<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Mon, 19 Feb 2024 11:02:25 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Mon, 19 Feb 2024 11:02:25 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Expozițiile lui Brâncuși, îndrumar pentru înțelegerea artei moderne]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/expozitiile-lui-brancusi-indrumar-pentru-2341138.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/expozitiile-lui-brancusi-indrumar-pentru-2341138.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/272ab648-816a-4d5a-abe8-f0752d3d4c7c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 19 Feb 2024 11:16:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Expozițiile lui Constantin Brâncuși au fost campaniile lui de cucerire a publicului internațional, până a devenit necontestat, nestemat și, mai ales, nemuritor. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Berea – o istorie de mii de ani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/berea-o-istorie-de-mii-de-ani-564854.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/berea-o-istorie-de-mii-de-ani-564854.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/61e151ce-1af0-4f3f-811d-776b5a3b9e02/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 09 Mar 2022 15:13:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Răspândită astăzi în numeroase varietăţi, culori şi ambalaje, pentru un public avid, dar cu gustul bine rafinat, berea îşi revendică povestea de la primele forme de manifestare a civilizaţiei umane. Cu o reţetă simplă, mereu îmbunătăţită, şi nu de puţine ori chiar unică, berea a trecut din ilegalitate la statutul de delicatesă. A acompaniat omul prin tenebrele istoriei până pe culmile dezvoltării unei adevărate industrii, modelând comportamentul uman nu numai după consumaţie, dar şi în absenţă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viscri - Biserica fortificată care a scris istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/viscri-biserica-fortificata-care-a-scris-istorie-565751.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/viscri-biserica-fortificata-care-a-scris-istorie-565751.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aeaf13cb-1fe2-4358-8aeb-f030c08d8642/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 26 Aug 2021 14:02:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anual, peste 15.000 de turiști din România și din toată lumea ajung în satul acesta cu numai 1.000 de locuitori. Toți sunt întâmpinați cu pensiuni în case tradiționale, cu preparate locale din produse organice și cu activități dintre cele mai variate. Totuși, principala atracție a satului rămâne biserica evanghelică fortificată. Lăsată în paragină, a fost restaurată inițial în anii 1970-1971 și ulterior, în 2003, a fost renovată cu sprijinul fundației înființate de Prințul Charles.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Biserica din Prejmer, cu trei stele Michelin]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/biserica-din-prejmer-cu-trei-stele-michelin-566095.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/biserica-din-prejmer-cu-trei-stele-michelin-566095.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/405b5734-a2b0-4d6e-9f73-607ecc683e48/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 24 Jun 2021 12:05:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Despre istoria timpurie a satului Prejmer nu se știe mai nimic: nici ce origini a avut, nici datare și nici măcar numele original. Aflat la vreo 15 kilometri de Brașov, satul a fost prima dată menționat în documente în 1240, când regele ungar Béla al IV-lea a cedat biserica din sat capitulului Mănăstirii Citeaux din Burgundia. Numele maghiar al așezării – Prázsmár – și numele românesc având origini slave – „prejneț“ înseamnă „înainte de Țara Secuilor“ – duc la presupunerea că aici ar fi fost o v]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Singura biserică secuiască protejată de UNESCO în România]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/singura-biserica-secuiasca-protejata-de-unesco-in-566110.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/singura-biserica-secuiasca-protejata-de-unesco-in-566110.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/62f2f530-7bf4-419f-a169-348bda136c53/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 18 Jun 2021 16:32:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe lista Patrimoniului UNESCO au fost înscrise și bisericile fortificate din Dârjiu, Câlnic și Valea Viilor. Fiecare dintre acestea are particularitățile ei cu care își îmbie vizitatorii să-i treacă pragul. Dacă la Valea Viilor, în județul Sibiu, și la Câlnic, în județul Alba, se găsesc biserici evanghelice săsești, din secolele XIV-XV, în Dârjiu se află o biserică fortificată secuiască.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Biserica Fortăreaţă de la Biertan: Cea mai frumoasă din Transilvania | FOTO]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/biserica-fortareata-de-la-biertan-cea-mai-566143.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/biserica-fortareata-de-la-biertan-cea-mai-566143.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/58d91c6b-edd0-4864-ade7-2a42dcac8dd2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 11 Jun 2021 17:58:09 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Biserica Fortăreaţă de la Biertan a fost centrul religios al saşilor din Transilvania pentru sute de ani. E singurul monument care şi-a conservat aproape perfect aspectul iniţial. Şi asta nu-i deloc uşor: biserica e apărată de trei ziduri de incintă cu şase turnuri şi bastioane medievale, are o lungime de 45 de metri, o lăţime de 22,7 metri şi o înălţime de 16 metri. Suprafaţa totală a complexului este de aproape un hectar.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine-a fost primul în Ardeal? Ce ne spune Donariul de la Biertan]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-primul-in-ardeal-ce-ne-spune-donariul-566198.