<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Wed, 29 May 2024 11:42:33 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Wed, 29 May 2024 11:42:33 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Legistul la autopsia lui Caragiale: „Nu am văzut creier mai frumos, nici ateroscleroză mai avansată“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/legistul-la-autopsia-lui-caragiale-nu-am-vazut-2364713.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/legistul-la-autopsia-lui-caragiale-nu-am-vazut-2364713.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f071d6d3-f161-4523-a2fe-c93ad7680f1d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 29 May 2024 11:45:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Tone de hârtie s-au scris, de-a lungul timpului, despre Caragiale, lucruri povestite de el, de familie sau consemnate de prieteni şi relatate de biografi şi istorici ai literaturii. Cu fiecare aprofundare a operei şi a vieţii dramaturgului, lucruri inedite ies mereu la iveală.

Ion Luca Caragiale s-]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Frumoasa boieroaică care s-a iubit cu unchiul ei Ghica Vodă și care s-a măritat nepotul ţarului Nicolae I]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/frumoasa-boieroaica-care-s-a-iubit-cu-unchiul-ei-2325376.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/frumoasa-boieroaica-care-s-a-iubit-cu-unchiul-ei-2325376.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c7db4216-c0af-41e1-a061-fcad6927784c/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 19 Dec 2023 10:57:00 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Frumoasă, inteligentă, educată, cu o franceză ireproşabilă, principesa Cleopatra Trubeţkoi, născută Ghica, a fost ultima mare boieroaică care a trăit pe meleaguri prahovene, în conacul de la Băicoi. A avut o scurtă căsătorie cu prinţul Serghei Trubeţkoi, nepotul ţarului Nicolae I, iar societatea vre]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Marea devalizare a industriei prahovene. Fostele fabrici şi uzine, amintiri în ruine]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/marea-devalizare-a-industriei-prahovene-fostele-2299459.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/marea-devalizare-a-industriei-prahovene-fostele-2299459.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c75ffff1-023c-419e-a924-16e8bf7019c5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 12 Sep 2023 13:53:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Unul dintre cele mai industrializate judeţe din ţară, Prahova avea, înainte de Revoluţie, uzine şi fabrici în care se produceau de la detergenţi, stofe, geamuri, îngrăşăminte chimice şi mobilă până la cele mai performante instalaţii de foraj petrolier din lume. Privatizate, închise sau prădate, au „]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Top 10 aberații despre istoria dacilor vehiculate in spațiul public ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/top-10-aberatii-despre-istoria-dacilor-vehiculate-2288478.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/top-10-aberatii-despre-istoria-dacilor-vehiculate-2288478.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/901b7470-3889-4b81-96cb-57055f0c12ee/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 01 Aug 2023 14:19:20 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un curent cu numeroşi adepţi, accentuat de revoluţia internetului, „dacopatia“ sau „dacomania“ idealizează până la limita imposibilului realizările dacilor, prezentaţi ca inventatori ai scrierii şi ai limbii latine sau mari ingineri, creatori ai unor drumuri subterane în Carpaţi care leagă Bucegii d]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Românii la 1900: „Îşi fac cruce când trec pe lângă biserică, ştiind că te vor înşela dacă le dai ocazia“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/romanii-la-1900-isi-fac-cruce-cand-trec-pe-langa-2287466.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/romanii-la-1900-isi-fac-cruce-cand-trec-pe-langa-2287466.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6694e322-6629-4d5a-bdb9-a1165e508e31/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 Jul 2023 08:31:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Credinţa românilor în puterile moaştelor de a schimba vremea, evlavia făţarnică, comportamentul gălăgios din timpul slujbelor din biserici, acestea sunt doar câteva aspecte care au surprins-o, la începutul secolului XX, pe Maude Rea Parkinson, o profesoară cu origini irlandeze, care a petrecut 20 de]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Şedinţele de spiritism ale Reginei Elisabeta. De ce caietele cu însemnări au fost arse de Regele Carol I?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sedintele-de-spiritism-ale-reginei-elisabeta-de-2283144.