<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Thu, 05 Mar 2026 14:53:32 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Thu, 05 Mar 2026 14:53:32 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Flacăra care arde pe gheață și povestea Jocurilor Olimpice de iarnă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/flacara-care-arde-pe-gheata-si-povestea-jocurilor-2512959.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/flacara-care-arde-pe-gheata-si-povestea-jocurilor-2512959.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bebf488c-11e9-486d-873d-5c02c78f1590/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 05 Mar 2026 14:55:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Jocurile Olimpice de Iarnă reprezintă una dintre cele mai puternice expresii ale spiritului olimpic modern. Născute din dorința de a extinde competiția sportivă globală și în universul disciplinelor practicate pe zăpadă și gheață, ele au debutat oficial în 1924, la Chamonix, în cadrul primei ediții ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„The Berlin Apartment”. Istoria secolului XX spusă prin viața unui apartament berlinez]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/the-berlin-apartment-istoria-secolului-xx-spusa-2504918.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/the-berlin-apartment-istoria-secolului-xx-spusa-2504918.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/07cf906d-d56e-4199-87b6-e8e230e03079/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 30 Jan 2026 18:19:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoria este adesea povestită prin date, tratate politice și evenimente majore, însă impactul ei real se regăsește în viețile oamenilor obișnuiți. Jocul video The Berlin Apartment pornește tocmai de la această premisă și propune o incursiune neobișnuită în istoria Berlinului, urmărind transformările]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Niš: O poartă a istoriei și culturii în sudul Serbiei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/nis-o-poarta-a-istoriei-si-culturii-in-sudul-2501098.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/nis-o-poarta-a-istoriei-si-culturii-in-sudul-2501098.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8515462b-6a3e-426c-87f0-b2116da5c5bf/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 15 Jan 2026 15:15:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Orașul Niš este un centru important al istoriei, culturii și identității din sudul Serbiei, situat pe malul râului Nišava. Cu o poziție strategică între vest și est și un trecut milenar, Niš oferă vizitatorilor o combinație unică de vestigii romane, monumente otomane, spații moderne și o atmosferă l]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mănăstirea Sfântul Dimitrie Basarbovski, o odisee spirituală între lumină și umbră]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/manastirea-sfantul-dimitrie-basarbovski-o-odisee-2500218.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/manastirea-sfantul-dimitrie-basarbovski-o-odisee-2500218.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/62158c02-6b26-4ea8-aa5f-d4779b0b44f2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 12 Jan 2026 13:49:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În inima nordului Bulgariei, la doar câțiva kilometri de Ruse și de Dunăre, care își poartă apele spre Marea Neagră, se află un loc care pare a fi ieșit din paginile legendelor. Mănăstirea Sfântul Dimitrie Basarbovski este o mănăstire ortodoxă sculptată literalmente în stâncă, o capodoperă spiritual]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Skopje între imperii și identități, o călătorie prin istorie pe drumul dintre România și Balcani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/skopje-intre-imperii-si-identitati-o-calatorie-2495637.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/skopje-intre-imperii-si-identitati-o-calatorie-2495637.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2f79d781-5220-47c8-85d2-f2ac16a4e494/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 21 Dec 2025 18:54:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Skopje este un loc în care se întâlnesc Roma antică, lumea otomană, influențele slave și transformările moderne ale secolului XX. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Orașul unde istoria, natura și liniștea se întâlnesc pe malul unuia dintre cele mai vechi lacuri din lume]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/orasul-unde-istoria-natura-si-linistea-se-2495631.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/orasul-unde-istoria-natura-si-linistea-se-2495631.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2c55f2c4-b906-4f6b-a202-3667d860c60f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 19 Dec 2025 13:47:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Există locuri care te surprind nu prin grandoare, ci prin echilibru. Ohrid este unul dintre ele. Am ajuns recent în acest oraș din Macedonia de Nord într-o excursie auto, alături de soția mea, fără așteptări foarte clar conturate, dar cu dorința de a descoperi ceva diferit. Ceea ce am găsit a fost u]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Köln, orașul catedralelor și al punților dintre vechi și nou]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/koln-orasul-catedralelor-si-al-puntilor-dintre-2482089.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/koln-orasul-catedralelor-si-al-puntilor-dintre-2482089.