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-primul-in-ardeal-ce-ne-spune-donariul-566198.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/72e9e4ce-1af1-4e2a-8c15-f7e32f93ec2e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 May 2021 13:27:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În anul 1775, la rădăcina unui copac din pădurea Chimdru, la nu mai mult de 5 kilometri de localitatea Biertan, a fost descoperit obiectul care avea să devină cel mai des invocat argument pentru a susţine prezenţa unei populaţii creştine, vorbitoare de limbă latină în Dacia secolului al IV-lea, deci după retragerea aureliană.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Saschiz, rivalul Sighișoarei ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/saschiz-rivalul-sighisoarei-566453.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/saschiz-rivalul-sighisoarei-566453.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2ea6b1b6-74a0-4ca7-b0ea-352650454a21/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 13 Apr 2021 13:34:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[A fost o vreme când satul Saschiz ar fi rivalizat cu Sighișoara – centrul sașilor transilvăneni –, de care îl despart numai 23 de kilometri. Localitatea de azi a fost întemeiată de secui, în Evul Mediu, deși nu au fost descoperiri arheologice care să indice primele forme de viață din această vale pitorească. La fel ca alte așezări din zonă, la sfârșitul secolului XIII, a devenit un sat locuit majoritar de sași. I s-a zis atunci Kaissdit și a început, ușor, ușor să înflorească, până când în 1309 ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Legea contelui Apponyi: Spre maghiarizarea completă a românilor din Transilvania ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/legea-contelui-apponyi-spre-maghiarizarea-567010.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/legea-contelui-apponyi-spre-maghiarizarea-567010.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7ad0afc6-7b81-4749-8cd9-0ede1f1c8231/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 30 Nov 2020 11:01:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Existența românilor din Transilvania în deceniile premergătoare Primului Război Mondial s-a definit prin lupta pentru păstrarea identității naționale, a autonomiei și, nu de puține ori, a demnității. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea, atitudinile lor față de monarhia austroungară s-au mai ascuțit. Românii s-au organizat, au manifestat public, și-au găsit o cale nouă de a rezista. Pentru ei războiul mondial, care avea să ducă la Marea Unire, a durat patru ani, ani grei, în care au fost nevoi]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Două tactici de luptă a românilor din Transilvania pentru supraviețuire în cadrul Austro-Ungariei: pasivismul și activismul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/doua-tactici-de-lupta-a-romanilor-din-transilvania-567009.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/doua-tactici-de-lupta-a-romanilor-din-transilvania-567009.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a396dc71-2d98-41b2-bfb6-e20799cb40ee/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 30 Nov 2020 11:01:00 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În lupta pentru emancipare a românilor din Transilvania s-au evidenţiat două curente, mai precis două maniere de a acţiona. O manieră a fost pasivismul, care se traduce prin refuzul de a participa la viaţa politică a ţării. Printre susținătorii acestei tactici s-au numărat personalităţi precum Ioan Raţiu și George Bariţiu, care susţineau că monarhia austro-ungară este o anomalie administrativ-politică și, în consecinţă, se va prăbuși ca un castel de cărţi de joc, deci nu trebuie să fie recunoscu]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Semișenilatele, viteză și putere ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/semisenilatele-viteza-si-putere-567180.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/semisenilatele-viteza-si-putere-567180.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4a4026eb-64a3-4954-935f-e19f41f67a97/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 22 Oct 2020 11:13:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Născute din pragmatism, din dorinţa de a combina capabilităţile off-road ale tancului și manevrabilitatea unei mașini pe roţi, vehiculele semișenilate au o tracţiune hibridă: în faţă au roţi normale, pentru direcţie, iar în spate, șenile pentru propulsie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[TAB-urile din dotarea Armatei Române ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tab-urile-din-dotarea-armatei-romane-567188.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tab-urile-din-dotarea-armatei-romane-567188.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7aae639f-2fb3-4e6a-bc5c-ea22aa09a9d6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 21 Oct 2020 13:15:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În a doua jumătate a secolului XX, Republica Socialistă România a achiziţionat o serie de licenţe de construcţie a unor transportoare blindate amfibii după modele sovietice.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Humvee-ul, asul din mâneca Armatei SUA]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/humvee-ul-asul-din-maneca-armatei-sua-567200.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/humvee-ul-asul-din-maneca-armatei-sua-567200.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7620b9eb-dffd-4cc5-8f94-81e0ac9f6f68/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 19 Oct 2020 08:03:01 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[HMMWV (High Mobility Multipurpose Wheeled Vehicle), cunoscută şi sub denumirea de Humvee, este una dintre cele mai populare mașini blindate din lume. Construită de AM General, mașina trebuia, iniţial, să preia responsabilităţile unor vehicule militare mai vechi – precum M151 MUTT, care luptase pe frontul din Vietnam, M561 „Gama Goat“ sau CUCV.