<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Tue, 24 Mar 2026 08:17:14 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Tue, 24 Mar 2026 08:17:14 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Vegeta, Bucureștiul și memoria unei epoci: România anilor 80 văzută prin ochii unui tânăr iugoslav]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/vegeta-bucurestiul-si-memoria-unei-epoci-romania-2517478.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/vegeta-bucurestiul-si-memoria-unei-epoci-romania-2517478.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1ccbcbf7-2656-46ab-8fe4-aba521f66297/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.491%252C1%252C0.375%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 24 Mar 2026 08:19:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Unele mărturii despre trecut fără a avea pretenția unui studiu istoric, reușesc să surprindă mai bine decât orice analiză academică atmosfera unei epoci. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Proiectul restaurării monumentului lui Franz Ferdinand din Sarajevo stârnește controverse în Bosnia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/proiectul-restaurarii-monumentului-lui-franz-2512619.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/proiectul-restaurarii-monumentului-lui-franz-2512619.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d584d7f1-8033-4c4a-a16b-2d081145d0f8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 04 Mar 2026 11:39:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Unul dintre cele mai titrate evenimente legate de Primul Război Mondial a fost, Atentatul de la Sarajevo. La 28 iunie, arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei și soția sa Sophie, au fost uciși la Sarajevo de către Gavrilo Princip, membru al grupării „Tânăra Bosnie”. Atentat]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un „western” dobrogean la porțile Orientului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/un-western-dobrogean-la-portile-orientului-2497372.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/un-western-dobrogean-la-portile-orientului-2497372.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/535ed28e-c6d1-44f1-bbe9-a8b11672cb24/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.557%252C1%252C0.443%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 29 Dec 2025 11:31:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un „western” dobrogean la porțile Orientului]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Monumente medievale sârbești în pericol - Expoziție la Muzeul Național de Istorie a României]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/monumente-medievale-sarbesti-in-pericol-2452487.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/monumente-medievale-sarbesti-in-pericol-2452487.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/67a584dd-d69b-4f4c-8d5f-8e425ded2351/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.407%252C1%252C0.377%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 22 Jun 2025 08:48:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Vineri 20 iunie 2025, în cadrul Muzeului Național de Istorie a României din București a avut loc vernisajul expoziției Monumente medievale sârbești în pericol, un eveniment ce aduce în atenția publicului prob]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Regele Alexandru al Iugoslaviei, un mareșal mai puțin cunoscut al armatei române]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/regele-alexandru-al-iugoslaviei-un-maresal-mai-2390894.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/regele-alexandru-al-iugoslaviei-un-maresal-mai-2390894.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b9fd2ff6-97b3-40df-9bc1-5738181d6a87/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 27 Sep 2024 08:14:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Alexandru I Karađorđević a fost una dintre cele mai ilustrative personalități ale Iugoslaviei, având un impact semnificativ pentru evoluția țării. După ce a fost asociat la domnie încă din timpul domniei tatăului]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Noi perspective culturale și politice asupra relațiilor sârbo-române”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/noi-perspective-culturale-si-politice-asupra-2330940.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/noi-perspective-culturale-si-politice-asupra-2330940.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/41ff49e2-5fe3-48d0-ab3d-f3066f11e905/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.497%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 Jan 2024 05:15:19 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Noi perspective culturale și politice asupra relațiilor sârbo-române”]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O contribuție esențială pentru pasionații de istorie balcanică, cu relevanță și pentru publicul românesc: «Sârbii între Popoarele Europene» ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/o-contributie-esentiala-pentru-pasionatii-de-2317225.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/o-contributie-esentiala-pentru-pasionatii-de-2317225.