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sedintele-de-spiritism-ale-reginei-elisabeta-de-2283144.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/27b910ef-2879-47b1-9589-133bc407128d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 11 Jul 2023 14:06:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Moartea prematură a unicului său copil, prinţesa Maria, a împins-o pe Regina Elisabeta, o fire visătoare şi romantică, către spiritism. Notiţele din timpul şedinţelor sunt descoperite de Regele Carol I, care este de-a dreptul şocat de ele, spunând că „îţi făceau părul măciucă“ şi porunceşte să fie a]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ciudăţenii primului cuplu regal al României: Elisabeta îl trezea pe rege să-i citească poezii ...]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ciudatenii-primului-cuplu-regal-al-romaniei-2283103.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ciudatenii-primului-cuplu-regal-al-romaniei-2283103.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7186796f-124b-42aa-868b-17cadd3f9dc7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 11 Jul 2023 12:27:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Două firi complet opuse, regele Carol I şi regina Elisabeta aveau slăbiciuni şi defecte umane inerente, dar şi ciudăţenii izvorâte din statutul acestora. Contemporanii au notat că regele nu şedea niciodată în timpul audienţelor, chiar dacă durau o oră, iar vizitatorul era astfel obligat să stea şi e]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Școala românească la 1900: cadouri pentru profesori, examene aranjate, ore lungi de studiu fără mişcare]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/scoala-romaneasca-la-1900-cadouri-pentru-2282147.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/scoala-romaneasca-la-1900-cadouri-pentru-2282147.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1e9e2644-3ea0-43dc-8a70-d51ac6230780/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Jul 2023 12:58:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La începutul secolului XX, Maude Rea Parkinson, profesoară de limbă engleză, a petrecut două decenii în România, unul dintre aspectele care a intrigat-o cel mai mult fiind sistemul de educaţie, care avea metehne de care pare că nu s-a vindecat nici astăzi.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Soră medicală la 13 ani în Al Doilea Război Mondial: „Unui soldat i-am văzut inima bătând în piept“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sora-medicala-la-13-ani-in-al-doilea-razboi-2281155.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sora-medicala-la-13-ani-in-al-doilea-razboi-2281155.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fb40ec33-3095-4775-af07-f23fd1bcb424/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 04 Jul 2023 13:35:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Românca Lucia Cerghizan a fost una dintre cele mai tinere asistente medicale din al Doilea Război Mondial. A lucrat în secţia de chirurgie a Spitalului Militar din Constanţa, locul unde răniţii ajungeau direct pentru operaţie. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Afacerist și scriitor: Slavici. Cum a falimentat afacerile cu băi minerale şi de ce a finanțat un casino]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/afacerist-si-scriitor-slavici-cum-a-falimentat-2279528.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/afacerist-si-scriitor-slavici-cum-a-falimentat-2279528.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/74fd79d4-2bfa-4196-b306-fed5a7baff9d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 28 Jun 2023 09:43:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La începutul secolului al XX-lea, Ioan Slavici s-a numărat printre primii investitori din staţiunea Buşteni, unde a ridicat un complex de băi minerale şi un hotel-cazinou. Chiar dacă afacerile au mers foarte bine o vreme, într-un final scriitorul a fost nevoit să-şi vândă tot ce avea prin casă pentr]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Povestea unui restaurant de gară care rivaliza odinioară cu celebrul Capşa. Mâncarea era bună, clientela mondenă, angajaţii CFR primeau „atenţii“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-unui-restaurant-de-gara-care-rivaliza-2267175.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-unui-restaurant-de-gara-care-rivaliza-2267175.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/885d86df-b756-460f-a338-dc1a57602207/index.webp?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 15 May 2023 16:47:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La sfârşitul secolului al XIX-lea, Gherea a deschis, în Gara de Sud din Ploieşti un restaurant care a devenit, în câţiva ani, rivalul Capşei. Personalităţile epocii veneau special să mânânce în restaurantul gării, însă erau meniuri şi pentru oamenii de rând.