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Teribilele arme în mișcare: artileria autopropulsată]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/teribilele-arme-in-miscare-artileria-567212.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/teribilele-arme-in-miscare-artileria-567212.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7cc53226-3a15-4d5c-941f-8f85401c8289/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 15 Oct 2020 10:16:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Armele de foc grele sunt indispensabile câștigării unui război, iar acest fapt este binecunoscut. Aşa că dintotdeauna s-a dorit eficientizarea transportării acestora pe front pentru a se sincroniza cu celelalte corpuri armate. În secolele XVII-XVIII, de pildă, era folosită artileria hipomobilă – anume, tunurile erau trase de cai. S-a renunţat la tracţiunea animală odată cu progresul tehnologic, în timpul „marii revoluţii“ pe care a generat-o inventarea tancului. Și în această privinţă, tot brita]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Vehiculele blindate de luptă, taxiurile înarmate de pe front]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/vehiculele-blindate-de-lupta-taxiurile-inarmate-567246.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/vehiculele-blindate-de-lupta-taxiurile-inarmate-567246.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/334431ad-0669-4ecf-84b0-c6ba4e437dfb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 09 Oct 2020 08:07:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Viteza și mobilitatea sunt esenţiale în război – capacitatea de a muta trupele, de a interveni prompt într-o zonă fierbinte sau de a realiza manevre tactice de recunoaștere. Vehiculele blindate de luptă au apărut tocmai pentru a servi acestor nevoi, venind în ajutor tancurilor și artileriei grele pe câmpul de luptă. Aceste așa-numite „taxiuri“ sau „autobuze“ de luptă, care au apărut în Primul Război Mondial, dar s-au dezvoltat cu precădere în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și după, v]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Obsesia lui Hitler pentru Champs-Élysées]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/obsesia-lui-hitler-pentru-champs-elysees-567686.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/obsesia-lui-hitler-pentru-champs-elysees-567686.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1dc827ba-3014-44f4-9589-c720fb6235be/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2020 11:14:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Când Franța a capitulat, Adolf Hitler se afla la sediul comandamentului din apropiere de Bruxelles. Cucerirea Franței fusese unul dintre visurile sale mărețe, însă vizitarea Parisului era o dorință aprigă, pe care o păstrase cu sfințenie, din copilărie. Atunci, în iunie 1940, capitala Franței a fost închisă pentru turistul 0. Un oraș pentru o singură persoană. „A fost visul vieții mele să mi se permită să văd Parisul”, a mărturisit Hitler.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Brâncuşi împotriva Statelor Unite ale Americii. «Dacă aceasta este o pasăre, împușcați-o!»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/brancusi-impotriva-statelor-unite-ale-americii-568815.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/brancusi-impotriva-statelor-unite-ale-americii-568815.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b86a3be1-b75f-41d6-8d6c-7e34056ee8da/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 12 Aug 2019 12:06:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Constantin Brâncuși a început să expună din ce în ce mai des, presa și criticii de artă nu-l treceau niciodată cu vederea, iar tinerii artiști băteau la ușa atelierului său din Impasse Rodin să intre ucenici la marele artist. Printre admiratorii și prietenii lui Constantin Brâncuși se numără artiști cu valoare covârșitoare – o tentativă de enumerare este în van, dar e bine de spus că dacă Marcel Duchamp i-a organizat o expoziție în America, Ezra Pound a publicat, în 1921, în revista „The Little ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum s-a petrecut accidentul de la Cernobîl din urmă cu 34 de ani - „Vina a aparţinut omului sovietic şi îndoctrinării regimului din URSS“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-petrecut-accidentul-de-la-cernobil-din-569012.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-petrecut-accidentul-de-la-cernobil-din-569012.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9714ce63-439c-450c-9f7b-0d23f069b29f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 23 May 2019 08:18:14 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anul acesta, pe 26 aprilie, s-au împlinit 34 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. A fost cel mai grav eveniment nuclear din istorie şi a servit drept exemplu de nerepetat pentru cum un stat nu reuşeşte să poarte grija propriilor cetăţeni într-o situaţie de criză majoră.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Matei Vasiliu, erou al Marelui Război, ajuns bolnav, fără locuinţă şi umilit de Ceauşescu]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/matei-vasiliu-erou-al-marelui-razboi-ajuns-569205.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/matei-vasiliu-erou-al-marelui-razboi-ajuns-569205.