de medicul său la ordinul Eteriei? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/alexandru-sutu-ultimul-domn-fanariot-al-tarii-565609.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/alexandru-sutu-ultimul-domn-fanariot-al-tarii-565609.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/61f337ed-02f9-4bec-afba-f776f3079394/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 23 Sep 2021 14:52:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Născut în 1758, la Constantinopol, Alexandru „Alecu” Șuțu  a fost ultimul domn fanariot al Țării Românești. El a deținut de patru ori funcția de domn al Țării Românești, precum și funcția de domn al Moldovei (28 iunie / 10 iulie 1801 – 19 septembrie / 1 octombrie 1802). Ultima sa domnie în Țara Românească a început la 5/17 noiembrie 1818. Spre deosebire de Mihai Șuțu, domnitorul Moldovei, Alexandru Șuțu nu era un simpatizant al cauzei eteriste, fapt care îi va atrage de altfel și sfârșitul, el f]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Nicolae Mavrogheni, personaj de comedie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/nicolae-mavrogheni-personaj-de-comedie-565753.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/nicolae-mavrogheni-personaj-de-comedie-565753.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/12b11fd6-e503-4b11-9a8f-4df913f61958/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 26 Aug 2021 11:12:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cea mai veche dintre compozițiile dramatice bucureștene se păstrează în manuscrisul nr. 165 din Colecția Brukenthal a Arhivelor Statului din Sibiu, în interiorul unui plic cu însemnarea Des papiers appartenant à Monsieur Le Roy Secrétaire de Me le Prince Brancowan à Bucorest pris en dépôt le (14 / ) 25 Juillet 1786, și a fost editată în trei rânduri (1998, 2004, 2011) de Lia Brad-Chisacof sub titlul de Vârtejul nebuniei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Târgurile Bucureștiului fanariot: „Se găseau tot felul de mărfuri din toate ţările lumii care făceau negoţ”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/targurile-bucurestiului-fanariot-se-gaseau-tot-565871.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/targurile-bucurestiului-fanariot-se-gaseau-tot-565871.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/48bca851-f2d7-4542-b360-59601e7fc2be/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 08 Aug 2021 17:12:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dincolo de piețele volante ce puteau apărea mai pretutindeni peste noapte fără voia autorităților, Bucureștiul secolului al XVIII-lea dispunea de trei mari zone comerciale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Desființarea rumâniei în Țara Românească (5 august 1746)]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/desfiintarea-rumaniei-in-tara-romaneasca-5-august-565882.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/desfiintarea-rumaniei-in-tara-romaneasca-5-august-565882.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2364a64a-40c0-40a2-a9bf-60b486458150/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 05 Aug 2021 15:28:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 5 august 1746, Constantin Mavrocordat, domnul Țării Românești, desființa rumânia în Țara Românească, eliberându-i pe țărani din starea de servitute fie de bună voie, fie prin răscumpărare. Măsura se înscria în politica reformatoare a domnului, menită să îmbunătățească traiul țăranilor și să asigure o funcționare mai eficientă a sistemului fiscal.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Băşica lui Vodă Caragea” - Istoria primului zbor cu balonul deasupra Bucureștiului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/basica-lui-voda-caragea-istoria-primului-zbor-566058.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/basica-lui-voda-caragea-istoria-primului-zbor-566058.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/72e1c521-327a-494f-b29b-d7e2bfeacce5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 01 Jul 2021 16:25:27 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În ziua de 26 iunie 1818 bucureștenii participă la un eveniment deosebit, înălțarea în aer a unui balon. „Bășica” a fost făcută din „pânză de Brașov îmbrăcată în batistă, bucăți 80”. În ziua de 26 iunie 1818 bucureștenii participă la un eveniment deosebit, înălțarea în aer a unui balon. „Bășica” a fost făcută din „pânză de Brașov îmbrăcată în batistă, bucăți 80”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a devenit Calea Victoriei un loc de promenadă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-devenit-calea-victoriei-un-loc-de-promenada-566068.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-devenit-calea-victoriei-un-loc-de-promenada-566068.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ace2da99-dc27-4158-88c8-a3a1432693f5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 30 Jun 2021 10:38:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Puțină lume mai știe astăzi că zona de la capătul dinspre miazănoapte a Podului Mogoșoaiei (Căii Victoriei) a devenit pentru prima oară loc de plimbare pentru bucureșteni și vizitatorii orașului grație lui Vodă Mavrogheni.