Ploieştiul a fost unul dintre primele or]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viaţa furtunoasă a celui care a compus 400 de şlagăre, printre care şi „Iubesc femeia“: Ionel Fernic]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/viata-furtunoasa-a-celui-care-a-compus-400-de-2266355.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/viata-furtunoasa-a-celui-care-a-compus-400-de-2266355.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b9fe439b-94b4-450f-a5c3-fb000c6612fa/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 May 2023 11:42:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cu un destin scurt şi spectaculos, Ionel Fernic a fost o „figură“ a începutului de secol XX din România. Compozitor a peste 400 de şlagăre, aviator medaliat de Carol al II-lea, scriitor şi gazetar, Fernic a lăsat în urmă romanţe şi tangouri cu succes şi astăzi. Excentric şi boem, zbura cu o chitară ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine a fost primul român ce a dat numele unui asteroid. Observaţiile lui au adus victoria de la Mărăşeşti]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-primul-roman-ce-a-dat-numele-unui-2265052.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-primul-roman-ce-a-dat-numele-unui-2265052.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e0c62d1c-4b5f-4143-a1b0-2be0ee227e30/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 09 May 2023 08:41:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Astronom, astrofizician şi profesor, ploieşteanul Constantin Pârvulescu a fost primul român al cărui nume este purtat de un asteriod. Aviator-voluntar în Primul Război Mondial, a contribuit decisiv, prin observaţiile sale, la istorica biruinţă a românilor de la Mărăşeşti

Astronom prin vocaţie şi te]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Povestea pianistei evreice Lory Wallfisch, protejată de George Enescu în faţa persecuţiilor antisemite]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/povestea-pianistei-evreice-lory-wallfisch-2261051.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/povestea-pianistei-evreice-lory-wallfisch-2261051.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/52275fd3-2067-4a0a-bd5b-9113127c68a0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 24 Apr 2023 11:35:50 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Talentată pianistă, ploieşteanca Lory Wallfisch a fost primită de George Enescu în casa sa, în timpul Guvernului Antonescu, pentru a o feri de persecuţiile antisemite. Fugită din ţară, face o carieră excepţională la New York, în paralel cu o muncă intensă de popularizare a muzicii binefăcătorului să]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Secretele artistului Ochialbi care i-a încântat pe ţarul Rusiei, şahul Persiei şi pe preşedintele Franţei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/secretele-artistului-ochialbi-care-i-a-incantat-pe-2260154.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/secretele-artistului-ochialbi-care-i-a-incantat-pe-2260154.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/838604d0-93b8-4863-bb1a-3dea6d197f68/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.071%252C1%252C0.469%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 Apr 2023 08:21:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Născut la Ploieşti, dintr-o fostă familie de robi, pianistul şi violonistul Gheorghe Ochialbi şi-a desfăşurat activitatea muzicală preponderent peste hotare. La curtea ţarului Nicolae al II-lea era considerat „cel mai talentat dirijor şi muzicant pe care l-a cunoscut şi l-a iubit vechiul Petersburg“]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Apa de aur“, scandaloasa înşelătorie de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cum erau păcăliţi naivii?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/apa-de-aur-scandaloasa-inselatorie-de-la-2259530.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/apa-de-aur-scandaloasa-inselatorie-de-la-2259530.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/da0e7355-6e99-4970-84e2-769af1370f74/index.webp?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 18 Apr 2023 14:29:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Escrocheriile nu sunt o invenţie a timpurilor moderne, iar înşelătoriile puse la cale de Constantin Andronic şi Sion Gherei au pasionat societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cei doi au pus la cale afacerea cu „apa de aur“ care a falimentat, în epocă, mulţi naivi.

Cu metode mai]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cerşetoria în România văzută de un călător străin: Autorităţile închid ochii pentru că nu ştiu ce să facă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cersetoria-in-romania-vazuta-de-un-calator-strain-2257423.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cersetoria-in-romania-vazuta-de-un-calator-strain-2257423.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a5121899-bfe5-42c5-bd52-f6678f148e42/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 10 Apr 2023 13:40:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Fenomenul cerşetoriei, considerat „o caracteristică aparte a vieţii din România“, dădea bătăi de cap autorităţilor chiar şi la începutul secolului al XX-lea, spre mirarea călătorilor străini veniţi în ţara noastră.