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/eec251f9-e6f9-45c4-8d79-b41c9d285bc2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.231%252C1%252C0.644%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 17 Nov 2023 16:39:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O contribuție esențială pentru pasionații de istorie balcanică, cu relevanță și pentru publicul românesc: «Sârbii între Popoarele Europene» ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De la catastrofă la victorie: Cum a fost reconstituită Armata Română după campania din 1916]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-la-catastrofa-la-victorie-cum-a-fost-2295383.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-la-catastrofa-la-victorie-cum-a-fost-2295383.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/de4e7a7a-e4de-487f-ac5c-58f2edfb26fd/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 28 Aug 2023 14:31:19 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cum poți reface o armata care în doar trei luni de zile a pierdut 60% din efective și două treimi din teritoriul pe care îl apăra? La această întrebare au fost nevoiți să răspundă factorii de decizie din statul român, dar și aliații Regatului României la începutul anului 1917.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Trezirea naționalismului în Balcani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/trezirea-nationalismului-in-balcani-2223662.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/trezirea-nationalismului-in-balcani-2223662.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e9b5306e-3e11-4b5b-a5da-55716ee7c2cb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.145%252C1%252C0.691%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 28 Nov 2022 15:36:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mihai Viteazul în opera lui Nicolae Bălcescu]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mihai-viteazul-in-opera-lui-nicolae-balcescu-2201466.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mihai-viteazul-in-opera-lui-nicolae-balcescu-2201466.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/39c74ea5-8390-4bc1-94b1-14a8b5f56079/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 30 Aug 2022 13:05:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[ Cum a fost ilustrat Mihai Viteazul de către Nicolae Bălcescu în opera sa?]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Disensiunile dintre Austro-Ungaria și Serbia: De la „Războiului porcilor“, la Războaiele Balcanice]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/disensiunile-dintre-austro-ungaria-si-serbia-de-564868.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/disensiunile-dintre-austro-ungaria-si-serbia-de-564868.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f90d4d9e-b740-4080-85be-42f7f2c352e6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 07 Mar 2022 15:20:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anii 1906-1914 au reprezentat o perioadă efervescentă în privința viitorului slavilor din Balcanii de Vest. Pe de-o parte, avem de-a face cu o încordare tot mai mare a evenimentelor la nivel internațional ce vor declanșa marea conflagrație, în timp ce pe de altă parte, avem de-a face cu o reașezare a raporturilor între naționalitățile ce urmau să realizeze prima Iugoslavie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Care a fost impactul cuceririi Balcanilor de către otomani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/care-a-fost-impactul-cuceririi-balcanilor-de-catre-565005.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/care-a-fost-impactul-cuceririi-balcanilor-de-catre-565005.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f08a7ddc-6b09-4727-ae76-105c98416240/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 14 Feb 2022 17:14:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Venirea slavilor în Balcani la începutul Evului Mediu a schimbat fundamental compoziția etnică a regiunii, acest lucru reflectându-se și pe alte planuri: social, politic și mai târziu religios.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Destrămarea Iugoslaviei: Războaiele civile]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/destramarea-iugoslaviei-razboaiele-civile-565409.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/destramarea-iugoslaviei-razboaiele-civile-565409.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a787b1a6-6c77-4085-90bd-6436d3e7600d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 10:50:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În luna mai a anului 1991, conform principiului rotației enunțat în Constituția din 1974, croatul Stipe Mesić urma să devină președinte al federației. Slobodan Milošević însă a împiedicat alegerea acestuia, invocând o opoziție ce ar fi rezultat din voturile pe care le controla în Vojvodina, Kosovo și Muntenegru.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Iugoslavia după moartea lui Tito]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/iugoslavia-dupa-moartea-lui-tito-565437.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/iugoslavia-dupa-moartea-lui-tito-565437.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0f74d640-3098-4a05-9d59-6c8d179188fa/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 29 Oct 2021 14:20:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Moartea lui Tito la data de 4 mai 1980 a determinat un important moment de cumpănă pentru statul iugoslav. Încă din timpul funeraliilor, în presa occidentală circulau articole despre destrămarea iminentă a Iugoslaviei și chiar despre un război civil.