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Lockdown” în secolul al XVIII-lea, anunțat cu o lovitură de tun]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/lockdown-in-secolul-al-xviii-lea-anuntat-cu-o-566084.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/lockdown-in-secolul-al-xviii-lea-anuntat-cu-o-566084.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bc8c45a1-f948-487b-a56c-340353d15941/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 28 Jun 2021 08:47:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru a limita distracțiile nocturne ale orășenilor, domnul Țării Românești, Nicolae Mavrogheni,  a impus un „lockdown” – la o oră după apusul soarelui, o lovitură de tun anunța că nu mai era voie să se umble prin oraș.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum erau cișmelele Bucureștiului de altădată?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-erau-cismelele-bucurestiului-de-altadata-566086.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-erau-cismelele-bucurestiului-de-altadata-566086.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a2a16382-a9fc-4f16-a8cc-3c95a563e576/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 25 Jun 2021 14:08:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În București, cişmelele constituie o realitate apărută în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, cu toată iniţiativa izolată a domnului Alexandru II Mircea – pribeag vreme de mulţi ani prin Orient – de a înălţa, în 1571, în Cetatea lui Bucur, o fântână inspirată de cele pe care le întâlnise în peregrinările sale. Până să aibă parte de asemenea minuni ale tehnicii de vârf, bucureştenii se delectau cu apă din Dâmboviţa direct sau prin mijlocirea sacagiilor (care o limpezeau cu piatră acră) ori f]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul ruso-austro-turc din 1787-1792: Țările Române, între trei armate imperiale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-ruso-austro-turc-din-1787-1792-tarile-566097.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-ruso-austro-turc-din-1787-1792-tarile-566097.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8f03c282-f68e-4594-93a1-d5682ad52628/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 23 Jun 2021 12:50:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Acest ultim război de secol al XVIII-lea a început din mai multe cauze: încercările Austriei de a acapara și mai multe teritorii de la otomani, preferabil fără luptă, așa cum obținuse Bucovina; de această dată erau vizate Orșova și Oltenia, în principal, urmate de Bosnia. Rusia, între timp, reitera Planul Dacic, acela de unire a celor două Țări Române într-un singur stat sub o dinastie rusească. Austria a refuzat categoric un astfel de plan. Rusia se amesteca, de asemenea, în problemele interne ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Nicolae Mavrogheni, galiongiul ajuns domnitor ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/nicolae-mavrogheni-galiongiul-ajuns-domnitor-566118.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/nicolae-mavrogheni-galiongiul-ajuns-domnitor-566118.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ea881931-6368-4945-8944-b702031c61cb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 17 Jun 2021 16:36:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În mai 1786, un alai pompos îl aducea la Bucureşti pe Nicolae Mavrogheni, ca nou domn al Ţării Româneşti. Scurta sa domnie, încheiată prin decapitarea domnitorului patru ani mai târziu, de către stăpânii lui otomani, pe când îşi căuta scăparea pe malul bulgăresc al Dunării, rămâne una dintre cele mai controversate, iar Mavrogheni, una dintre cele mai excentrice figuri care au populat, mai mult sau mai puţin efemer, palatele puterii în spaţiul românesc.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Petreceri și voie bună la curtea fanarioților]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/petreceri-si-voie-buna-la-curtea-fanariotilor-566902.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/petreceri-si-voie-buna-la-curtea-fanariotilor-566902.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4ec52d13-6ac1-425a-afaa-fa1292b64bf7/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 29 Dec 2020 19:01:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Apariția luxului, a balurilor în stil francez sau a legăturilor extraconjugale – toate acestea, şi multe altele, au fost paşi, buni sau răi, făcuți pe calea schimbării. S-au prefăcut, astfel, și modalități de petrecere a timpului liber, iar laolaltă cu datinile străvechi, în distracțiile cotidiene și-au făcut loc și obiceiurile occidentale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Costumul boieresc în vremea fanarioţilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/costumul-boieresc-in-vremea-fanariotilor-566907.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/costumul-boieresc-in-vremea-fanariotilor-566907.