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cf8b5395-d500-4774-85fd-91343a3cc392/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 25 Oct 2025 13:36:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Puține orașe europene reușesc să îmbine atât de armonios trecutul și prezentul precum Köln (Cologne), perla de pe malurile Rinului. Recent am avut ocazia să-l descopăr în contextul participării la gamescom, cel mai mare târg de gaming din lume, care adună anual sute de mii de vizitatori și dezvoltat]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Am descoperit Essen, combinația exchilibrată dintre patrimoniu, cultură și autenticitatea tipic germană]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/am-descoperit-essen-combinatia-exchilibrata-2478031.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/am-descoperit-essen-combinatia-exchilibrata-2478031.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e88b7602-9ee3-477c-aec5-d2fc1ce6ac7c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 09 Oct 2025 10:45:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Când spui Germania, mulți se gândesc la Berlin, München sau Köln. Dar în inima regiunii Ruhr există un oraș care reușește să îmbine trecutul industrial cu arta, cultura și o atmosferă relaxată: Essen. Am ajuns aici la final de august și am descoperit un loc mult mai fascinant decât m-aș fi așteptat.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dortmund, un oraș mai verde și mai pasionat de fotbal decât mi-aș fi imaginat]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/dortmund-un-oras-mai-verde-si-mai-pasionat-de-2472655.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/dortmund-un-oras-mai-verde-si-mai-pasionat-de-2472655.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b67c6715-c03e-4d33-be5e-60a71332d709/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 17 Sep 2025 09:45:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dortmund, un oraș mai verde și mai pasionat de fotbal decât mi-aș fi imaginat
Mărturisesc că Dortmund nu era neapărat în fruntea listei mele de orașe de vizitat. În primă etapă, am ales orașul ca punct de plecare spre gamescom, marele festival de gaming din Köln. 
Dortmund a părut alegerea cea mai p]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Jurilovca și Enisala: Magia Dobrogei de Nord și a Deltei Dunării]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/jurilovca-si-enisala-magia-dobrogei-de-nord-si-a-2459932.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/jurilovca-si-enisala-magia-dobrogei-de-nord-si-a-2459932.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/96120ddd-e4c2-48dc-94fe-6034d29df334/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 24 Jul 2025 16:59:09 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[și o evoluție remarcabilă în turism. Cu aproximativ 5 130 de locuitori și o tradiție pescărească ce datează de la începutul secolului al XIX‑lea, Jurilovca a devenit centrală în peisajul economic și cultural al Deltei Dunării.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bijuteria ascunsă în inima Bucovinei: Vatra Dornei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/bijuteria-ascunsa-in-inima-bucovinei-vatra-dornei-2458610.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/bijuteria-ascunsa-in-inima-bucovinei-vatra-dornei-2458610.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/408402bd-0662-4d11-aa86-c9d077f852fe/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 18 Jul 2025 16:14:00 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Departe de agitația marilor stațiuni montane și de destinațiile celebre de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei este un orășel cu farmec aparte, ascuns între piscurile împădurite ale munților, o perlă a Bucovinei despre care mulți români doar au auzit. Situat la confluența râurilor Dorna și Bistrița, ace]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bucovina este cu adevărat o regiune specială din lume - Voroneț, Ștefan cel Mare și renumele lor mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/bucovina-este-cu-adevarat-o-regiune-speciala-din-2452238.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/bucovina-este-cu-adevarat-o-regiune-speciala-din-2452238.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/453f607d-17d7-4688-8769-284519f0ed40/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 21 Jun 2025 18:12:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Voroneț, Ștefan cel Mare și renumele mondial din spatele lor 
Bucovina este cu adevărat o regiune specială din România și Europa.
Mănăstirea Voroneț, situată în județul Suceava, România, este un simbol al spiritualității ortodoxe și al identității naționale. Construită în anul 1488 de către domnitor]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mănăstirea Probota: Cântă cucu bată-l vina, de răsună Bucovina!]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/manastirea-probota-canta-cucu-bata-l-vina-de-2452227.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/manastirea-probota-canta-cucu-bata-l-vina-de-2452227.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/13ea55d3-4417-4c98-8b3b-282a51caf31b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 20 Jun 2025 12:34:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În inima Bucovinei, la doar câțiva pași de orașul Dolhasca, se află o comoară istorică și spirituală: Mănăstirea Probota. Ridicată în 1530 de către voievodul Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, această mănăstire reprezintă nu doar un loc de cult, ci și un simbol al continuității spirituale și cul]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[George Simion și Karol Nawrocki: Un semnal de cotitură în populismul european?