<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Wed, 15 Mar 2017 16:17:42 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Wed, 15 Mar 2017 16:17:42 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Familia Regală prin ochii copiilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/familia-regala-prin-ochii-copiilor-573918.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/familia-regala-prin-ochii-copiilor-573918.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/51a33c63-f6f8-47dc-99d6-fdd868818b8b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 12 May 2016 11:02:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cu ocazia &icirc;mplinirii a 150 de ani de Monarhie, elevii unei &#537;coli din Bucure&#537;ti au desf&#259;&#537;urat un proiect dedicat istoriei Casei Regale a Rom&acirc;niei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Audrey Hepburn, star cu sânge albastru]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/audrey-hepburn-star-cu-sange-albastru-577145.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/audrey-hepburn-star-cu-sange-albastru-577145.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/055d9d5f-00ed-4110-a778-78c99300d6aa/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Dec 2014 07:11:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Considerat&#259; una dintre cele mai frumoase celebrit&#259;&#355;i ale tuturor timpurilor &#351;i una dintre cele mai talentate actri&#355;e din istoria cinematografiei &#351;i av&acirc;nd un stil rafinat, care a devenit reper pentru femeile din toat&#259; lumea, Audrey Hepburn se num&#259;r&#259; printre pu&#355;inele staruri cu s&acirc;nge albastru.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Povestea fursecurilor de Crăciun]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-fursecurilor-de-craciun-577146.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-fursecurilor-de-craciun-577146.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f2a58151-ca24-440a-a2ee-7b2c5b9a66bd/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Dec 2014 06:49:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cea mai frumoas&#259; perioad&#259; a anului este cea &icirc;n care buc&#259;tariile din toat&#259; lumea te &icirc;mbie cu arome de scor&#539;isoara &#537;i alte condimente care te fac sa &icirc;&#539;i lase gura ap&#259;.  Indiferent de preferin&#539;e, &#537;ansele de a savura fursecuri proaspete, gustoase si aromate &nbsp;sunt foarte mari. La fel ca toate tradi&#539;iile de Cr&#259;ciun, originea acestui delicios obicei se g&#259;se&#537;te acum multa vreme &icirc;n urm&#259;, &icirc;n ritua]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Inelul cu camee roşie, inclus în expoziţia itinerantă "Aurul şi argintul antic al României"]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/inelul-cu-camee-rosie-inclus-in-expozitia-577148.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/inelul-cu-camee-rosie-inclus-in-expozitia-577148.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9816c150-d45a-4443-9e69-9c052c12a1bf/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 04 Dec 2014 15:58:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Inelul roman de aur cu camee ro&#351;ie, unicat &icirc;n &#355;ar&#259;,  a fost cump&#259;rat&nbsp; de Muzeul Jude&#355;ean Mure&#351; &#351;i este inclus &icirc;n expozi&#355;ia itinerant&#259; "Aurul &#351;i argintul antic al Rom&acirc;niei". Bijuteria a fost descoperita pe grani&#355;a estic&#259; a Imperiului Roman, &icirc;n localitatea mure&#351;ean&#259; Deda-Bistra.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Insula Ellis, Insula Speranței]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/insula-ellis-insula-sperantei-577155.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/insula-ellis-insula-sperantei-577155.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1149c5cb-c1bd-4c64-8be5-c063b0ace627/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 04 Dec 2014 07:01:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La data de 21 noiembrie 1954, portul pentru controlul imigra&#539;iei de pe Insula Ellis, odat&#259; plin de via&#539;&#259;, a fost &icirc;nchis dup&#259; mai bine de 62 de ani de operare. Acesta a fost deschis &icirc;n anul 1892, mica insul&#259;, fiind centrul de prelucrare &#537;i punctul de intrare pe teritoriul Statelor Unite  pentru peste 12 milioane de noi sosi&#539;i. Insula a devenit, de atunci, un simbol adesea controversat despre condi&#539;iile imigran&#539;ilor &#537;i se estimeaz&]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Istoria gelatinei, aspicului şi a jeleului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-gelatinei-aspicului-si-a-jeleului-577156.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-gelatinei-aspicului-si-a-jeleului-577156.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7a148e5c-8276-4cde-9309-c24f01f6fb8a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 03 Dec 2014 15:52:36 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[F&#259;r&#259; miros, f&#259;r&#259; gust, f&#259;r&#259; culoare, transparent &#351;i, cu toate acestea, poate lua orice form&#259;, culoare sau arom&#259;: gelatina, aspicul si jeleul  reprezint&#259; visul oric&#259;rui copil sau buc&#259;tar deoarece face posibil&#259; crearea a numeroase tipuri de m&acirc;ncare. Popularitatea gelatinei se &icirc;ntinde de-a lungul secolelor &#351;i a continentelor.