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7b9b6006-71b4-468a-9e4a-15b53d419d35/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 28 Dec 2020 11:05:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Costumul boieresc din perioada fana- riotă excela prin calitatea ţesăturilor, opulenţa broderiilor în aur sau argint şi multitudinea giuvaierurilor, pentru obţinerea cărora se cheltuiau sume exorbitante, întrucât acestea constituiau însăşi dovada demnităţii deţinătorilor.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Calamităţi şi domnii dezastruoase în vremea fanarioţilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/calamitati-si-domnii-dezastruoase-in-vremea-568195.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/calamitati-si-domnii-dezastruoase-in-vremea-568195.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7e0b0950-9b90-4b2e-90be-6a6c5f5ab1a4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Feb 2020 11:33:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cu ocazia tricentenarului inaugurării domniilor fanariote în Ţara Românească, observăm, lucru deloc surprinzător, că în conştiinţa românească secolul fanariot este asociat cu o perioadă nefastă, în care Poarta otomană, domnitorii străini, războaiele frecvente şi calamităţile naturale s-au înţeles parcă să pustiască Principatele. Această percepţie profund negativă îşi are originea în istoriografia tradiţională, în care perioada apare ca o cezură majoră, concretizată în modificarea regimului polit]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Armatele uitate. Trupele Ţărilor Române în lungul secol fanariot]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/armatele-uitate-trupele-tarilor-romane-in-lungul-568906.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/armatele-uitate-trupele-tarilor-romane-in-lungul-568906.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/46e9f98f-454f-4521-b010-69ee39a9b148/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 Jun 2019 13:56:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pornind de la premisa logică a nevoii de securitate a fiecărui stat, oricât de mic, slab, sărac sau supus altei puteri ar fi el, este clar că și Ţările Române, având și după instaurarea fanarioţilor un statut aparte altor provincii otomane, au avut armate în continuare, prelungind, într-un fel, tradiţia militară a instituţiei militare românești medievale, chiar dacă la un alt nivel, în funcţie și de circumstanţele perioadei. Nu ar fi fost normal ca două popoare care luptaseră aprig în secolele p]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Săraca ţară frumoasă. Călători străini pe meleagurile fanarioţilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/saraca-tara-frumoasa-calatori-straini-pe-569152.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/saraca-tara-frumoasa-calatori-straini-pe-569152.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ee400ca9-5cac-4b6e-986f-6da628518588/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 10 Apr 2019 14:29:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Încă din perioada secolului 18, veacul cel negru din istoria românilor, Ţările Române au primit călători de pe meleaguri străine. Cu toate că fanarioţii şi-au impus stilul de viaţă şi au redecorat Principatele până aproape de pierderea identităţii, străinii au reuşit să surprindă schimbarea în paginile lor de jurnal, exact ca o sită care cerne neghina de grâu. Stând poate la geamlâcul unui caravanserai, şi sorbind dintr-o cafea la ibric, călătorii străini au împăturit în colţul pergamentelor ese]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Secolul fanariot şi Ţările Române aflate la graniţa marilor imperii]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/secolul-fanariot-si-tarile-romane-aflate-la-569390.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/secolul-fanariot-si-tarile-romane-aflate-la-569390.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9d4db135-e964-4c83-9449-549f18c2ecff/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 29 Jan 2019 12:35:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Una dintre perioadele cele mai demonizate şi mai obscure în acelaşi timp din istoria românească este „secolul fanariot”. În perioada cuprinsă între anii 1711 şi 1821, la conducerea Ţărilor Române s-au aflat domni de origine greacă, locuitori ai cartierului Fanar din Constantinopol, care au fost numiţi de otomani să conducă destinele celor două Principate, într-o perioadă în care Imperiul Semilunei trecea prin grele încercări politico-militare.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Domniile fanariote şi spiritul luminilor: un prim efort de modernizare a Principatelor Române]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/domniile-fanariote-si-spiritul-luminilor-un-prim-570022.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/domniile-fanariote-si-spiritul-luminilor-un-prim-570022.