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Iugoslavia lui Tito: Cum au fost ascunse tensiunile interetnice]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/iugoslavia-lui-tito-cum-au-fost-ascunse-565496.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/iugoslavia-lui-tito-cum-au-fost-ascunse-565496.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f28931f4-efaa-4fbb-aafb-29386d1db0e5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 18 Oct 2021 10:58:36 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Iugoslavia postbelică a fost dominată în primul rând de figura liderului comunist Iosip Broz Tito. La început fidel aliat al lui Stalin, Tito a reușit să preia puterea urmând modelul tipic al pașilor mici: o colaborare cu partidele antebelice printr-un acord cu liderul Ivan Šubašić (prim-ministru al guvernului monarhist aflat în exil), epurarea unor membri incomozi, organizarea de alegeri formale în luna noiembrie 1945 și impunerea monopolului puterii prin instituirea unei noi constituții în 194]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Prima dezmembrare a Iugoslaviei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/prima-dezmembrare-a-iugoslaviei-565526.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/prima-dezmembrare-a-iugoslaviei-565526.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/397ecee1-1cf4-4fe3-932f-83196ed4d832/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 11 Oct 2021 13:07:01 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial a lăsat inițial Iugoslavia într-o poziție de neutralitate, însă situația țării după victoria Germaniei din 1940 era deosebit de dificilă, confruntându-se și pe plan intern cu o criză la nivel economic. Germania și Italia făceau presiuni asupra țării să adere la Pactul Tripartit.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce a fost imposibilă apariția unei „națiuni iugoslave“?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-a-fost-imposibila-aparitia-unei-natiuni-565583.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-a-fost-imposibila-aparitia-unei-natiuni-565583.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c66e46c6-a755-4fbd-bc15-81ce711f5e1a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 30 Sep 2021 10:54:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anul 1918 a reprezentat, odată cu sfârșitul războiului, și manifestarea unor deziderate naționale ale statelor învingătoare. Potrivit lucrării nou apărute a istoricului elvețian Oliver Schmitt, din moștenirea marilor imperii au apărut în Balcani două imperii mici, Regatul Sârbo-Croato-Sloven și România Mare. Cele două state aveau de-a face cu o problemă a integrării într-un stat național a unor regiuni având o evoluție culturală, socială și economică diferite.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Pe urmele unui „Rotschild al Dunării”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/pe-urmele-unui-rotschild-al-dunarii-566101.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/pe-urmele-unui-rotschild-al-dunarii-566101.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/88f2bcce-a824-4493-9152-4610ae502b10/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 22 Jun 2021 17:22:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Mihailo (Miša) Anastasiević, mai bine cunoscut sub numele de Căpitanul/Maiorul Miša a fost un comericant, patriot, profesor şi un mare suflet caritabil al Serbiei dar şi al României. Cariera şi activităţile sale caritabile i-au adus pseudonimul de „Rotschild al Dunării”. Pe fondul unor probleme poltice din ţara sa natală şi-a trăit ultimii ani ai vieţii în localitatea Clejani, aflată în proximitatea Bucureştiului, locul în care a fost şi înmormântat.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Gărzile militare româneşti din Transilvania şi Marea Unire]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/garzile-militare-romanesti-din-transilvania-si-567003.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/garzile-militare-romanesti-din-transilvania-si-567003.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/55deff3a-59a0-4107-95c1-952a959d7703/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 01 Dec 2020 08:41:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anul 1918 a reprezentat pentru Europa un an de puternice frământări naţionale, politice și sociale. Ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial a fost urmată de izbucnirea unor valuri de nemulţumire în toate statele beligerante. Marile monarhii se aflau sub permanenta ameninţare a agitaţiilor naţionale și bolșevice. Confruntat cu o puternică criză economică pe fondul războiului, în toamna acelui an, Imperiul Austro-Ungar intră în colaps. În acest context, vocea românilor care militau pentru Unirea ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Catedrala Sfântul Sava  - Un lung periplu către centrul ortodoxiei sârbe]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/catedrala-sfantul-sava-un-lung-periplu-catre-567164.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/catedrala-sfantul-sava-un-lung-periplu-catre-567164.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c9840df9-3414-42bc-acd6-93ed9f1492f2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2020 13:34:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Catedrala Sfântul Sava din Belgrad reprezintă un simbol al Serbiei și, totodată, unul dintre cele mai importante obiective turistice ale capitalei. Istoria ei reprezintă practic o frescă a trecutului statului sârb, pornind de la viața sfântului omonim și ajungând până la complicata situație politică din prezent.