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f3e46788-2e88-4874-b366-aeb8a0e40519/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 26 Mar 2019 11:44:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[A trecut un veac de la Marele Război, dar poveștile nu s-au terminat. Încă ies la iveală de prin sertare prăfuite să ne mai amintească despre cum s-a făcut România Mare. Așa este și istoria lui Matei Vasiliu, brav ostaș român, care a luptat pe toate fronturile ținute de români. Este o istorie compusă din crâmpeie, dar spusă chiar de el, pentru generațiile viitoare. Este o istorie minoră, dar care face parte tot din aceea mare, care ne dă un sens ca țară. Este istoria unui erou care a avut neșans]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[«Viața» de după moarte a tovarășului Lenin]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/viata-de-dupa-moarte-a-tovarasului-lenin-569233.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/viata-de-dupa-moarte-a-tovarasului-lenin-569233.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b0cdce6b-88fb-47bd-a91e-37e80dd86b37/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 15 Mar 2019 12:52:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Vladimir Ilici Lenin a suferit cel de-al treilea accident vascular cerebral pe 9 martie 1923. A fost lovitura de grație. Fostul lider bolșevic nu a mai putut vorbi și a fost țintuit la pat. A murit pe 21 ianuarie 1924, la vârsta de 53 de ani. Medicii săi au dat publicității comunicatul medical:]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a ajuns Alexandru Vaida Voevod întâiul premier al României Mari, în locul lui Iuliu Maniu  ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-ajuns-alexandru-vaida-voevod-intaiul-premier-569561.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-ajuns-alexandru-vaida-voevod-intaiul-premier-569561.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4befbea3-e633-4528-9810-b976e87a30e5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 29 Nov 2018 13:58:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cariera politică a lui Alexandru Vaida Voevod a început promiţător: din tânăr unionist ardelean a ajuns primul şef de guvern al României Mari. Însă, în timp, politica bucureşteană i-a mai pervertit metodele, aşa încât, în a doua parte a vieţii, a făcut şi alegeri discutabile, precum asocierea cu regele Carol al II-lea. Norocul lui că n-au fost păcate capitale – nici în ochii comuniştilor.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Călătorii în timp: Alba Iulia - un puzzle de obiective turistice]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/calatorii-in-timp-alba-iulia-un-puzzle-de-569837.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/calatorii-in-timp-alba-iulia-un-puzzle-de-569837.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/84f45f3c-0615-4b70-b697-9505ca51c44c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 04 Oct 2018 12:23:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În Alba Iulia timpul nici nu a stat în loc, dar nici nu a curs alene. S-a îngrămădit tot în cele peste 100 de hectare din centrul istoric al orașului. La fiecare colț de stradă din Cetatea Alba Carolina timpul mai face câte o buclă și învecinează un templu roman cu un palat medieval sau cu un edificiu contemporan, din vremea când România se făcea Mare. Aici, în acest mic oraș transilvănean, s-a adunat laolaltă întreaga istorie a spațiului românesc – cu tristețile și bucuriile ei, cu momentele de]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Execuția Romanovilor, o dramă într-un singur act: „Trebuie să-i împuşcăm pe toţi în noaptea asta“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/executia-romanovilor-o-drama-intr-un-singur-act-570082.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/executia-romanovilor-o-drama-intr-un-singur-act-570082.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/08610c0e-3dd7-4b8e-9219-c581b711a55f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 02 Aug 2018 11:33:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 17 iulie 2018 s-a împlinit centenarul morţii ultimului ţar al Rusiei și al familiei acestuia. Acum un veac, în Rusia în plină bolşevizare şi în prag de război civil, moartea nu avea altă valoare decât anihilarea duşmanului. Era un calcul matematic – unul, cinci, zece în minus. Au căzut pionii, atac la rege. Atât de simplu a fost: întreaga familie a lui Nicolae al II-lea a fost pusă în faţa plutonului de execuție fără de judecată, fără scrupule, fără remușcări. În toiul nopții, sute de gloanțe]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Garda Elveţiană Pontificală, braţul armat al Papei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/garda-elvetiana-pontificala-bratul-armat-al-papei-570470.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/garda-elvetiana-pontificala-bratul-armat-al-papei-570470.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7b013a53-6295-42a4-9f64-645f4b23e5ed/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 18 May 2018 09:14:19 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Garda Elveţiană Ponfificală este cea mai veche, dar şi cea mai mică armată permanentă din lume, cu o istorie de peste jumătate de mileniu. Soldaţii Papei sunt celebri atât pentru conduita ireproşabilă, cât şi pentru uniformele inconfundabile. Sunt însărcinaţi cu străjuirea porţilor Vaticanului şi cu protejarea Sfântului Scaun.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Veşti de pe front: «Transfiguraţi, vitejii noştri trăgeau şi cîntau sub ploaia de proiectile duşmane»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/vesti-de-pe-front-transfigurati-vitejii-nostri-570449.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/vesti-de-pe-front-transfigurati-vitejii-nostri-570449.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6379de31-23b3-4777-b15a-d800513ae779/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 17 May 2018 11:36:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Adevărul“ vă oferă, pe 22 mai şi pe 29 mai, câte o reproducere integrală a ziarelor-document „Adevěrul“ din 8, respectiv 9 septembrie 1916, când România abia intrase în războiul întregirii naţionale. Preţul unui ziar este de 3,49 lei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ruinele unui oraş cu piramide, vechi de o mie de ani, descoperite în Mexic: avea la fel de multe clădiri ca Manhattan]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/ruinele-unui-oras-cu-piramide-vechi-de-o-mie-de-570845.