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9feda573-1809-4385-b7a6-eac057c4cf52/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 17 Aug 2018 08:11:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Spiritul luminilor, care a cuprins întreaga Europă din Portugalia şi până în Rusia Ecaterinei cea Mare în încercarea – pentru prima dată generalizată la nivelul continentului – de a moderniza instituţional o societate aflată într-un proces complex de transformări de natură intelectuală, economică şi implicit socială, nu a ocolit nici spaţiul românesc. Românii au participat şi ei la acest climat în care philosophes şi prinţi conlucrează la elaborarea şi implementarea proiectelor de reformă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Iarna în timpul fanarioților: Iarna lui Hangerliu (1798/1799)]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/iarna-in-timpul-fanariotilor-iarna-lui-hangerliu-570808.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/iarna-in-timpul-fanariotilor-iarna-lui-hangerliu-570808.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ab0f1bb2-5504-44e6-bf7b-fdd1a9fa5cc5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 02 Mar 2018 12:44:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[«Izolarea Bucureștiului în urma căderilor masive de zăpadă provoca de obicei o criză alimentară prelungită, întrucât rezervele de hrană pe care le puteau acumula localnicii erau aproape întotdeauna neîndestulătoare.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Boierimea moldoveană din perioada fanariotă, descrisă de prințul Charles Joseph de Ligne (1788)]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/boierimea-moldoveana-din-perioada-fanariota-573290.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/boierimea-moldoveana-din-perioada-fanariota-573290.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/395087d7-ad67-4fd2-9636-bf5522468b2b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 15 Sep 2016 16:08:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Aici te simți bine culcat, e cald. Suntși euîmbrăcat ca boierii. Măduc adeseori la ei pentru a-mi putea urma gândurile fărăa fi distrat de la ele, căci eu nuștiu decât câteva cuvinte românești (quelques mots valaques)și deloc limba greacă, pe care o]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[HISTORIA Special nr. 14: Fanarioții și epoca lor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/historia-special-nr-14-fanariotii-si-epoca-lor-574155.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/historia-special-nr-14-fanariotii-si-epoca-lor-574155.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/91c75f3e-0ddb-4145-aa04-c5f8fbc42dd1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 04 Apr 2016 07:26:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Secolul fanariot a fost în dese rânduri catalogat drept cea mai neagră perioadă a istoriei naționale. Toate relele pământului și toate nenorocirile sunt prezente în acest interval de timp. O analiză mai atentă ne face să ridicăm o serie de întrebări asupra acestor clișee, născute în febra Revoluției de la 1848 și perpetuate în toate discursurile istorice care au urmat.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viaţa cotidiană în Principatele Române în timpul domniilor fanariote]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/viata-cotidiana-in-principatele-romane-in-timpul-578789.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/viata-cotidiana-in-principatele-romane-in-timpul-578789.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2c6de258-a974-45ad-aece-72e9bb9a896e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 08 Apr 2014 06:44:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Viaţa cotidiană a membrilor societăţii româneşti din cele două Principate a cunoscut încă de la începutul secolului al XVIII-lea modificări spectaculoase, în special la nivelul reprezentanţilor clasei politice conducătoare (domnul şi boierii), care au căutat să imite practicile ţarigrădene în domeniul îmbrăcămintei, al hranei şi al distracţiilor. În schimb, în rândul orăşenilor şi mai ales al ţăranilor se constată menţinerea obiceiurilor tradiţionale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum s-a înrăutăţit situaţia Ţărilor Române în timpul fanarioţilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-inrautatit-situatia-tarilor-romane-in-586985.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-inrautatit-situatia-tarilor-romane-in-586985.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9c3c6451-b762-424c-ba16-55c745fb9f5f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 07 Feb 2011 07:42:27 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Descentralizarea  puterii in Imperiul Otoman a creat condiţii pentru apariţia unor puternici lideri locali: Tepedelenli Ali Paşa la Ianina, Pazvantoglu Osman Paşa la Vidin, Mustafa Paşa Bayraktar la Rusciuc, etc. În acest context, intangibilitatea teritoriului românesc, garantată de dreptul otoman, a fost pusă grav în pericol de facto. Defecţiunea puterii centrale contribuie la creşterea puterii şi influenţei paşalelor de margine.]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	