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bucureștiul, după ocupația germană din Marele Război. „Mâncarea este la preţuri prohibitive. Mulţi își desfac șireturile pentru a-și coase hainele"]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/bucurestiul-dupa-ocupatia-germana-din-marele-567460.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/bucurestiul-dupa-ocupatia-germana-din-marele-567460.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/69f611b6-d737-4254-a6dd-2f90e30eee37/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 Aug 2020 13:21:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Extinderea frontierelor țării și includerea teritoriilor românești între granițele României Mari nu au condus în mod automat la îmbunătățirea nivelului de trai al populației aflate în aceste teritorii. Reforme însemnate urmau să se producă, dar acestea aveau nevoie de timp pentru a ameliora situația populației. Nici în București situația nu era una lipsită de griji. Abandonată de administrația germană, odată cu retragerea trupelor, Capitala își revenea cu greu după cei aproape doi ani de ocupați]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Scena politică la începuturile României Mari: „Jos ciocoii! Jos cu burghezia capitalistă!”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/scena-politica-la-inceputurile-romaniei-mari-jos-567665.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/scena-politica-la-inceputurile-romaniei-mari-jos-567665.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1361792d-7b38-48c2-9c2c-bf6e896bc636/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 09 Jul 2020 07:40:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Viaţa politică românească a continuat să fie una tensionată. Este vorba mai ales de tulburările create de contextul internaţional, pe fondul pericolului răspândirii comunismului la începutul anilor ’20 într-o mare parte dintre statele europene.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Sunt mititeii o invenție românească?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sunt-mititeii-o-inventie-romaneasca-567989.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sunt-mititeii-o-inventie-romaneasca-567989.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3c9bd8cc-2148-487b-bc08-5edc4270ac92/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 01 May 2020 04:57:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Adeseori, mulți dintre noi, atunci când suntem întrebați despre elementele specifice românești, ne mândrim cu specialități culinare: sarmalele, pastrama, mămăliga, - pentru unii - chiar ciorba de burtă, deși se pare că niciuna dintre aceste rețete culinare nu s-a născut pe meleagurile noastre. Între toate aceste delicatese așa-zis autohtone, micul românesc ocupă un loc de frunte. Să fie acesta o invenție a gastronomiei românești?]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Misterele Cetăţii Maglič]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/misterele-cetatii-maglic-568007.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/misterele-cetatii-maglic-568007.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9a33a622-4e1f-4df4-9f6f-724773527411/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 25 Apr 2020 11:23:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe teritoriul Serbiei, la douăzeci de kilometri de Kraljevo, se află o magnifică cetate medievală din secolul al XIII-lea. Situată pe un deal, cetatea se poate observa la doar 100 de metri de defileul râului Ibar, ce face o meandră ascuțită în jurul înălțimii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Croația și Slovenia luptă pentru Golful Piran]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/croatia-si-slovenia-lupta-pentru-golful-piran-568255.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/croatia-si-slovenia-lupta-pentru-golful-piran-568255.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/eeee72a7-e0aa-4a3d-bb3c-01525dcb5131/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 10 Feb 2020 11:15:19 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Regiunea din sud-vestul Sloveniei situată la țărmul Mării Adriatice constituie singura cale de acces la mare pentru acest stat. Totodată, regiunea a reprezentat în ultimii ani o zonă disputată între Croaţia şi Slovenia, două state ce s-au desprins concomitent din fosta Iugoslavie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tensiuni recente în Muntenegru: libertate religioasă sporită sau conflict „interetnic”?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/tensiuni-recente-in-muntenegru-libertate-568274.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/tensiuni-recente-in-muntenegru-libertate-568274.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b76315bf-e7b9-428f-a1d0-ac4b902d2d72/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 04 Feb 2020 12:22:36 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În ultimele zile, sute de mii de persoane atât în Serbia cât și în Muntenegru s-au adunat în marile orașe pentru a protesta împotriva noii legi muntenegrene privind libertatea religioasă. Biserica Ortodoxă Sârbă, principala autoritate religioasă în Muntenegru, afirmă că aceasta este o tentativă de a o exclude din cadrul posesiunilor sale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Marcel Fontaine, ofiţerul francez care a ajuns să iubească România]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/marcel-fontaine-ofiterul-francez-care-a-ajuns-sa-568430.