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/george-simion-si-karol-nawrocki-un-semnal-de-2452223.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/george-simion-si-karol-nawrocki-un-semnal-de-2452223.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/be9623ef-5de3-410c-b0d7-233f4ef7e6d6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 20 Jun 2025 12:30:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 18 mai 2025, România și Polonia vor organiza simultan alegeri cruciale care ar putea redesena nu doar peisajele politice interne, ci și direcția ideologică a unei părți semnificative din Europa Centrală și de Est. În ambele țări, lideri naționaliști, George Simion în România și Karol Nawrocki în ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Pe urmele unui vechi oraș polonez: Cracovia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/pe-urmele-unui-vechi-oras-polonez-cracovia-2441296.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/pe-urmele-unui-vechi-oras-polonez-cracovia-2441296.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/75481199-bfa5-4d4b-875d-3282f942cabb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 06 May 2025 13:33:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Mărturisesc faptul că Polonia ca destinație de vizitat nu mi-a trecut foarte des prin minte. Nu o spun pentru că ar fi existat vreun moment în care aș fi considerat Polonia o țară inferioară din vreun punct de vedere, doar că fiind cumva situată în apropiere de Germania, Cehia, Austria și Ungaria es]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Suntem sau nu pe cale să repetăm istoria “tragică” premergătoare Celui De-al Doilea Război Mondial?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/suntem-sau-nu-pe-cale-sa-repetam-istoria-tragica-2433615.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/suntem-sau-nu-pe-cale-sa-repetam-istoria-tragica-2433615.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4ce6e96f-48a7-4a08-be46-581b76d2845f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 03 Apr 2025 12:27:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Suntem sau nu pe cale să repetăm istoria “tragică” premergătoare Celui De-al Doilea Război Mondial?
Luând în considerare creșterea tensiunilor la nivel mondial și mai ales în cazul României la granițele sale, o întrebare tot mai des adresată de experții, istoricii și chiar oamenii de rând este dacă ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Republika e Shqipërisë - Destinație de vis sau un punct de ocolit?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/republika-e-shqiperise-destinatie-de-vis-sau-un-2426392.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/republika-e-shqiperise-destinatie-de-vis-sau-un-2426392.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7e908873-8eda-45a8-8ae1-e3e2c8a01514/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 05 Mar 2025 10:47:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Când cineva menționează în trecere Albania ca potențială destinație de vacanță, cu siguranță majoritatea se gândesc de ce totuși această locație. Ca și alte destinații din Balcani, reputația este adesea una negativă și totodată învechită, însă ca majoritatea locuitorilor din această regiune și Alban]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Pe urmele istoriei în țara vecină de la sud de Dunăre]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/pe-urmele-istoriei-in-tara-vecina-de-la-sud-de-2419836.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/pe-urmele-istoriei-in-tara-vecina-de-la-sud-de-2419836.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/701d6e4a-036c-448e-8c38-dddd0f56b920/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 06 Feb 2025 09:27:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoria în toate formele sale ar trebui să reprezinte întâia noastră preocupare pentru că ea este motivul pentru care ne mândrim astăzi cu ceea ce suntem și reprezentăm.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Orestias, micul oraș cu o istorie mare ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/orestias-micul-oras-cu-o-istorie-mare-2415551.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/orestias-micul-oras-cu-o-istorie-mare-2415551.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/762592cd-ed5f-4b5c-98a8-99a9691343d5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 17 Jan 2025 14:39:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Departe de obișnuitele destinații exotice de pe teritoriul Eladei, cum o numesc grecii, Orestias este un oraș micuț, de graniță, despre care mulți probabil nici nu au auzit. Situat în estul Greciei, aproape de granița cu Republica Turcă, Νέα Ορεστιάς (Néa Ore]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Oravița – Anina o cale a patrimoniului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/oravita-anina-o-cale-a-patrimoniului-2383909.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/oravita-anina-o-cale-a-patrimoniului-2383909.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/26f3e384-212e-4b3b-a3bc-29243d20b41d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 26 Aug 2024 10:30:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Despre calea ferată Oravița – Anina s-a scris destul de des în ultimii ani. Cunoscută și ca “Semmeringul” Bănățean, această rută ce la momentul prezent măsoară aproximativ 34 de km, este considerată prima cale ferată montană din România și a patra în ordinea co]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un volum, un submarin, un echipaj și o concluzie - Delfinul României]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/un-volum-un-submarin-un-echipaj-si-o-concluzie-2381764.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/un-volum-un-submarin-un-echipaj-si-o-concluzie-2381764.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4405e324-41db-4a8f-863f-6e45883350d3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 15 Aug 2024 10:20:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un volum, un submarin, un echipaj și o concluzie