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Paris, oraşul luminilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/paris-orasul-luminilor-577157.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/paris-orasul-luminilor-577157.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7d7041ed-ca5d-4467-a701-58360ceb25ba/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 03 Dec 2014 13:44:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Parisul este locul în care toată lumea visează să ajungă măcar o dată în viaţă. Oraşul francez a fost întotdeauna una din marile atracţii turistice din lume, fiind catalogat de multe ori drept oraşul îndrăgostiţilor. Parisul este capitala şi cel mai mare oraş din Franţa, este traversat de răul Sena şi este în mare parte neschimbat din anul 1860.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Geoffrey Chaucer, părintele poeziei engleze]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/geoffrey-chaucer-parintele-poeziei-engleze-577160.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/geoffrey-chaucer-parintele-poeziei-engleze-577160.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/77d6d54e-f231-4a35-bb7d-613e15ae6b83/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 03 Dec 2014 06:30:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Chauser a fost primul mare poet care a scris &icirc;n limba englez&#259;, cea mai cunoscut&#259; lucrare a sa este &bdquo;Pove&#537;ti din Canterbury&rdquo;.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Muzeul fostului lagăr nazist de la Auschwitz poate fi vizitat și virtual]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/muzeul-fostului-lagar-nazist-de-la-auschwitz-poate-577161.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/muzeul-fostului-lagar-nazist-de-la-auschwitz-poate-577161.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c027bcf2-4302-42db-9983-7a924c1cc8e2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 02 Dec 2014 22:06:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Fostul lag&#259;r nazist de la Auschwitz-Birkenau poate fi vizitat virtual, &icirc;ncep&acirc;nd de ast&#259;zi, prin intermediul a 200 de fotografii panoramice realizate &icirc;n diferite momente ale zilei sau nop&#539;ii, &icirc;n condi&#539;ii meteo variate, din numeroase unghiuri.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Zece lucruri de știut despre Voltaire]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/zece-lucruri-de-stiut-despre-voltaire-577170.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/zece-lucruri-de-stiut-despre-voltaire-577170.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/841974e0-cf5c-4bfa-b1b7-1486ff590256/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 29 Nov 2014 12:14:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[François-Marie Arouet, sau mai bine cunoscut după pseudonimul său, Voltaire, s-a născut la data de 21 noiembrie 1694 în Paris. În cariera sa literară care s-a întins pe o perioadă de peste 60 de ani, acesta a scris multe poeme înfluente, eseuri și cărți, inclusiv „Candide” și „Scrisori privind națiunea engleză”.  Spiritul său meticulos și ideile provocatoare despre religie, libertate și etică, i-au adus faimă și dispreț la curțile Europei și, mai târziu, l-au ajutat să își consolideze reputația ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Instituția căsătoriei în societatea romană]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/institutia-casatoriei-in-societatea-romana-577171.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/institutia-casatoriei-in-societatea-romana-577171.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/eecd0ff3-1da9-45b0-8af4-ed71321a0fcc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 Nov 2014 18:10:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Familia a fost multă vreme baza societății romane. De aceea, este foarte important să înțelegem cum a evoluat familia de-a lungul istoriei în societatea romană. „Organizată pe baze patriarhale, familia romană se întemeia pe puterea unică, și la început nelimitată a șefului familiei asupra soției, copiilor, sclavilor, precum și asupra întregului patrimoniu al familiei.” (C.Murzea)]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Regele Arthur, realitate sau ficțiune?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/regele-arthur-realitate-sau-fictiune-577178.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/regele-arthur-realitate-sau-fictiune-577178.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/83300aa4-157f-4977-9e4a-4c067a7ed826/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 Nov 2014 06:33:55 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Am auzit cu to&#539;ii pove&#537;tile despre Regele Arthur din Camelot care, conform legendei medievale, a condus trupele britanice (inclusiv Cavalerii Mesei Rotunde) &icirc;n b&#259;t&#259;lia &icirc;mpotriva invadatorilor saxoni de la   r&#259;scrucea secolelor V-VI.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Roanoke, colonia pierdută]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/roanoke-colonia-pierduta-577179.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/roanoke-colonia-pierduta-577179.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b097e7c1-6b2a-4a6f-b1fe-34a5203942c1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Nov 2014 22:28:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Originea unuia dintre cele mai mari mistere ale Americii dateaz&#259; din august 1587 c&acirc;nd un grup de aproximativ 115 coloni&#537;ti englezi au ajuns pe Insula Roanoke,  &icirc;n largul coastei teritoriului pe care se afl&#259; ast&#259;zi Carolina de Nord.