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/marcel-fontaine-ofiterul-francez-care-a-ajuns-sa-568430.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aa450d33-4317-4fd9-9a1a-6522542a6544/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 13 Dec 2019 14:58:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cu ocazia Centenarului Primului Război Mondial, în România au apărut o serie de publicaţii privind memorialistica de război. Dintre acestea, se disting în mod aparte memoriile ofiţerului francez Marcel Fontaine, Jurnal de Război, Misiune în România (noiembrie 1916 - aprilie 1918), o lucrare deosebit de importantă pentru istoriografia conflictului, publicată în limba română în februarie 2016, la editura Humanitas.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ce interese avea Germania Nazistă în România]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ce-interese-avea-germania-nazista-in-romania-568546.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ce-interese-avea-germania-nazista-in-romania-568546.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2202c2d3-80c9-4373-8a94-4d622a461cb6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 08 Nov 2019 16:26:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 13 martie 1938, Germania încorporează Austria (Anschluss). Câteva luni mai târziu, politica de conciliere a Marii Britanii şi a Franţei faţă de Hitler atinge noi culmi cu abandonarea Cehoslovaciei prin Acordul de la München (29 septembrie 1928) care privea anexarea regiunii sudete la Reich.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Renault FT-17, primul tanc din dotarea Armatei Române]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/renault-ft-17-primul-tanc-din-dotarea-armatei-568667.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/renault-ft-17-primul-tanc-din-dotarea-armatei-568667.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9e4a00db-2c00-4d4b-8dd9-1b79eefb62e3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 07 Oct 2019 10:33:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Primul batalion de „care de asalt” din Armata Română a fost înființat la 1 august 1919. Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” are în patrimoniul său un Renault FT-17, unul dintre primele tancuri care au intrat acum un secol în dotarea armatei noastre.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial şi România. «Facem astăzi o altă politică decât aceea pe care o avem în inimă»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/izbucnirea-celui-de-al-doilea-razboi-mondial-si-568725.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/izbucnirea-celui-de-al-doilea-razboi-mondial-si-568725.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1a23e301-07d9-4bf0-907c-c0b9600737fe/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 17 Sep 2019 09:09:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 1 septembrie 1939, când Germania a atacat Polonia, alianţa româno-poloneză funcţiona doar „în cazul unui ataca sovietic”. La 4 septembrie, a doua zi după declaraţia de război a Marii Britanii şi a Franţei adresată Germaniei, guvernul român preciza într-un comunicat dorinţa sa „de a păstra atitudinea paşnică de până acum, urmărind buna înţelegere cu toți vecinii, fiind propuse din nou pace de neagresiune şi hotărârea de a veghea la „siguranţa intereselor naționale” şi a „face față apărării fru]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Manevra de la Flămânda - ofensiva eșuată a armatei române]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/manevra-de-la-flamanda-ofensiva-esuata-a-armatei-569662.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/manevra-de-la-flamanda-ofensiva-esuata-a-armatei-569662.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5edbf73f-146d-4f29-a816-0d5912dce040/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 09 Nov 2018 12:43:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Entuziasmul general al intrării României în război la data de 27 august 1916 și trecerea Carpaților au fost urmate rapid de o dezamăgire a populației românești survenită odată cu catrastofa națională reprezentată de înfrângerea de la Turtucaia. În același timp, pe frontul din Transilvania putem constata primele eșecuri ale ofensivei române. La data de 7 septembrie, Marele Cartier General a hotărât să limiteze operațiunile înainte de atingerea liniei Mureșului, fapt ce ar fi reprezentat o restrân]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Legiunea Străină: „Aceștia nu sunt oameni, sunt diavoli!”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/legiunea-straina-acestia-nu-sunt-oameni-sunt-570425.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/legiunea-straina-acestia-nu-sunt-oameni-sunt-570425.