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/ruinele-unui-oras-cu-piramide-vechi-de-o-mie-de-570845.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7ccdcc71-663f-4155-9320-a493ca90de10/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 22 Feb 2018 11:14:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cercetătorii au descoperit, în Mexic, un oraş „pierdut“ care, în urmă cu aproximativ 1.000 de ani, avea la fel de multe clădiri ca Manhattan-ul contemporan şi adăpostea peste 100.000 de oameni.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Adevěrul“, din culisele încoronării de la Alba Iulia: „Ochii tuturor se umezesc. Glasurile amuţesc, nimeni nu mai poate striga“  ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/adeverul-din-culisele-incoronarii-de-la-alba-571323.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/timp-liber/adeverul-din-culisele-incoronarii-de-la-alba-571323.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d699aca7-07f3-4aea-8ae8-bbc665580ed2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 30 Oct 2017 10:00:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Adevărul“ vă oferă luni, 30 octombrie, în exclusivitate, reproducerea integrală a unui ziar-document: „Adevěrul“ de marţi, 17 octombrie 1922, în care sunt prezentate exclusiv momentele semnificative de la încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, în cetatea Alba Iulia.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ce a însemnat Reforma protestantă a lui Martin Luther pentru Occident]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/ce-a-insemnat-reforma-protestanta-a-lui-martin-571427.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/ce-a-insemnat-reforma-protestanta-a-lui-martin-571427.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b5ce3a29-e31e-4d5d-b493-aeacff8ce316/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 29 Sep 2017 09:15:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În anul 2017 s-au împlinit 500 de ani de la realizarea Reformei Protestante de către Martin Luther, care, pe 31 octombrie 1517, publica cele „95 de teze“ prin care critica abuzurile Papei de la Roma şi vânzarea de indulgenţe. Alături de Edictul de la Milano şi de Marea Schismă, Reforma a fost cel de-al treilea mare moment istoric al creştinismului, cu implicaţii politico-sociale semnificative.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Prințul Nicolae, despre fratele lui, Carol al II-lea: «Ar merita să fie la ghilotină, nu pe tron» ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/printul-nicolae-despre-fratele-lui-carol-al-571735.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/printul-nicolae-despre-fratele-lui-carol-al-571735.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b84b7363-3508-4299-9104-b2838279e223/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 24 Jul 2017 09:50:48 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Prințului Nicolae, cel de-al doilea fiu al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, s-a căsătorit în secret cu Ioana Dolette (octombrie 1931), fosta soție a lui Sauciuc Săveanu, fiul fostului ministru și președinte al Camerei Deputaților, Nicolae Săveanu. Această căsătorie a înrăutățit considerabil relația dintre Nicolae și fratele lui mai mare, regele Carol al II-lea.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Trista poveste a Mărioarei, singura regină a Iugoslaviei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/trista-poveste-a-marioarei-singura-regina-a-571761.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/trista-poveste-a-marioarei-singura-regina-a-571761.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/65a72f11-e78c-408a-8e5e-c98ea8dec0d2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 18 Jul 2017 10:48:48 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Nunta Mărioarei, fiica regelui Ferdinand I și a reginei Maria, cu regele sârb Alexandru I a avut loc în vara anului 1922. Nunta lui Mignon a fost un eveniment de mare însemnătate la Belgrad. Regele Alexandru planificase cu multă atenție sărbătoarea din 8 iunie 1922.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O dramă la începutul Primului Războiului Mondial: moartea prinţului Mircea ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/o-drama-la-inceputul-primului-razboiului-mondial-571840.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/o-drama-la-inceputul-primului-razboiului-mondial-571840.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c7505249-4d34-4108-8c20-77cc24241069/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 03 Jul 2017 10:08:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[2 noiembrie 1916. Ziua morţilor, în calendarul religios catolic. România intrase de numai câteva luni în războiul mondial şi la porţile Bucureştiului băteau armatele germane, părea că înfrângerea este aproape. Însă în aceste zile, regina Maria nu era interesată de nimic mai mult decât de soarta celui mai mic dintre fiii ei, micul Mircea. De câteva luni era grav bolnav de febră tifoidă, epidemie care a cuprins întreaga ţară în anii războiului care a urmat. Acum, îl lovise pe cel mai mic dintre fi]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Primele amintiri roșii: însemnări revoluţionare de la Petrograd]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/primele-amintiri-rosii-insemnari-revolutionare-de-571932.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/primele-amintiri-rosii-insemnari-revolutionare-de-571932.