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Sculpturi mitice descoperite într-un cimitir vechi de 1.700 de ani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sculpturi-mitice-descoperite-intr-un-cimitir-vechi-577187.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sculpturi-mitice-descoperite-intr-un-cimitir-vechi-577187.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f0942dea-a891-440c-bf3a-9cc60230eee8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Nov 2014 07:07:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[De-a lungul Drumului M&#259;t&#259;sii &ndash; o serie de drumuri comerciale din Antichitate care conectau odat&#259; China de Imperiul Roman &ndash; a fost descoperit un cimitir care dateaz&#259; de aproximativ 1.700 de ani. Acesta a fost construit &icirc;n ora&#537;ul Kucha care se afl&#259;, &icirc;n prezent, &icirc;n partea de nord-vest a Chinei. Zece morminte au fost s&#259;pate, dintre care &#537;apte s-au dovedit a fi structuri mari din c&#259;r&#259;mid&#259;.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Florence Nightingale, asistenta lui Dumnezeu]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/florence-nightingale-asistenta-lui-dumnezeu-577192.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/florence-nightingale-asistenta-lui-dumnezeu-577192.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2fa499e7-b145-42fc-8bf0-ba17b2ef958f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 26 Nov 2014 13:50:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Faimoas&#259; pentru munca depus&#259; &icirc;n spitalele militare din Crimeea, Florence Nightingale a f&#259;cut din profesia de infirmier&#259;, una respectabil&#259; pentru femei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine a inventat baschetul?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-inventat-baschetul-577193.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-inventat-baschetul-577193.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/ba779c84-c59f-4e49-a655-6c95e45063ed/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 26 Nov 2014 12:22:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Baschetul este singurul sport american important care are un inventator cunoscut. James Naismith a scris primele 13 reguli ale sportului, acestea f&#259;c&acirc;nd parte dintr-o tem&#259; dat&#259; &icirc;n  luna decembrie a anului 1891 la o &#351;coal&#259; de preg&#259;tire a Asocia&#355;iei Cre&#351;tine pentru Tineri (Young Men&rsquo;s Christian Association &ndash; YMCA) din Springfield, Massachusetts.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cimbrul, planta favorită a Europei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cimbrul-planta-favorita-a-europei-577199.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cimbrul-planta-favorita-a-europei-577199.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/dfc3aaf5-a634-45d7-95b9-c212436b6b8a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 25 Nov 2014 20:55:48 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cimbrul a fost un star al grădinii, timp de sute de ani. Acesta era folosit ca antidot pentru otrăvuri, ca preventiv al ciumei, era un simbol al curajului în bătălie și un bun tovarăș în mormânt și are o istorie mai bogată decât ne-am imagina atunci când trecem pe lângă el la supermarket.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Maria Antoaneta, regina exceselor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/maria-antoaneta-regina-exceselor-577200.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/maria-antoaneta-regina-exceselor-577200.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/dd8a075a-3443-42d4-a971-678ab9e8f4eb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 25 Nov 2014 16:13:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Maria Antoaneta a provocat nelini&#351;tea care a dus la Revolu&#355;ia Francez&#259; &#351;i la &icirc;nl&#259;turarea monarhiei &icirc;n august 1792.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Georges Clemenceau – Tigrul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/georges-clemenceau-tigrul-577215.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/georges-clemenceau-tigrul-577215.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4353f9fc-1d81-470f-81ce-5dd0ffa06c92/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 24 Nov 2014 21:28:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[George Clemenceau, i se mai spunea &#537;i &bdquo;Tigrul&rdquo;, s-a n&#259;scut la data de 28 septembrie 1841 &icirc;n Mouilleron-en-Pareds din Fran&#539;a &#537;i a fost politician &#537;i jurnalist, o figur&#259; dominant&#259; &icirc;n perioada celei de-a Treia Republici Franceze, iar ca prim-ministru (1917-1920) a contribuit foarte mult la victoria Antantei din Primul R&#259;zboi Mondial &#537;i a &icirc;nfluen&#539;at stabilirea grani&#539;elor Europei dup&#259; r&#259;zboi prin Tratatul d]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Byblos, uimitorul oraş fenician]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/byblos-uimitorul-oras-fenician-577216.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/byblos-uimitorul-oras-fenician-577216.