Istoria ultimului submarin aflat în posesia României, Delfinul, un nume ce face directă referire la arsenalul României dinainte de Cel De-al Doilea Război Mondial poate fi trăită prin prisma memoriilor publicate de către Comandorul (r) ing. Iorgu Para]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Istoria României la Jocurile Olimpice]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-romaniei-la-jocurile-olimpice-2381758.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-romaniei-la-jocurile-olimpice-2381758.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/70bf1772-18d7-4523-96ca-cb769002af29/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 14 Aug 2024 13:51:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[2024 este anul în care au revenit în prim plan Jocurile Olimpice, desfășurate încă o dată la Paris, în Franța, după organizarea lor prealabilă în 1900 și 1924, acum fix 100 de ani, în același loc.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Discursul care a dărâmat Zidul Berlinului - TEAR DOWN THIS WALL]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tear-down-this-wall-2288105.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tear-down-this-wall-2288105.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/24dcef37-edf2-4c4f-9ff9-656da7c8437f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 31 Jul 2023 09:03:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Numele momentului păstrat în istorie reprezintă o replică din discursul susținut de președintele american Ronald Reagan în Berlin-ul anului 1987 prin care acesta indemna Rusia, mai explicit pe conducătorul și omologul său Mihail Gorbaciov să se implice în dărâmarea zidului Berlin]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[ISTORIA TOT MAI REALĂ: UN STUDIU DE CAZ ASSASSIN’S CREED]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-tot-mai-reala-un-studiu-de-caz-assassins-2287483.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-tot-mai-reala-un-studiu-de-caz-assassins-2287483.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/09efeb3f-d406-46e8-a68f-5fe81f51433c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 Jul 2023 08:55:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ultimul domeniu la care ne-am gândi în mod normal că are contribuție în educarea și răspândirea de informații istorice publicului este cel al jocurilor video. Cu toate acestea, statisticile indică o influență tot mai mare exercitată de jocuri asupra perspectivei noastre, mai mare sau cel puțin la eg]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[ISTORIA RECONSTRUITĂ, CĂRĂMIDĂ CU CĂRĂMIDĂ (DE LEGO)]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-reconstruita-caramida-cu-caramida-de-2285013.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-reconstruita-caramida-cu-caramida-de-2285013.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c53fee22-77fa-4db7-963f-db7cc83e3f7a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 19 Jul 2023 07:59:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Fără doar și poate observăm că adesea cele mai puțin reprezentative pentru istoria generală a lumii sunt și acelea ce ne scapă printre degete dat fiind că le vedem și cunoaștem ca elemente ale prezentului. Cu toate acestea, nu puține dintre ele au o istorie bogată și reprezentativă ce necesită o sco]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[FIABILITATE JAPONEZĂ ÎNTR-O SCURTĂ ISTORIE AUTOMOBILISTICĂ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/fiabilitate-japoneza-intr-o-scurta-istorie-2285011.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/fiabilitate-japoneza-intr-o-scurta-istorie-2285011.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f949a680-e573-46e8-83e4-63e8c46a6a8f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 19 Jul 2023 07:53:27 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Poate de departe un subiect mai de nișă într-o societate și o țară profund europeană, elementele automobilistice nipone reprezintă totuși un punct de interes pentru pasionați. Mărci precum Suzuki, Toyota, Mazda sau Honda sunt doar câteva dintre numele unor companii ce valorează miliarde de dolari și]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[INDUSTRIA CRAIOVEANĂ COMUNISTĂ: ELECTROPUTERE CRAIOVA]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/industria-craioveana-comunista-electroputere-2284592.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/industria-craioveana-comunista-electroputere-2284592.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/11dd946b-1b8e-4158-8fbc-64773ec3d5e0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 17 Jul 2023 14:06:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Electroputere Craiova autoritatea în materie de echipament electric și electronic precum și de vehicule feroviare de tracțiune în perioada comunista a reprezentat o forța economica regional, chiar mondiala în perspectiva anumitor personalități, un făuritor al istoriei românești și totodată un loc de]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Confluența istorico-geografică, cheia cercetărilor de mâine]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/confluenta-istorico-geografica-cheia-cercetarilor-2256734.