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/65fb2f08-fd05-44e7-a148-33d8418cf548/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 14 Jun 2017 09:25:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anul 1917 este probabil, una dintre cele mai disecate perioade istorice. Evenimentele Revoluției Ruse sunt astăzi binecunoscute: au fost desfășurate, în detaliu, în cărți de analiză istorică, au fost destructurate în bucăți, bine delimitate în timp, au fost comprimate și restrânse în câte-un episod esențial – acel pas mai aproape de victoria bolșevică. Dincolo de toate aceste întâmplări consemnate rece, analitic, în distanța stiloului vreunui istoric, sunt detaliile reținute la cald, din mijlocu]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dimitrie Cantemir, prietenul şi prizonierul țarului Petru cel Mare ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/dimitrie-cantemir-prietenul-si-prizonierul-571946.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/dimitrie-cantemir-prietenul-si-prizonierul-571946.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7711d5bd-33bc-4292-9408-c5eb9a0639d7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 13 Jun 2017 13:57:14 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dimitrie Cantemir a fost un maestru al traiului în exil, s-a adaptat la oameni şi la vremuri, a ajuns în cele mai înalte straturi ale societăţilor în rândul cărora a pribegit. A fost un domn altfel, care a vrut să schimbe regulile jocului geopolitic, dar istoria i s-a împotrivit. Nu s-a ales decât cu un nou prieten: Petru cel Mare. A fost un cărturar şi un vizionar, „cu o nesfârşită tinereţă de suflet“, cum spunea Iorga.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Nicolae Suțu, primul economist român, a murit sărac]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/nicolae-sutu-primul-economist-roman-a-murit-572062.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/nicolae-sutu-primul-economist-roman-a-murit-572062.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/de4d3949-a685-4ac5-bdb4-3722b4b18b3d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 22 May 2017 08:06:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În epoca fanariotă, neamul Suțu a dat trei domnitori și istoria a înregistrat că acelea au fost vremuri tulburi, grele, de nerepetat. Numai că statutul nepământenilor s-a schimbat chiar la răscruce de epoci, când Nicolae Suțu, fiul ultimului domn fanariot din Țara Românească, lucra demn, cu sârg și cu folos pentru Principate. Voia modernizare, voia dreptate și voia unirea. A fost un fanariot care-a dărâmat toate prejudecățile despre fanarioți.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ultimul drapel al monarhiei în România]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ultimul-drapel-al-monarhiei-in-romania-572915.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ultimul-drapel-al-monarhiei-in-romania-572915.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ab3e28eb-9d25-41d8-9c77-e4b299aebb1a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 28 Nov 2016 08:05:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n 1940, Mihai I a revenit pe tronul Rom&acirc;niei. Drapelul s&#259;u de lupt&#259; a condus trupele rom&acirc;ne &icirc;n cel de-Al Doilea R&#259;zboi Mondial &#351;i a r&#259;mas &icirc;n istorie drept ultimul simbol al monarhiei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Adevărul“ lansează concursul „Scrie-i României!“ Premiile sunt primele drapele ale României]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/adevarul-lanseaza-concursul-scrie-i-romaniei-572960.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/adevarul-lanseaza-concursul-scrie-i-romaniei-572960.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/72154311-d850-4764-8e8e-9ddc24cec742/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 21 Nov 2016 14:27:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&bdquo;Adev&#259;rul&ldquo; lanseaz&#259; pe 21 noiembrie concursul &bdquo;Scrie-i Rom&acirc;niei!&ldquo;, prin care v&#259; invit&#259; s&#259; transmite&#355;i un mesaj de Ziua Na&#355;ional&#259;. Mesajele c&acirc;&#351;tig&#259;toare vor ap&#259;rea pe prima pagin&#259; a ziarului &bdquo;Adev&#259;rul&ldquo; din 1 Decembrie 2016 &#351;i autorii vor c&acirc;&#351;tiga unul dintre primele drapele ale Rom&acirc;niei: al lui Cuza, Carol I, Ferdinand I &#351;i Mihai I.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Primul drapel de luptă al României: „Steagul e trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României!“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/primul-drapel-de-lupta-al-romaniei-steagul-e-573034.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/primul-drapel-de-lupta-al-romaniei-steagul-e-573034.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/25c7f744-2362-40c3-9f1c-65df22eb8de3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 08 Nov 2016 09:13:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n 1863, la patru ani de la &icirc;nf&#259;ptuirea Micii Uniri, c&acirc;nd &#354;ara Rom&acirc;neasc&#259; &#351;i Moldova au intrat sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, a fost stabilit primul drapel de lupt&#259; comun celor dou&#259; principate rom&acirc;ne&#351;ti. Era un simbol na&#355;ional care reprezenta &icirc;ntreaga lupt&#259; pentru unire a rom&acirc;nilor, o piatr&#259; de hotar &icirc;n construirea identit&#259;&#355;ii &#355;&#259;rii &#351;i a na&#355;iunii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la Marele Război. Episodul 10. De trei ori „Trăiască România Mare!“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-10-de-573213.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-10-de-573213.