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/561a069e-892d-45c6-81fb-4cf471de5415/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 24 Nov 2014 20:40:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Byblos a fost un port maritim care se afla pe coasta M&#259;rii Mediterane, la aproximativ 30 de kilometri nord de ora&#351;ul zilelor noastre  Beirut, Liban. Acesta este cel mai vechi ora&#351; din lume care a fost locuit &icirc;n mod continuu din perioada neolitica. Numele Byblos este de origine greac&#259;.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Shirley Temple, copilul minune]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/shirley-temple-copilul-minune-577226.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/shirley-temple-copilul-minune-577226.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fa41bd87-c61f-48d0-98a8-722547e3fe61/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 Nov 2014 23:29:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Shirley Temple a fost cel mai celebru copil-vedet&#259;. Aceasta s-a aflat &icirc;n topul c&acirc;&#537;tigurilor &icirc;n box-office-ul american &icirc;ntre anii 1935-1938, &icirc;ntrec&acirc;ndu-i pe Clark Gable, Bing Crosby, Gary Cooper sau Joan Crawford. Piesa &bdquo;On the Good Ship Lollipop&rdquo; a fost fredonat&#259; de copii timp de c&acirc;teva genera&#539;ii. Shirley Temple s-a retras din lumina reflectoarelor la v&acirc;rsta de 21 de ani &#537;i a urmat o carier&#259; diplomatic&#259]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Transmiterea informaţiilor în Evul Mediu]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/transmiterea-informatiilor-in-evul-mediu-577227.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/transmiterea-informatiilor-in-evul-mediu-577227.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c210f22a-44dd-4219-ac2d-87fc60976648/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 Nov 2014 14:59:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n epoca comunic&#259;rii &icirc;n mas&#259;, a &#351;tirilor rapide &#351;i a social media, poate p&#259;rea c&#259; Europa medieval&#259; era mai pu&#355;in comunicativ&#259; &#351;i limitat&#259; &icirc;n perspectiv&#259;. &Icirc;ns&#259; europenii din epoca medieval&#259; conversau cam la fel ca noi. &Icirc;n continuare, vom parcurge c&acirc;teva metode prin care transmiteau mesajele.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tratatul de la Aix-la-Chapelle]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tratatul-de-la-aix-la-chapelle-577233.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tratatul-de-la-aix-la-chapelle-577233.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/36522967-335b-4e34-b0b7-4bcbb33ef9e5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 Nov 2014 06:48:20 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Tratatul de la Aix-la-Chapelle a fost semnat la data de 18 octombrie 1748 cu ocazia &icirc;ncheierii R&#259;zboiului de Succesiune Austriac&#259; care a &#539;inut  opt ani (1740-1748). Tratatul a fost negociat de Fran&#539;a, Marea Britanie &#537;i alte puteri ale vremii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce este numit Marele Război?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-este-numit-marele-razboi-577234.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-este-numit-marele-razboi-577234.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/51e6f3da-ffc0-4ba0-8923-9dfea72d2489/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 20 Nov 2014 21:51:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&bdquo;Marele R&#259;zboi&rdquo; era numele folosit cel mai des pentru Primul R&#259;zboi Mondial, la acea vreme, cu toate c&#259; mai era folosit&#259; &#537;i denumirea de &bdquo;R&#259;zboiul European&rdquo;. Fiind primul r&#259;zboi european dup&#259; b&#259;t&#259;liile lui Napoleon, adjectivul &bdquo;mare&rdquo; indica, pur &#537;i simplu, propor&#539;ia conflictului, a&#537;a cum ne referim ast&#259;zi la &bdquo;mare furtun&#259;&rdquo; sau o &bdquo;mare inunda&#539;ie&rdquo;.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Originea Dinastiei Tudorilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/originea-dinastiei-tudorilor-577235.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/originea-dinastiei-tudorilor-577235.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/78d0f963-d4bb-4a08-83f4-257085a5baec/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 20 Nov 2014 21:21:50 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Familia Tudor &icirc;&#537;i avea originile &icirc;n &#538;ara Galilor, doar c&#259; nu erau chiar de vi&#539;&#259; regal&#259;. Dinastia a &icirc;nceput cu un scandal provocat de c&#259;s&#259;toria &icirc;n secret dintre un &icirc;ngrijitor regal, pe nume Owain Tudor (Owain ap Maredydd ap Tudur) &#537;i regina Catherine de Valois, v&#259;duva regelui Henric al V-lea.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Moda în Primul Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/moda-in-primul-razboi-mondial-577236.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/moda-in-primul-razboi-mondial-577236.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6a9601b7-73b8-4ce1-b713-094432a87807/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 20 Nov 2014 21:06:50 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Perioada Primului R&#259;zboi Mondial a fost o perioad&#259; a unei revolu&#355;ii extraordinare de ambele p&#259;r&#355;i ale r&#259;zboiului &ndash; acas&#259; &#351;i pe frontul de lupt&#259; &ndash; care i-a f&#259;cut pe oameni s&#259; dea importan&#355;&#259; hainelor pe care la purtau.