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/confluenta-istorico-geografica-cheia-cercetarilor-2256734.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a58d272e-5fd8-4c99-9d15-f9c5868aad3d/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 09 Apr 2023 17:54:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Legătura indispensabilă dintre componenta istorică și cea geografică ne demonstrează ca ceea ce se vede la prima vedere atunci când ne raportăm la cele două lumi este cu totul înșelător. De fapt, între geografie și istorie există o colaborare continuă, abordarea trans-disciplinară fiind o necesitate]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Căile Ferate Române în epoca modernă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/caile-ferate-romane-in-epoca-moderna-2256732.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/caile-ferate-romane-in-epoca-moderna-2256732.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aa9e7f86-b963-403b-ba9c-1d83555f7ded/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Apr 2023 11:58:16 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Căile Ferate Romane, compania de stat care administrează cei aproximativ 11.000 de km de cale ferată precum și majoritatea parcului feroviar și a utilajelor ce intră în componența acestuia. Aproximativ 37% din totalitatea căilor ferate aflate în întreținerea CFR sunt electrificate. Compania de stat ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Povestea Conservei Românești - Cum a apărut si cine s-a îmbogățit datorită lor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-conservei-romanesti-cum-a-aparut-si-2256079.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-conservei-romanesti-cum-a-aparut-si-2256079.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/92f17e7f-8d47-4bb2-9da9-216034161f0f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 05 Apr 2023 12:06:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Conservele sunt produse alimentare din materie primă vegetală sau animală, obținute prin conservare, închise ermetic în borcane de sticlă sau în cutii de tablă. Există conserve de legume, de carne, de pește și combinate. Conservele pot fi naturale sau preparate prin meto]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[EGIPTUL GRECO-ROMAN: REȘEDINȚA CLEOPATREI DIN ANTIRODOS]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/egiptul-greco-roman-resedinta-cleopatrei-din-589404.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/egiptul-greco-roman-resedinta-cleopatrei-din-589404.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cd30d8bc-49e5-4e78-b1fc-554761e32d16/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 27 Apr 2022 08:26:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Probabil că una dintre cele mai disputate probleme în perioada recentă cu privire la Egiptul greco-roman rămâne existența unui palat al reginei Cleopatra în zona orașului Alexandriei. Este acesta o certitudine sau doar o reinterpretare a rolului artefactelor găsite în zona portului Alexandrei? Franc]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Imperiul Britanic și influența sa în Africa sub-sahariană]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-britanic-si-influenta-sa-in-africa-589398.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-britanic-si-influenta-sa-in-africa-589398.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/22aa18c8-dd18-44bd-b087-fb4992017101/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 27 Apr 2022 08:04:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Când discutam despre evenimentele ce au avut loc în Africa în timpul monopolului mondial britanic, este necesar să facem o serie de delimitări teritoriale. Regiunea sub-sahariană a continentului african este cea mai întinsă porțiune teritorială și totodată cea mai fărâmițată. Astăzi în această zonă ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Friedrich Hayek, un critic neobosit al economiei centralizate]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/friedrich-hayek-un-critic-neobosit-al-economiei-566146.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/friedrich-hayek-un-critic-neobosit-al-economiei-566146.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7243db78-92f8-4e09-9aa9-73f260d7fada/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 11 Jun 2021 15:09:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Friedrich August von Hayek (8 mai 1899 - 23 martie 1992) a fost un economist și filozof austriac, cel mai bine cunoscut pentru viziunea sa clasic liberalistă, caracterizată prin apărarea pieței libere și respingerea economiei centralizate. Cea mai cunoscută carte a sa este „Drumul către servitute”.1]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bulgaria, înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/bulgaria-inainte-si-in-timpul-celui-de-al-doilea-566318.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/bulgaria-inainte-si-in-timpul-celui-de-al-doilea-566318.