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/ccd7605b-09ac-4c1c-8e8b-c9e8edf7afab/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 23 May 2018 05:51:48 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Călită în dure bătălii de-a lungul istoriei sale de peste 180 de ani, Legiunea Străină franceză este astăzi unul dintre cele mai respectate corpuri militare din întreaga lume. Soldații ei au luptat pe câmpurile de luptă din America, Africa, Europa, dar și în cele două războaie mondiale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Kosovo, rana deschisă din inima Balcanilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/kosovo-rana-deschisa-din-inima-balcanilor-570860.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/kosovo-rana-deschisa-din-inima-balcanilor-570860.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6bc46808-c66d-4d57-924e-8d11f6e87fa3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 19 Feb 2018 14:17:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O scurtă privire asupra hărţii Uniunii Europene ne înfăţişează regiunea Balcanilor de Vest sub forma unei mari enclave rămase în afara politicii de integrare. În cadrul acestei regiuni, Kosovo rămâne un punct febril, fiind marcat, pe de o parte, de prezenţa unor forţe străine şi, pe de altă parte, de instabilitate politică şi economică.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Activitatea lui Iuliu Maniu în lupta națională a românilor de sub Imperiul Austro-Ungar]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/activitatea-lui-iuliu-maniu-in-lupta-nationala-a-570907.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/activitatea-lui-iuliu-maniu-in-lupta-nationala-a-570907.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7465bb3f-310b-420d-a7a0-0e95e3d45847/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 06 Feb 2018 12:16:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 65 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Iuliu Maniu, propun să supunem analizei o perioadă mai puțin cunoscută din viața marelui om politic român. Continuator al memorandiștilor și personalitate de seamă a vieții politice românești interbelice, Maniu a reprezentat un important factor al rezistenței românești împotriva politicii opresive a Imperiului Austro-Ungar.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul din Bosnia 1992-1995: între regionalizare, islamizare şi genocid ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-din-bosnia-1992-1995-intre-571021.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-din-bosnia-1992-1995-intre-571021.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ef08932c-f00f-4d63-92fc-487f57fcfb96/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 06 Jan 2018 12:22:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„La începutul anilor ‘90, puteam opune „balkanizarea”, înţeleasă ca o tendinţă de dezintegrare a statelor pe motive etnice, construcţiei europene care, după Maastricht, devenea din ce în ce mai puternică. Aceste diferenţe nu mai sunt atât de nete în prezent.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Putna, 1871:  Primul congres al studenților români de pretutindeni]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/putna-1871-primul-congres-al-studentilor-romani-571027.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/putna-1871-primul-congres-al-studentilor-romani-571027.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/653fb8cd-68d4-4069-ae3f-328d685177ae/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 04 Jan 2018 12:25:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Congresul de la Putna, din 1871, a reprezentat un liant între două momente/generaţii extrem de importante ale istoriei noastre naționale: generația de la 1848, marcată de afirmarea unei identități naționale în context european pentru toți românii, și generația de sacrificiu a Primului Război Mondial. Un lucru e cert: autoritățile locale din Bucovina au sprijinit tacit desfășurarea congresului de la Putna.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bătălia de la Mărăști. «Prima victorie adevărată din istoria armatei române moderne»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-marasti-prima-victorie-adevarata-571802.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-marasti-prima-victorie-adevarata-571802.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e93a1571-9f82-41f3-b9b8-32410333cfca/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 11 Jul 2017 05:00:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Bătălia de la Mărăști reprezintă una dintre cele mai importante victorii ale Armatei Române atât în din Marelui Război, cât și în cadrul istoriei militare a poporului român. Lupta s-a bucurat de o bogată atenție atât în perioada interbelică cât și în perioada național-comunistă. În ambele perioade, victoria Armatei Române a fost însă intens exploatată în scop propagandistic.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul pentru independența Croației ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-pentru-independenta-croatiei-571837.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-pentru-independenta-croatiei-571837.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1639762f-6330-4f9d-b03c-cd357625e272/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 03 Jul 2017 13:02:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Războiul pentru independenţa Croaţiei, ca parte a războaielor iugoslave, a reprezentat unul dintre cele mai sângeroase conflicte europene de după cel de-Al Doilea Război Mondial. După o perioadă de relativă pace, pe fondul Războiului Rece, Europa avea să redescopere concepte precum: stare de asediu, refugiaţi, precum şi unul nou introdus în vocabularul diplomatic - „epurare etnică”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul de zece zile pentru independența Sloveniei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-de-zece-zile-pentru-independenta-572047.