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce era folosită mumificarea în Egiptul Antic şi de ce lăsau ei inima în corp?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-era-folosita-mumificarea-in-egiptul-antic-si-577250.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-era-folosita-mumificarea-in-egiptul-antic-si-577250.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/efe5464f-90c3-4eb6-be5d-fd9620763280/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 19 Nov 2014 20:55:20 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Egiptenii credeau c&#259; era posibil s&#259; tr&#259;iasc&#259; din nou dup&#259; moarte, dar acest lucru se putea doar dac&#259; respectivul corp era p&#259;strat &icirc;ntr-o form&#259; natural&#259; pentru ca spiritele cunoascute ca ba (personalitatea) &#537;i ka (for&#539;a vie&#539;ii) s&#259; &icirc;l poat&#259; recunoa&#537;te.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viața din spatele Cortinei de Fier în imagini]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/viata-din-spatele-cortinei-de-fier-in-imagini-577251.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/viata-din-spatele-cortinei-de-fier-in-imagini-577251.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/753f5c45-6fd8-4abb-b471-8f349de639e0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 19 Nov 2014 20:48:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cortina de Fier a &icirc;nsemnat o barier&#259; politic&#259;, militar&#259; &#537;i ideologic&#259; care a fost ridicat&#259; de Uniunea Sovietic&#259; dup&#259; cel de-al Doilea R&#259;zboi Mondial cu scopul de a se izola pe sine &#537;i statele aliate dependente din Europa Central&#259; &#537;i de Est de contactul deschis cu Vestul &#537;i alte zone care nu erau comuniste. Termenul acesta a fost folosit ocazional ca metafor&#259; &icirc;nc&#259; din secolul al XIX-lea, dar s-a eviden&#539;iat]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[10 lucruri interesante din istoria Finlandei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/10-lucruri-interesante-din-istoria-finlandei-577252.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/10-lucruri-interesante-din-istoria-finlandei-577252.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bc940f25-a8d1-4067-b81e-276b5618308d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 19 Nov 2014 20:11:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Finlanda modernă este moştenitoarea multor secole de istorie: a fost o regiune sălbatică la marginea Europei de început, a fost o parte componentă a imperiului suedez din perioada medievală târzie şi un Mare Ducat al Rusiei Ţariste. Istoria finlandeză este bogată şi în ciudăţenii, iar în continuare vom parcurge 10 dintre cele mai surprinzătoare.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Povestea celor mai fascinanţi impostori din istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-celor-mai-fascinanti-impostori-din-577263.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-celor-mai-fascinanti-impostori-din-577263.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/62e416e7-2e09-4f93-a28f-1875c3da7206/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 18 Nov 2014 16:20:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[De-a lungul istoriei, oamenii &#351;i-au &icirc;nsu&#351;it noi identit&#259;&#355;i.  Unii fac acest lucru pentru a avea o via&#355;&#259; mai palpitant&#259; &#351;i pentru a atrage aten&#355;ia, &icirc;n timp ce al&#355;ii au motive mai sinistre, precum pl&#259;nuirea unei crime. &Icirc;n continuare vom parcurge istoria celor mai fascinan&#355;i &#351;ase impostori, inclusiv un criminal care a pretins c&#259; face parte dintr-o faimoas&#259; familie american&#259;, o femeie care s-a deghizat ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Rubarba – leguma regală]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/rubarba-leguma-regala-577271.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/rubarba-leguma-regala-577271.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ebe72f1e-3c8d-4333-9e80-b58750472364/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 18 Nov 2014 11:42:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;ncoronarea unei noi regine declan&#351;eaz&#259; &icirc;ntotdeauna un val de entuziasm  memorabil, iar &icirc;ncoronarea reginei Victoria &icirc;n anul 1837 nu a f&#259;cut excep&#355;ie. Printre amintirile ieftine &#351;i chilipirurile de prost gust, ceva s-a f&#259;cut remarcat &ndash; un nou soi surprinz&#259;tor de rubarb&#259; care nu sem&#259;na cu nimic din ceea ce se v&#259;zuse p&acirc;n&#259; atunci.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Care au fost costurile Primului Război Mondial?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/care-au-fost-costurile-primului-razboi-mondial-577274.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/care-au-fost-costurile-primului-razboi-mondial-577274.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fd71bfde-9f12-4d36-8442-f30f9af9ebad/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 17 Nov 2014 20:41:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Costurile pentru r&#259;zboi sunt extrem de greu de calculat: se pot include factori precum datoriile na&#539;ionale provenite din &icirc;mprumutul interna&#539;ional, distrugerea p&#259;m&acirc;nturilor &#537;i a industriei &ndash; acesta fiind, &icirc;n principal, un factor pentru Fran&#539;a, Belgia &#537;i Rusia, cu toate c&#259; &icirc;nlocuirea navelor pierdute a reprezentat un mare cost pentru Marea Britanie &ndash; costurile pentru &icirc;ngrijirile medicale pe termen lung pentru cei sch]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Studio 54 – discoteca celebrităţilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/studio-54-discoteca-celebritatilor-577275.