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a5d9b813-f2f9-41f6-b0e6-74a86833232c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 08 May 2021 09:29:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Tratatul de la San Stefano, semnat la 3 martie 1878 de Imperiile Țarist și Otoman, a consemnat apariția pe plan internațional a unui stat bulgar autonom. Reunind teritoriile istorice ale Moesiei, Macedoniei și Traciei, acest nou stat bulgar a căutat să își întărească prezența pe plan extern prin obținerea independenței față de puterile asupritoare ce îl înconjurau. Din teama marilor puteri vizavi de ideea unui stat atât de întins în zona Europei de Sud-Est, tratatul inițial, cel de la San Stefan]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O scurtă istorie a formării statului național ceh ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/o-scurta-istorie-a-formarii-statului-national-ceh-566327.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/o-scurta-istorie-a-formarii-statului-national-ceh-566327.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/700742c1-982f-43ce-a1e7-a3369d58353b/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 06 May 2021 10:41:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Republica Cehă sau Cehia este un stat în Europa Centrală învecinat cu Germania la vest, Austria în sud, Slovacia in est si Polonia in nord-est. Istoric vorbind țara este format din trei regiuni istorice, Boemia, Moravia și o parte din Silezia. Capitala statului ceh se afla la Praga, un oraș care adăpostește 1.2 milioane de cetățeni, aproximativ a zecea parte din populația totală a Cehiei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Moștenirea otomană din bucătărie - gastronomia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mostenirea-otomana-din-bucatarie-gastronomia-566328.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mostenirea-otomana-din-bucatarie-gastronomia-566328.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/752a101f-9254-48eb-b18b-2ab513903074/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 06 May 2021 10:36:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Fără doar și poate gastronomia ocupă un important rol în definirea unei culturi și a unui popor. Nu este de mirare ca la aproximativ 100 de ani de la desființarea Imperiului Otoman un important element, încă regăsibil în „commonwealth-ul” otoman, este gastronomia acestui imperiu.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Istoria principalelor gări din București]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/istoria-principalelor-gari-din-bucuresti-566329.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/istoria-principalelor-gari-din-bucuresti-566329.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a2e13168-2021-4121-9a21-7d0617495d17/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 06 May 2021 10:25:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Aflându-se într-o continuă creștere, orașul București, a avut, adesea, nevoie de noi legături în domeniul transportului, atât cu zonele limitrofe cât și cu cele îndepărtate. Dacă astăzi, acest lucru se rezumă la construirea de șosele pentru transportul automobilist, până în perioada anilor 1990 infrastructura se grupa în jurul domeniului de transport feroviar. Această continuă expansiune a impus deservirea orașului de către un număr, aflat mereu în creștere, de gări și stații de tren.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a afectat pacea de la Paris din 1919 dezvoltarea proiectului Berlin-Bagdad]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-afectat-pacea-de-la-paris-din-1919-567857.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-afectat-pacea-de-la-paris-din-1919-567857.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/458e7bac-5f26-458e-b0bb-ddf5df4cf26b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 02 Jun 2020 07:18:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 1919, Tratatul de la Versailles a anulat practic toate drepturile pe care germanii le aveau asupra căii ferate Berlin-Bagdad. Deutsche Bank, principalul investitor în proiect înainte de Primul Război Mondial a încercat să salveze ce investiții mai avea de făcut, transferându-le către o bancă elvețiană. Tratatul de la Ankara, din anul 1921, a pus bazele graniței dintre Siria și Turcia, folosindu-se de calea ferată dintre Cobanbey și Nusaybin pe post de reper. Calea ferată a rămas în teritoriul]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Jocuri care par a fi inspirate din istorie. Ce și cât este adevărat?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/jocuri-care-par-a-fi-inspirate-din-istorie-ce-si-567891.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/jocuri-care-par-a-fi-inspirate-din-istorie-ce-si-567891.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7a417e3c-d3ab-423e-9504-8236f2b5a0f5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 25 May 2020 12:10:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dat fiind faptul că ne aflăm în circumstanțe speciale, iar istoria este mai mult ca oricând prezentă în viața noastră, fiind redactată, televizată și diseminată pe fondul acestei pandemii, pentru cei care și-ar dori să profite de aceste momente de austeritate pentru a gusta și un alt fel de istorie în afară de cea pe care o trăim acum, jocurile video ar putea reprezenta soluția ideală. Fie că ne prinde din urmă sentimentul de claustrofobie, fie că ne săturăm de monotonia statului în casă, un joc]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Calea ferată Berlin-Bagdad pe muchia Primului Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/calea-ferata-berlin-bagdad-pe-muchia-primului-567905.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/calea-ferata-berlin-bagdad-pe-muchia-primului-567905.