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-de-zece-zile-pentru-independenta-572047.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/934d4a80-0cb5-4345-849a-838d81bc3116/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 23 May 2017 10:54:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Am analizat în articolul precedent rădăcinile (cauzele) războaielor iugoslave. Aşa cum am anunţat cu acea ocazie, voi încerca să detaliez, în articolele ce vor urma, fiecare confruntare care a condus la destrămarea acestei ţări. Astfel, articolul de faţă are ca temă cazul Sloveniei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Iugoslavia și rădăcinile unui război aproape uitat]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/iugoslavia-si-radacinile-unui-razboi-aproape-uitat-572151.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/iugoslavia-si-radacinile-unui-razboi-aproape-uitat-572151.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6a2a53af-0f80-46b3-81df-d23b46df09ed/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 02 May 2017 13:26:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Este bine-cunoscut faptul că evoluţia statelor învecinate este interdependentă (de exemplu, obţinerea independenţei de către statele balcanice la sfârşitul sec. XIX-lea sau prăbuşirea „cortinei de fier” din ’89, începând de la zidul Berlinului, ca într-un joc al pieselor de domino). Din păcate, problema iugoslavă, inclusiv a recentului conflict din zonă, nu reprezintă o prioritate a istoriografiei româneşti recente.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De la „act nesăbuit“ la „eroism suprem“: Șarja de la Prunaru]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-la-act-nesabuit-la-eroism-suprem-sarja-de-572281.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-la-act-nesabuit-la-eroism-suprem-sarja-de-572281.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/697936ac-b66b-4268-a839-2031b88d6fb1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Apr 2017 14:55:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Străbătând drumul european 70 dinspre București spre Alexandria, după intrarea în localitatea Prunaru, se observă, pe partea dreaptă, un complex memorial dedicat uneia dintre cele mai cunoscute acţiuni de luptă ale armatei române în Primul Război Mondial. Monumentul „Şarja de la Prunaru” şi cimitirul militar din localitatea cu numele omonim amintesc trecătorului de evenimentele petrecute pe aceste meleaguri în apriga toamnă a anului 1916.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Evoluţia maşinăriilor de război, de la carul de luptă antic la apariţia carelor blindate]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/evolutia-masinariilor-de-razboi-de-la-carul-de-572300.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/evolutia-masinariilor-de-razboi-de-la-carul-de-572300.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d13ce685-9813-4094-a88a-add4a7dbb492/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 06 Apr 2017 12:02:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Primele imagini ale unor maşini de luptă le găsim încă din zorii istoriei, în timpul civilizaţiei sumeriene. Stindardul din Ur – găsit pe un artefact datat în perioada 2600-2400 î. Hr – reprezintă un prim „prototip” al unei maşinării de război folosită pe un câmp de luptă. Alcătuit din trei registre succesive, cu posibilele scene ale unei bătălii, stindardul redă imaginea clasică a formei carului de luptă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Despre hiclenie în timpul lui Vlad Țepeș]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/despre-hiclenie-in-timpul-lui-vlad-tepes-572314.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/despre-hiclenie-in-timpul-lui-vlad-tepes-572314.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/144d2725-7b93-4b88-ba1e-8672b32169d8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 03 Apr 2017 12:15:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dacă am analiza chestiunea trădării în Evul Mediu românesc – sau hiclenia, după cum era numită trădarea în epocă – am putea concluziona că ea reprezenta o practică destul de răspândită, atât în cazul relației dintre boierime și domnitor, cât și în relațiile externe dintre vasali și suverani. Pe plan intern, în cazul celor mai longevivi domnitori români putem observa o politică de limitare a influenței boierimii, manifestată deseori prin masacre ale acestora. O mare parte dintre domnitorii Evului]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Belgrad - între istorie, cultură şi petreceri balcanice]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/belgrad-intre-istorie-cultura-si-petreceri-572384.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/belgrad-intre-istorie-cultura-si-petreceri-572384.