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/681a238a-2116-4880-a363-3049f2d0364c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 02 Oct 2016 09:10:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Marea Unire, probabil cel mai mare act din istoria rom&acirc;nilor, s-a &icirc;mplinit din voia hazardului &icirc;n mare m&#259;sur&#259;. O situa&#355;ie istoric&#259; favorabil&#259;, &icirc;n ciuda tuturor eforturilor de r&#259;zboi, a calculelor politice &#351;i a vie&#355;ilor pierdute pe front, chiar &#351;i &icirc;n contra inten&#355;iilor Rom&acirc;niei la momentul intr&#259;rii &icirc;n conflictul mondial. A fost, cu alte cuvinte, marea surpriz&#259;: o Rom&acirc;nie de la Nistru p&acir]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la Marele Război, Episodul 9. Eroii naţionali. Mitul generalului providenţial: „Trăiască tata Averescu!“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-9-eroii-573253.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-9-eroii-573253.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/23386235-c351-410b-8d0b-aeb0da2dab3b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 26 Sep 2016 06:47:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Marii generali ai Rom&acirc;niei au ie&#351;it din Marele R&#259;zboi cu o str&#259;lucitoare aur&#259; de eroi. Au intrat &icirc;n panteonul na&#355;ional drept marii salvatori, f&#259;uritorii de fapte de arme legendare. Dar nu exist&#259; un portret-robot unic al eroului. Dou&#259; exemple: generalul Prezan, fire echilibrat&#259; &#351;i mar&#355;ial&#259;, &#351;i generalul Averescu, &icirc;n&#355;elept &#351;i grijuliu, dar vanitos &#351;i p&#259;tima&#351; - a c&#259;zut victima propriului]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la Marele Război, Episodul 8. Războiul de zi cu zi: „Furau cazanele de pe foc, chiar dacă legumele şi carnea nu erau fierte bine“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-8-573285.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-8-573285.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b1d16dc9-0a61-42f8-8871-ff43d51cbe3f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 19 Sep 2016 06:44:36 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n spatele istoriei mari, departe de front &#351;i de cabinetele ministeriale, au fost oamenii simpli, civilii, nemobiliza&#355;ii. Istoriile lor mici &#351;i individuale completeaz&#259; imaginea unei lumi &icirc;ncle&#351;tate &icirc;n lupt&#259;. Faptul divers, memoria de scurt&#259; durat&#259;, cancanurile &#351;i &icirc;nt&acirc;mpl&#259;rile minore au fost, probabil, soclul pe care s-a a&#351;ezat marele tablou istoric al r&#259;zboiului.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la Marele Război, Episodul 7. O datorie de-un veac: tezaurul României ia drumul Moscovei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-7-o-573325.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-7-o-573325.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8df329e0-b2b3-4f53-806d-e2e3b995aed4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 12 Sep 2016 06:55:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[&Icirc;n 1916, Rom&acirc;nia a avut dou&#259; mari cumpene: ocupa&#355;ia german&#259; &#351;i transferarea tezaurului la Moscova. Decizia a fost luat&#259; cu inima str&acirc;ns&#259; &#351;i op&#355;iunea pentru Imperiul Rus nu era cea favorabil&#259;, dar era singura posibil&#259;. Tezaurul, trimis &icirc;n dou&#259; tran&#351;e, a ajuns la Kremlin &icirc;n numai o s&#259;pt&#259;m&acirc;n&#259;, &icirc;ns&#259; nu a mai f&#259;cut niciodat&#259; drumul &icirc;napoi. &Icirc;ntre rela&#355;iil]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la Marele Război, Episodul 6. Iluziile şi dezastrul. Frontul românesc se prăbuşeşte]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-6-573360.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-6-573360.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a2efb89f-678a-4df1-8118-d9f6a37fd65f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 04 Sep 2016 08:31:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Campania din 1916 a adus dezastrul na&#355;ional. A ridicat, mai ales, pojghi&#355;a de &icirc;ncredere pe care liderii politici &#351;i militari o aveau &icirc;n Armata rom&acirc;n&#259;, &icirc;n preg&#259;tirea &#351;i echiparea osta&#351;ului rom&acirc;n. Rom&acirc;nii au v&#259;zut dezn&#259;dejdea la fa&#355;a locului &icirc;n trei mari episoade: b&#259;t&#259;lia de la Turtucaia, manevra de la Fl&#259;m&acirc;nda &#351;i, &icirc;n final, ocuparea Bucure&#351;tiului. &#354;ara a ajuns &ici]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la Marele Război, Episodul 5. Prima zi de război, primii eroi. Carp: „Am trei fii, îi dau Majestăţii Voastre să se bată şi să moară“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-5-prima-573385.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-5-prima-573385.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5590f204-6383-4ff0-b8d2-df395edbd9c2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 29 Aug 2016 06:50:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În prima zi a României în război a domnit euforia naţională:cetăţenii cântau pe străzi, politicienii puneau la cale viitorul luminos pe care ei, dintre toţi muritorii, aveau şansa să-l înfăptuiască şi armata strângea rândurile. Se cântau cântece de v]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la Marele Război, Episodul 4. Cât de greu i-a fost lui Ionel Brătianu să arunce România în războiul mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-4-cat-de-573410.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-4-cat-de-573410.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/06abb53f-9cad-4d78-a92c-6ce9e4a80578/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 22 Aug 2016 07:18:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Prim-ministrul Ionel Brătianu a fost, probabil, cel mai mare negociator pe care România l-a avut. A avut în mâini soarta ţării, a condus aproape singur în vremurile tulburi ale neutralităţii. A jonglat abil cu răbdarea şi speranţele marilor puteri eu]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la Marele Război, Episodul 3. Românii şi dilema neutralităţii: noi cu cine luptăm?