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/studio-54-discoteca-celebritatilor-577275.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fa354867-8f42-4a12-ac20-e46edd5a6fdc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 17 Nov 2014 15:03:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Studio 54 este o discotecă care se afla în New York şi era locul în care toată lumea bună mergea şi se făcea remarcată, precum celebrităţile, petrecăreţii şi cei care erau nebuni după dans. În fiecare noapte discoteca era plină şi fiecare avea ceva de demonstrat. Fotograful, Ted Papageorge, a reuşit să între în legendarul club newyorkez între anii 1978-1980  şi a fotografiat oamenii frumoşi pe care i-a întâlnit – cu toată depravarea, strălucirea şi relaxarea acestora.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Monarhii Marii Britanii au două zile de naştere]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/monarhii-marii-britanii-au-doua-zile-de-nastere-577277.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/monarhii-marii-britanii-au-doua-zile-de-nastere-577277.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bd37f945-4981-46d1-8e8b-bcf3876b76b5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 17 Nov 2014 12:55:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O dată cu domnia Marii Britanii, monarhul are multe avantaje şi reponsabilităţi, iar unul unul dintre beneficii este posibilitatea de a putea sărbători ziua de naştere de două ori în fiecare an. Sâmbătă 14 iunie anul curent a fost marcată ziua de naştere oficială a reginei şi a fost  sărbătorită în întregul Commonwealth. Cu toate acestea, Elisabeta a II-a s-a născut, de fapt, la data de 21 aprilie şi a împlinit 88 de ani, mai devreme anul acesta.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Kyoto – orașul samurailor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/kyoto-orasul-samurailor-577286.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/kyoto-orasul-samurailor-577286.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d80a8baf-bc02-480e-b3eb-3e39f4aec5e9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 15 Nov 2014 11:00:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Kyoto este un oraș care se află în partea centrală a insulei Honshu, Japonia. Adăpostește aproape 1,5 milioane de locuitori. Orașul a fost capitală imperială a Japoniei pentru mai bine de 1000 de ani, iar acum este capitala Prefecturii Kyoto din regiunea Kansai și face parte din zona metropolitană Kyoto-Osaka-Kobe. Unul dintre numele sale istorice este „Orașul celor zece mii de altare”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Lev Tolstoi – viața unui scriitor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/lev-tolstoi-viata-unui-scriitor-577287.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/lev-tolstoi-viata-unui-scriitor-577287.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/45f57a99-ea0a-40e8-9cda-b47739142a87/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 15 Nov 2014 07:35:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La data de 9 septembrie 1828 s-a născut Lev Tolstoi în provincia Tula, Rusia. În anul 1860, acesta a scris primul dintre marile sale romane, „Război și pace”. În anul 1873, Tolstoi începuse să lucreze la cel de-al doilea roman de succes, „Anna Karenina”. Autorul a continuat să scrie ficțiune de-a lungul anilor 1880 și 1890. Una dintre cele mai de succes opere a fost  „Moartea lui Ivan Ilici”. Tolstoi s-a stins din viață la data de 20 noiembrie 1910 în Astapovo, Rusia.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Fresce, stele și poezie descoperite într-un mormânt in China]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/fresce-stele-si-poezie-descoperite-intr-un-577292.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/fresce-stele-si-poezie-descoperite-intr-un-577292.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6996ca22-76ed-454d-bf8c-73b837943e0c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 13 Nov 2014 22:27:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un morm&acirc;nt vechi de 1000 de ani a fost descoperit in China avea tavanul decorat cu stele &#537;i constela&#539;ii. Morm&acirc;ntul circular nu con&#539;inea r&#259;m&#259;&#537;i&#539;e umane, dar avea, &icirc;n schimb, picturi murale care reprezentau scene din via&#539;a cotidian&#259;. &bdquo;Picturle murale ilustreaz&#259;, &icirc;n principal, scene din via&#539;a domestic&#259; a ocupantului morm&acirc;ntului&rdquo; &#537;i c&#259;l&#259;toriile pe cai &#537;i c&#259;mile, a men&#539;i]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viața lui Eugène Delacroix]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-eugene-delacroix-577293.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-eugene-delacroix-577293.