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/554075cd-aff7-4a63-8201-6ef2b6f91d72/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 23 Mar 2017 16:03:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Orice circuit turistic în Balcani pune oraşul Belgrad în postura de oraş de tranzit. Puţini sunt însă cei care îşi rezervă timp pentru a explora străzile încărcate de istorie, a se lăsa cuprinşi de ritmurile vii ale muzicii care inundă kafanele seara şi a interacţiona cu localnicii. Un motiv ar fi că, deşi o ţară vecină, prea puţine se cunosc în România despre atracţiile Serbiei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Suleyman Magnificul, între istoria ca şi telenovelă și istoria ca adevăr]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-magnificul-intre-istoria-ca-si-576661.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/suleyman-magnificul-intre-istoria-ca-si-576661.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8c9f9593-529e-4e6d-82e8-2d77538b5231/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 27 Dec 2013 11:48:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n ultima perioad&#259; putem observa popularizarea unui subiect p&acirc;n&#259; nu demult mai pu&#355;in cunoscut publicului larg rom&acirc;nesc. Este vorba despre via&#355;a &#351;i domnia lui Soliman I, al zecelea sultan al Imperiului Otoman. Popularitatea personajului survine pe fondul difuz&#259;rii de c&#259;tre televiziunea Kanal D a serialului tradus &icirc;n limba rom&acirc;n&#259; cu numele de &bdquo;Suleyman Magnificul, sub domnia iubirii&rdquo;. Interesant este faptul c&#259; s]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Operaţiunile Diviziei 2 Munte în Munţii Caucaz]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/operatiunile-diviziei-2-munte-in-muntii-caucaz-581893.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/operatiunile-diviziei-2-munte-in-muntii-caucaz-581893.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1d7a3fce-f20c-4833-8afc-00818002568d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Dec 2012 12:39:00 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n timp ce marea majoritate a Armatei Rom&acirc;ne lupta al&#259;turi de alia&#355;i &icirc;n b&#259;t&#259;lia de la Stalingrad, o divizie rom&acirc;neasc&#259; era angajat&#259; &icirc;n lupte feroce &icirc;n Mun&#355;ii Caucazului. Prin profesionalismul ar&#259;tat, dar &#351;i prin for&#355;a de lupt&#259;, Divizia 2 Munte avea s&#259; c&acirc;&#351;tige admira&#355;ia ofi&#355;erilor germani &#351;i respectul sovieticilor.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„În noaptea de 26 spre 27 decembrie au îngheţat circa 60-70 de oameni, stivuiţi dimineaţa ca lemnele“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/in-noaptea-de-26-spre-27-decembrie-au-inghetat-583824.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/in-noaptea-de-26-spre-27-decembrie-au-inghetat-583824.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ea311bce-a204-40d3-96f2-844685f03cdf/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 24 Jan 2012 14:55:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Decembrie 1941. Trupele Armatei 3 române sunt în ofensivă în Peninsula Crimeea, însă, pentru mare masă românilor, „războiul e departe”, iar efectele acestuia sunt încă slab resimţite. Apropierea sărbătorilor de iarnă animă brusc viaţa cotidiană a populaţiei, dar şi a soldaţilor români aflaţi pe front care trebuie să reziste unei contraofensive sovietice.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Castrul roman de la Arutela, o investiţie care aşteaptă să se prăbuşească]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/castrul-roman-de-la-arutela-o-investitie-care-584567.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/castrul-roman-de-la-arutela-o-investitie-care-584567.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5e0a5534-6f41-4927-9418-fa984b0ffaa0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Oct 2011 12:20:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Str&#259;b&#259;t&acirc;nd Drumul Na&#355;ional nr. 7, &icirc;ntre R&acirc;mnicu V&acirc;lcea &#351;i Sibiu, mai exact &icirc;n dreptul m&#259;n&#259;stirii Cozia, foarte pu&#355;ini dintre noi observ&#259; prezen&#355;a unei por&#355;i pretoriene a unui castru roman reconstituit. Este vorba despre castrul roman de la Arutela. Istoricul s&#259;p&#259;turilor arheologice din zon&#259; &icirc;ncepe &icirc;n anii 1888-1889, c&acirc;nd Ministerul Domeniilor a f&#259;cut aici excav&#259;ri pentru cap]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Am blestemat pădurea şi soarta care ne silea să ne ucidem frate pe frate!“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/am-blestemat-padurea-si-soarta-care-ne-silea-sa-585555.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/am-blestemat-padurea-si-soarta-care-ne-silea-sa-585555.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3508cdf4-0855-4fde-a376-dda81c866d74/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 22 Mar 2011 16:21:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Primul R&#259;zboi Mondial a presupus, pe l&acirc;ng&#259; binecunoscutele decizii &#351;i consecin&#355;e de ordin politic, &#351;i o serie de drame pentru na&#355;ionalit&#259;&#355;ile europene. &Icirc;n cadrul acestor drame se &icirc;nscriu &#351;i cele ale solda&#355;ilor rom&acirc;ni, care au fost obliga&#355;i s&#259; participe &icirc;n acest r&#259;zboi lupt&acirc;nd pentru interesul statului din care f&#259;ceau parte: militarii rom&acirc;ni afla&#355;i &icirc;n armata austro-ungar&#259]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	