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/70ed68dd-af51-401c-9619-1c51142b9d42/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 21 May 2020 07:14:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În momentul în care Primul Război Mondial a izbucnit, Imperiul German reușise să pună în mișcare proiectul. Deja ruta putea fi parcursă în mare parte cu trenul, și o porțiune nefinalizată, cu alte tipuri de mijloace terestre. Fără a fi completat, influența proiectului asupra desfășurării de forțe în Orientul Mijlociu era știrbită, îndeosebi datorită faptului că orice tip de transfer sau schimb pe această rută presupunea pierderea de timp, lucru pe care armata nu îl putea permite. Dincolo de avan]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Nașterea proiectului feroviar Berlin - Bagdad]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/nasterea-proiectului-feroviar-berlin-bagdad-567913.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/nasterea-proiectului-feroviar-berlin-bagdad-567913.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6b2de39a-5dc1-4fcd-895d-2265b40e7cf2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 20 May 2020 07:04:32 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cu siguranță dintre toate garniturile de tren care transportă pasageri în lumea noastră, cea mai interesantă rămâne Taurus Express. Considerat singura legătură a trenului Orient Express, Taurus pornește din dreptul gării Haydarpașa într-o călătorie feerică, misterioasă, către Orientul Mijlociu. La aproximativ 100 de ani de la punerea în practică a planului Berlin-Bagdad, chiar și astăzi, în condițiile nefavorabile existente în statele situate în Orientul Mijlociu, calea ferată construită de germ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Imperiul Otoman, statele succesoare si beneficiarii]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-otoman-statele-succesoare-si-567939.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-otoman-statele-succesoare-si-567939.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4ad65046-a107-4711-b59e-f138b961e2e1/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 14 May 2020 05:56:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dincolo de perspectivele principalilor jucători din acest proiect, în ultima parte a capitolului dedicat perspectivelor vizavi de Imperiul Otoman, un rol important îl joacă și statele succesoare Imperiului Otoman, mai ales în determinarea schimbărilor ce au avut loc în mentalitatea Marilor Puteri, după ce calea ferată nu a mai pus problema răsturnării balanței de putere. Pe măsură ce statele din Orientul Mijlociu au reușit să capete independența mult dorită, proiectul Berlin-Bagdad, deja în func]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Imperiul Otoman între sine și Occident]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-otoman-intre-sine-si-occident-567944.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-otoman-intre-sine-si-occident-567944.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6e4603bf-2569-486b-b9ef-849062a74fea/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 12 May 2020 08:38:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În timp ce revoluția industrială cuprinsese vestul Europei, Imperiul Otoman se baza în continuare pe tehnologii medievale. Pe întinsul teritoriu al imperiului nu existau căi ferate, sau cel puțin nu existau căi ferate relevante pentru transporturi de lungă distanță. Liniile telegrafice erau puține, iar comunicarea slabă. Au existat cazuri în care înfrângerile militare au fost aduse la cunoștință în capitala imperiului la câteva zile după consumarea acestora. Slaba comunicare și rețeaua de transp]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Imperiul Otoman și interesele economice ale Marilor Puteri]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-otoman-si-interesele-economice-ale-567963.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/imperiul-otoman-si-interesele-economice-ale-567963.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/70ed68dd-af51-401c-9619-1c51142b9d42/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 07 May 2020 12:43:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Baza relațiilor viitorului stat Turcia cu Europa de Vest a fost pusă la punct încă din perioada Imperiului Otoman. Alianța militară și cooperarea dintre Turcia și Germania în secolul al XIX-lea au căpătat o dimensiune umană în cadrul înțelegerii asupra forței de muncă turce, o înțelegere semnată o dată cu sosirea primilor muncitori turci în Germania. Relațiile bilaterale au fost susținute fără întrerupere, în ciuda sincopelor ocazionale în derularea acestor relații. În analiza legăturilor dintre]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Care a fost dimensiunea internațională a realizării unei căi ferate de la Berlin la Bagdad]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/care-a-fost-dimensiunea-internationala-a-567973.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/care-a-fost-dimensiunea-internationala-a-567973.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ab52cd9c-a7c1-412b-a02a-ade89225286c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 06 May 2020 08:00:16 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 1898/1899 Ministerul Lucrărilor Publice din Imperiul Otoman fusese practic asaltat cu cereri pentru concesii privitoare la construirea rutei Berlin-Bagdad. Germanii au fost în cele din urmă cei favorizați, nu pentru că nu ar fi avut concurență, dar mai precis pentru că interesele acestora se aliniau sau nu le hărțuiau pe cele Otomane. Un plan propus de Imperiul Țarist fusese evitat pentru a nu permite mărirea influenței rusești în Orient. Planul propus de britanici părea că are câștig de cauz]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Calea ferată Berlin-Bagdad: istoricul planificării. Un proiect ambițios al unei generații de aur]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/calea-ferata-berlin-bagdad-istoricul-planificarii-567977.