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/88f595a5-fa3e-4537-891b-2b4e7e1edbc1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 13 Nov 2014 22:08:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pictorul Eug&egrave;ne Delacroix a fost unul dintre principalii arti&#537;ti ai perioadei romantice franceze din secolul al XIX-lea. Eug&egrave;ne Delacroix s-a n&#259;scut &icirc;n Charenton-Saint-Maurice, Fran&#539;a la 26 aprilie 1789. Acesta a primit instructajul artistic la Paris &#537;i a devenit liderul epocii romantice franceze din secolul al XIX-lea. Fiind inspirat de istorie, literatur&#259; &#537;i scena exotic&#259;, Delaroix a pictat opere faimoase, precum &bdquo;Libertatea conduc&a]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cele mai curajoase evadări ale sclavilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cele-mai-curajoase-evadari-ale-sclavilor-577302.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cele-mai-curajoase-evadari-ale-sclavilor-577302.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6e251eca-0d55-4e90-8b0c-e05043b321bb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 13 Nov 2014 06:52:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;nainte ca cel de-al 13-lea amendament s&#259; aboleasc&#259; oficial sclavia &icirc;n anul 1865, zeci de mii de sclavi americani au asteptat foarte mult timp pentru a se elibera din robie.  &Icirc;mpreun&#259; cu folosirea re&#539;elelor alternative precum calea ferat&#259;, sclavii &icirc;&#537;i concepeau propriile planuri &#537;i adesea, elaborau scheme ingenioase de evadare. De la un sclav care s-a trimis prin po&#537;t&#259; spre libertate c&#259;tre un cuplu de impostori, vom afla a]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine era conducător în Egiptul antic]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-era-conducator-in-egiptul-antic-577303.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-era-conducator-in-egiptul-antic-577303.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5567ff1e-aeba-4e84-a558-dba86cb48c3e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 12 Nov 2014 21:08:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Regele egiptean, sau faraonul, era un individ unic. Acesta era singurul muritor care putea comunica efectiv cu zeii care protejau Egiptul de haos.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Primul alfabet]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/primul-alfabet-577304.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/primul-alfabet-577304.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d3dc2ab8-544f-497e-8d2a-c35b11fe3a18/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 12 Nov 2014 19:59:01 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;nainte ca alfabetul s&#259; fie inventat, primele sisteme de scriere se bazau pe simboluri pictografice, cunoscute nou&#259; ca hieroglife &#537;i semne cuneiforme  produse prin presarea unui ac &icirc;n argil&#259; moale. Deoarece aceste metode necesitau o mul&#539;ime de simboluri pentru identificarea fiec&#259;rui cuv&acirc;nt &icirc;n parte, scrisul era complex &#537;i se limita la un mic grup de scribi foarte bine instrui&#539;i. Undeva &icirc;n timpul celui de-al doilea mileniu &ici]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[6 locuri faimoase care nu au existat]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/6-locuri-faimoase-care-nu-au-existat-577309.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/6-locuri-faimoase-care-nu-au-existat-577309.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/442bf536-bc39-4187-8ecb-7bb8937bc1f7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 12 Nov 2014 06:46:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Călătorii din vechime spuneau adesea povești despre orașe fantastice, insule fantomă și civilizații exotice care se aflau în locuri neexplorate ale globului. Aceste ținuturi pline de fantezie erau , de obicei, considerate ca fiind mituri și legende, dar puține dintre ele și-au găsit loc pe harta lumii și au ajutat la inspirarea celor mai importante expediții de explorare din istorie. De la un imperiu creștin fantastic în Asia, până la presupusul regat pierdut al Canadei, să aflăm mai multe despr]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Scorțișoara, aroma tuturor veacurilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/scortisoara-aroma-tuturor-veacurilor-577310.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/scortisoara-aroma-tuturor-veacurilor-577310.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/964dce53-97d0-4688-bfb8-808c36ba40c3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 11 Nov 2014 22:19:09 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Scor&#539;i&#537;oara a fost utilizat&#259; de c&#259;tre oameni  &icirc;nc&#259; din anul 2000 &icirc;.Hr. Egiptenii o foloseau ca agent parfumat &icirc;n timpul procesului de &icirc;mb&#259;ls&#259;mare, precum condimentul asem&#259;n&#259;tor cassia. &nbsp;Acesta a fost men&#539;ionat chiar &icirc;n Vechiul Testament ca ingredient &icirc;n uleiul pentru ungere. Dovezile sugereaz&#259; c&#259; a fost folosit &icirc;n &icirc;ntreaga lume antic&#259; &#537;i c&#259; negustorii arabi l-au adus &i]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Povestea floricelelor de porumb]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-floricelelor-de-porumb-577328.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/povestea-floricelelor-de-porumb-577328.