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-3-573423.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-3-573423.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4ea7511e-de43-464a-a470-41fa81bca25f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 16 Aug 2016 08:22:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Rom&acirc;nia a intrat &icirc;ntr-o debandad&#259; aproape caragieleasc&#259; &icirc;n anii neutralit&#259;&#355;ii: &#355;&#259;ranii erau tem&#259;tori fa&#355;&#259; de r&#259;zboi, dezbaterile din pres&#259; deveniser&#259; mai degrab&#259; pamflete &#351;i calomnii, iar &icirc;n ochii opiniei publice, obiectul dorin&#355;ei rom&acirc;nilor pendula &icirc;ntre Transilvania &#351;i Basarabia, ca &icirc;ntr-o carte po&#351;tal&#259; pe care se reflect&#259; c&acirc;te o alt&#259; imagine, &ici]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la Marele Război, Episodul 2. O trădare de onoare: Ferdinand şi Maria nu au împlinit testamentul lui Carol I]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-2-o-573456.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-marele-razboi-episodul-2-o-573456.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f9110428-5a58-47cf-9882-2e9727c1a7fb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 08 Aug 2016 06:44:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ferdinand I suferea de o timiditate aproape patologic&#259;. Era un introvertit. Aflat pe tronul Rom&acirc;niei, a f&#259;cut totu&#351;i acest mare act de curaj: a plecat capul &icirc;n fa&#355;a dorin&#355;ei poporului rom&acirc;n, a ridicat sabia &icirc;mpotriva &#355;&#259;rii natale, a c&#259;lcat pe testamentul politic al regelui Carol I. A fost, probabil, cel mai greu moment al vie&#355;ii sale rege&#351;ti &#351;i s-a dovedit a fi &#351;i cea mai fericit&#259; alegere.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Episodul 1: „Trăiască războiul, trăiască România!“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-intrarea-romaniei-in-primul-573458.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/100-de-ani-de-la-intrarea-romaniei-in-primul-573458.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/be2a70c5-519d-46da-bb05-2fc751b114ef/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Aug 2016 13:01:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anul acesta se &icirc;mplinesc o sut&#259; de ani de la intrarea Rom&acirc;niei &icirc;n Primul R&#259;zboi Mondial. &bdquo;Adev&#259;rul&ldquo; prezint&#259; serialul &bdquo;100 de ani de la Marele R&#259;zboi&ldquo;, &icirc;n care v&#259; ar&#259;t&#259;m actualit&#259;&#355;ile ascunse ale momentului &#351;i oamenii care au controlat decizia. O invita&#355;ie la neuitarea istoriei, a&#351;a cum a fost ea, cu gre&#351;eli fatale &#351;i &icirc;nf&#259;ptuiri m&#259;re&#355;e.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[62 de minute în balon peste Cappadocia: zborul, drumul şi inefabilul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/62-de-minute-in-balon-peste-cappadocia-zborul-573816.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/62-de-minute-in-balon-peste-cappadocia-zborul-573816.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6105c80d-674f-4003-81c6-6f08b6e0fdf4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 30 May 2016 06:57:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O vacan&#355;&#259; cum se cade: o c&#259;l&#259;torie cu balonul cu aer cald &icirc;n zori, o drume&#355;ie printre roci vulcanice sculptate de natur&#259;, simetric, &icirc;n forme cam bizare, o vizit&#259; &icirc;ntr-unul dintre cele mai frumoase situri din patrimoniul UNESCO &#351;i o cobor&acirc;re de trei etaje &icirc;n m&#259;runtaiele de piatr&#259; ale Cappadociei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[35 de ani de la zborul lui Dumitru Dorin Prunariu în cosmos: „Încă din liceu, eram convins că trebuie să zbor“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/35-de-ani-de-la-zborul-lui-dumitru-dorin-prunariu-573857.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/35-de-ani-de-la-zborul-lui-dumitru-dorin-prunariu-573857.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/728cf123-b55d-4dd5-96b4-029014a01cee/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 23 May 2016 06:24:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 35 de ani de la primul zbor &icirc;n spa&#355;iul cosmic, Dumitru Prunariu vorbe&#351;te despre toate lucrurile simple &#351;i fire&#351;ti care l-au c&#259;l&#259;uzit spre o carier&#259; &icirc;n avia&#355;ie &#351;i astronomie, dar &#351;i despre greut&#259;&#355;ile unui erou na&#355;ional &icirc;n propria sa &#355;ar&#259;.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Candoarea şi minciunile unui tehnocrat nazist: Albert Speer, prietenul lui Hitler, care nu a ştiut nimic de Holocaust]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/candoarea-si-minciunile-unui-tehnocrat-nazist-574236.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/candoarea-si-minciunile-unui-tehnocrat-nazist-574236.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/51340382-7213-4c50-b440-4c3b5ee807a1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 21 Mar 2016 08:20:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Albert Speer a fost prietenul apropiat al lui Adolf Hitler. A fost &#351;i arhitectul preferat al Fuhrerului, care visa s&#259; transforme Berlinul &icirc;ntr-un Paris mai frumos. A fost ministru &icirc;n timpul r&#259;zboiului mondial &#351;i a sus&#355;inut ma&#351;ina de r&#259;zboi german&#259; &icirc;n anii cei mai grei. Dar, dup&#259; r&#259;zboi, c&acirc;nd a fost capturat de Alia&#355;i, sentimentele lui Speer fa&#355;&#259; de Hitler &#351;i fa&#355;&#259; de nazism s-au nuan&#355;at br]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	