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/calea-ferata-berlin-bagdad-istoricul-planificarii-567977.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cf7a2e03-3ab8-43fd-8133-de9157e1bb1c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 05 May 2020 06:22:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[De la bun început proiectul feroviar german a fost unul motivat economic. Pentru Imperiul German, această cale ferată reprezenta o posibilitate de extindere a influenței către est, dar mai ales un mod facil de a transporta petrol și de a intensifica activitatea de comerț cu cele mai îndepărtate posesiuni coloniale ale sale. Calea ferată lega, atât în teorie, cât și în practică, orașul Berlin, din Imperiul German, de Bagdad, oraș aflat la acea vreme în componența Imperiului Otoman, într-o zonă ce]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Perspective de viitor pentru căile ferate (II): Redefinirea transportului feroviar ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/perspective-de-viitor-pentru-caile-ferate-ii-570755.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/perspective-de-viitor-pentru-caile-ferate-ii-570755.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a3677130-8348-4526-872b-28665778b6d1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 13 Mar 2018 14:07:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Spre sfârșitul secolului XX, dar mai ales la începutul secolului XXI, trenul a devenit parte a unui curent cultural care s-a centrat pe istoria și existența sa de la începuturi și până astăzi. Documentare și filme despre diferențele în structură și funcționalitate au fost realizate. Un exemplu în acest sens este seria de documentare Rail Away1. Industria IT a profitat de importanța subiectului și a făcut din tren numeroase produse de entertainment.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Despre tracțiunea feroviară: Trecerea de la locomotiva cu aburi la cea diesel sau electrică ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/despre-tractiunea-feroviara-trecerea-de-la-570767.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/despre-tractiunea-feroviara-trecerea-de-la-570767.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2083e3f9-ef05-48f8-88cc-eeadbaa32c2c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 12 Mar 2018 14:11:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O bună parte din secolul XX a funcționat cu puterea aburului. În ciuda eficienței acestei metode, timpul a scos la iveală modalități și mai practice de propulsare a garniturilor de tren. Principalele alternative la locomotiva cu abur vor deveni în decursul unui secol locomotivele diesel, în numeroasele lor variante și locomotivele electrice. Această schimbare va propaga un val de modificări în structura feroviară deja existentă. O putere mai mare de tracțiune înseamnă o cantitate mai mare de mut]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Istoricul dezvoltării semnalelor cu rol de dirijare în traficului feroviar]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/istoricul-dezvoltarii-semnalelor-cu-rol-de-571184.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/istoricul-dezvoltarii-semnalelor-cu-rol-de-571184.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bbf7387c-4cd9-415b-b49a-7915752b74e0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 29 Nov 2017 10:12:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Sistemul de semnalizare este un sistem integrat structurii căilor ferate. Încă de la începutul acestei industrii, s-a pus problema necesității unui astfel de sistem cu dublă menire, de comunicare cu echipajele de la bordul diferitelor trenuri și de organizare a traficului în sine. Fără un sistem coerent de dirijare, traficul feroviar ar fi fost unul încet, nesigur și neprofitabil. Sistemul de semnalizare a devenit o necesitate odată cu introducerea mai multor garnituri pe aceiași relație, deserv]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Din istoria transportului pe calea ferată, materialul rulant și standardele impuse la nivel internațional]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/din-istoria-transportului-pe-calea-ferata-571195.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/din-istoria-transportului-pe-calea-ferata-571195.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/979a605a-29fc-4097-86cb-cc927cf380f4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.999%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 27 Nov 2017 09:31:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O altă dispută cu privire la procesul de standardizare în primii ani de funcționare al căilor ferate a presupus reglementarea particularităților materialului rulant, cu precădere, în zona transportului de marfă, dar cu exemple izolate și în cazul celui de pasageri. Un astfel de exemplu este vagonul de cărbune, a cărui industrie asociată, cea extractivă, va înregistra stagnări, tocmai datorită unei lipse de inovări în domeniul materialului rulant. Cel mai elocvent exemplu este cel al Marii Britan]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	