În 1889, Maude Rea Parkinson, o tânără profesoară de limbi străine, amatoare de călă]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Din ce motive mureau românii în secolul trecut. Studiu de caz - Ploiești]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/din-ce-motive-mureau-romanii-in-secolul-trecut-2256299.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/din-ce-motive-mureau-romanii-in-secolul-trecut-2256299.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6bd6e092-faa4-4a3a-bf05-861b4378d032/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 06 Apr 2023 08:14:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O interesantă statistică din prima parte a secolului al XX-lea vizează cauzele de deces din Ploieşti şi incidenţa acestora, un tablou sumbru, dar realist ca proporţii şi la nivel naţional. Sifilisul, apendicita şi bolile primei copilării făceau încă victime la 1935, iar cancerul şi tumorile erau fre]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Catastrofele de pe «Linia Regală», cea mai circulată cale ferată din România]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/catastrofele-de-pe-linia-regala-cea-mai-640597.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/catastrofele-de-pe-linia-regala-cea-mai-640597.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2d0253e3-38e0-466e-87a8-6a63199ae8df/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.999%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 13 Jul 2022 12:05:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Starea precară a liniilor feroviare din România la finalul Primului Război Mondial a provocat în epocă numeroase accidente feroviare. În iulie și septembrie 1922, două trenuri de pasageri s-au prăbușit între Posada și Valea Largă, cu tot cu podurile pe care circulau.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a ajuns Sinaia simbolul luxului absolut în România începutului de secol XX. Amintirile unei călătoare irlandeze]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-ajuns-sinaia-simbolul-luxului-absolut-in-573292.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-ajuns-sinaia-simbolul-luxului-absolut-in-573292.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/52afb2a2-cfbb-4dee-9fd0-c10971154489/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 15 Sep 2016 11:14:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La &icirc;nceputul secolului al XX-lea, lumea bun&#259; se muta vara la Sinaia, dar odat&#259; cu protipendada &icirc;n sta&#355;iune veneau &#351;i oamenii obi&#351;nui&#355;i. Una dintre distrac&#355;iile favorite ale turi&#351;tilor era s&#259; stea &icirc;n parc, la o &#355;uic&#259;, &#351;i s&#259; comenteze trec&#259;torii, pe c&acirc;nd membrii Casei Regale se relaxau la tenis sau la v&acirc;n&#259;toare.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Strania căsătorie între infidelii Martha şi George Bibescu. A durat 36 de ani, a trecut prin două tentative de divorţ şi a sfârşit în prietenie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/strania-casatorie-de-rang-inalt-dintre-infidelii-574549.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/strania-casatorie-de-rang-inalt-dintre-infidelii-574549.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1b2d9975-f7f6-4adb-81d4-751778019f9b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 02 Feb 2016 13:51:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Căsătoriţi în urma unei pasiuni fulgerătoare, de scurtă durată, Martha şi Valentin Bibescu au fost împreună, oficial, 36 de ani. Istoria mondenă le atribuie numeroase infidelităţi, două tentative de divorţ şi vieţi separate.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Marea colectivizare în Prahova: revolte şi ţărani arestaţi]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/marea-colectivizare-in-prahova-revolte-si-tarani-577308.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/marea-colectivizare-in-prahova-revolte-si-tarani-577308.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fa54af51-372f-4775-9fbe-c5cd556d611e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 12 Nov 2014 09:22:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ca peste tot &icirc;n &#355;ar&#259;, Prahova nu a sc&#259;pat de valul marii colectiviz&#259;ri comuniste. &bdquo;Modernizarea&ldquo; for&#355;ar&#259; a agriculturii rom&acirc;ne&#351;ti a produs adev&#259;rate tragedii: sute de &#355;&#259;rani care s-au revoltat au fost aresta&#355;i &#351;i trimi&#351;i la munc&#259; for&#355;at&#259;, un mo&#351;ier a f&#259;cut infarct &icirc;n gar&#259; dup&#259; confiscarea conacului &#351;i a p&#259;m&acirc;ntului, iar pianul celebrei actri&#355;e din ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Gara Ploiești, cinematograful neinventat al anului 1872, împlinește 140 de ani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/gara-ploiesti-cinematograful-neinventat-al-anului-582836.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/gara-ploiesti-cinematograful-neinventat-al-anului-582836.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cabbfbfa-5da1-4e61-a681-282c0c29099a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.002%252C1%252C0.987%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 13 Sep 2012 09:09:36 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dup&#259; 13 septembrie 1872, prima gar&#259; a Ploie&#537;tiului a fost locul unde omul obi&#351;nuit &icirc;i vedea live pe oamenii despre care citise &icirc;n gazete sau auzise vorbindu-se &icirc;n pia&#355;&#259;, un spa&#355;iu al socializ&#259;rii, care a schimbat obiceiurile, moda, limba, loisir-ul.]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	