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2491465f-cf24-4e36-935a-c36f27a6b988/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 10 Nov 2014 20:53:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Este greu s&#259; te g&acirc;nde&#537;ti la o m&acirc;ncare mai pur american&#259; dec&acirc;t popcorn-ul. Chiar dac&#259; este vorba despre popcorn s&#259;rat &#537;i cu unt la cinema , porumb fiert la un t&acirc;rg sau porumb caramelizat &icirc;n moment de s&#259;rb&#259;toare, devor&#259;m popcorn-ul cu pl&#259;cere. &#536;i suntem departe de a fi primii fani din lume ai popcorn-ului. Arheologii au g&#259;sit urme de popcorn &icirc;n mormintele peruane vechi de 1000 de ani. Vom arunca o privi]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Fotografii celebre, povești fascinante]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/fotografii-celebre-povesti-fascinante-577329.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/fotografii-celebre-povesti-fascinante-577329.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0f3ba7ea-699c-40ff-b09f-a238eaf9426e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 10 Nov 2014 20:18:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O fotografie poate valora o mie de cuvinte, dar nu fiecare dintre ele spune &icirc;ntreaga poveste. Vom afla detalii fascinante din spatele unor imagini simbolice ale lumii, &icirc;ncep&acirc;nd cu arborarea steagului la Iwo Jima  &#537;i Albert Einstein care scoate limba unui fotograf, p&acirc;n&#259; la ziua &icirc;n care Elvis Presley l-a &icirc;nt&acirc;lnit pe Richard Nixon la Casa Alb&#259;.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cât de lung era Zidul Berlinului?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cat-de-lung-era-zidul-berlinului-577330.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cat-de-lung-era-zidul-berlinului-577330.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4927f53b-61a7-4800-babc-bed955386654/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 10 Nov 2014 18:40:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Puține simboluri au fost captate în urma Războiului Rece între Europa de Vest și blocul sovietic la fel de bine ca Zidul Berlinului , o barieră de beton și sârmă ghimpată care a divizat cel mai mare oraș al Germaniei pentru aproape 30 de ani .]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce are maratonul 42 de km?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-are-maratonul-42-de-km-577344.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-are-maratonul-42-de-km-577344.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fe8bd8ce-b997-423c-a5fd-9b3eef0e3d2e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Nov 2014 22:23:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Maratonul are r&#259;d&#259;cini &icirc;n Antichitate, dar lungimea oficial&#259; a cursei de 42.16 kilometri nu a fost stabilit&#259; clar dec&acirc;t  &icirc;n secolul al XX-lea.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[8 strângeri de mână care au schimbat cursul istoriei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/8-strangeri-de-mana-care-au-schimbat-cursul-577345.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/8-strangeri-de-mana-care-au-schimbat-cursul-577345.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/89afa3d3-c4ae-4824-86ee-9fa0f9714757/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Nov 2014 22:10:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Str&acirc;ngerile de m&acirc;n&#259; sunt gesturi zilnice care arat&#259; bun&#259;voin&#539;&#259;, pace &#537;i anumite norme de etichet&#259;, doar c&#259; unele dintre ele au avut un rol palpitant &icirc;n istorie. Oamenii din toat&#259; lumea celebreaz&#259; Ziua Mondial&#259; a Str&acirc;ngerii de M&acirc;n&#259; pe 21 iunie, a&#537;a c&#259; vom parcurge opt dintre cele mai faimoase momente de acest fel din istorie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum și ce mâncau oamenii Egiptului antic?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-si-ce-mancau-oamenii-egiptului-antic-577346.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-si-ce-mancau-oamenii-egiptului-antic-577346.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fd69f908-22f1-4071-9b34-5401769b9a5d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Nov 2014 19:42:27 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Descoperirile arheologice ne-au ar&#259;tat multe lucruri despre modalitatea egiptenilor  antici de a venera, s&#259;rb&#259;tori &#351;i de a-&#351;i jeli divinit&#259;&#355;ile &#351;i pe cei dragi. Dar aceste descoperiri ne-au oferit indicii iluzorii despre cum &#351;i ce m&acirc;nca aceast&#259; civiliza&#355;ie complex&#259;. De la cereale precum&nbsp; emerul &#351;i kamut (tipuri de gr&acirc;u) p&acirc;n&#259; la bere tulbure &#351;i gazel&#259; uns&#259; cu miere, ne vom axa pe meniul Egi]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[10 lucruri pe care nu le știai despre Lawrence al Arabiei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/10-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-lawrence-al-577353.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/10-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-lawrence-al-577353.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f75987ac-1c28-4379-894d-b6915ce0898a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Nov 2014 06:27:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Thomas Edward Lawrence, ofițer al armatei britanice și ale cărui fapte eroice din Primul Război Mondial i-au adus renumele de „Lawrence al Arabiei”, a fost  o figură enigmatică care ridică suspiciuni chiar asupra datei sale precise de naștere care este raportată fie pe data de 15 august, fie pe data de 16 august 1888.&nbsp;]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	