<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Sun, 30 Nov 2025 19:34:37 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Sun, 30 Nov 2025 19:34:37 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Cine au fost cei care și-au scris memoriile despre ziua de 1 Decembrie 1918?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-au-fost-cei-care-si-au-scris-memoriile-despre-2490964.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-au-fost-cei-care-si-au-scris-memoriile-despre-2490964.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/db860593-8fc2-4517-a1a8-44c1ddf2f708/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 30 Nov 2025 19:38:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În spațiul românesc evenimentul final și desigur cel mai important al Unirii – Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și decizia unanimă de Unire luată aici  − este reflectat de către memorialiști dintr-o diversitate de unghiuri și de pe poziții doctrinare plurivoce. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mizil, o urbe cu ambiții]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mizil-o-urbe-cu-ambitii-2489414.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mizil-o-urbe-cu-ambitii-2489414.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4cdc27b4-b14d-4907-b37a-daa0f0b95f73/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 Nov 2025 08:47:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În anii La Belle Époque, dar și în perioada interbelică, Mizilul a fost un fel de Caracal contemporan, dar mai isteț și mai persuasiv, intrat în mentalul colectiv prin paradoxuri hazlii. Chiar și așa, Mizilul are ștaif.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„La princesse aimée”, soția lui George Enescu]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/la-princesse-aimee-sotia-lui-george-enescu-2465939.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/la-princesse-aimee-sotia-lui-george-enescu-2465939.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/42f003cf-7ae6-4ddc-b53e-e2e8d2e05368/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 22 Aug 2025 12:38:00 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La puţină vreme după ruptura de soț, Maruca avea să-l întâlnească pe omul care a fascinat-o de-a lungul restului vieții sale (cu un scurt intermezzo reprezentat de Nae Ionescu la începutul anilor ’30). 
]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Câți oameni au murit în accidentul de la Ciurea, cea mai mare catastrofă feroviară din istoria României]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cati-oameni-au-murit-in-accidentul-de-la-ciurea-2441201.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cati-oameni-au-murit-in-accidentul-de-la-ciurea-2441201.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a0a7b8e3-5e63-477e-9f12-368cdbb05720/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 06 May 2025 10:09:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În dimineața zilei de 31 ianuarie 1916, dar și în primele zile ale anului 1917, cei trei membri ai comisiei militare au început dificila și dureroasa muncă de identificare a celor morți în accidentul de la Ciurea, dar și a răniților. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cea mai mare catastrofă feroviară din istoria României]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cea-mai-mare-catastrofa-feroviara-din-istoria-2430675.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cea-mai-mare-catastrofa-feroviara-din-istoria-2430675.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/92677ce3-7853-4c25-bddd-e1646423786e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 28 Mar 2025 14:27:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În dimineața zilei de 30 decembrie 1916, din gara Galați, un tren plin cu călători de toate soiurile a plecat cu destinația Iași. Niciunul dintre ei nu bănuia însă că acel tren nu avea să ajungă în capitala Moldovei. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[9 noiembrie 1989. Zidul Berlinului și conferința de presă de pomină]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/9-noiembrie-1989-zidul-berlinului-si-conferinta-2402505.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/9-noiembrie-1989-zidul-berlinului-si-conferinta-2402505.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7b124ccc-6e6c-4165-955d-1c34c1cd24bb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 27 Nov 2024 08:45:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În vara lui 1989, tot mai mulți cetățeni ai RDG au solicitat libertatea de călătorie, iar presiunea publică, protestele și deschiderea granițelor de către statele vecine au determinat liderii politici est-germani să întocmească un proiect de lege prin care să fie relaxate condițiile.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine a fost, cu adevărat, Mița Biciclista?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-cu-adevarat-mita-biciclista-2393921.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-cu-adevarat-mita-biciclista-2393921.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4f6d396a-c085-4c67-a199-74554aab42a9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 11 Oct 2024 10:12:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Asociat cu frivolitatea, mondenitatea şi moravurile uşoare, supranumele Miţa Biciclista stârneşte întotdeauna zâmbete cu subînţeles – mai cu seamă într-o societate ca a noastră, care cu greu se desparte de machism. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Parașutarea în Normandia: «Nu vei mai vedea niciodată o astfel de vedere»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/parasutarea-in-normandia-nu-vei-mai-vedea-2378814.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/parasutarea-in-normandia-nu-vei-mai-vedea-2378814.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d01e3745-fb26-4ef1-908d-620263cb6441/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 31 Jul 2024 10:11:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Brigadierul englez Stanley James Hill (1911-2006) a avut privilegiul de trăi mult și astfel a putut lăsa în urmă o prețioasă mărturie a vitejiei sale și a celorlalți camarazi care au luat parte la cumplitele lupte din acel an 1944. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/romania-va-fi-ce-va-voi-sa-faca-stalin-cu-ea-2376022.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/romania-va-fi-ce-va-voi-sa-faca-stalin-cu-ea-2376022.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1312a68f-1e50-4b7e-87e6-27a9ea5a4f04/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 18 Jul 2024 09:48:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/romania-anului-1944-vazuta-din-exil-sfarsitul-2374763.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/romania-anului-1944-vazuta-din-exil-sfarsitul-2374763.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/704c6144-dfeb-41f2-99c8-16addcb25d61/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 Jul 2024 12:27:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mihail Sebastian, sub teroarea bombardamentelor: „Războiul vine spre noi”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mihail-sebastian-sub-teroarea-bombardamentelor-2373295.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mihail-sebastian-sub-teroarea-bombardamentelor-2373295.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/07cd86d4-386a-4b0a-a26e-b17afb7e601e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Jul 2024 12:05:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru Sebastian, vara anului 1944 este una a angoaselor, a singurătății, a fricii de moarte și, așa cum știm astăzi, este ultima lui vară. 
]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/a-fost-sau-nu-alexandru-ioan-cuza-membru-al-2368447.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/a-fost-sau-nu-alexandru-ioan-cuza-membru-al-2368447.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0db87eb1-f09a-4b33-9811-5d4d6c101165/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 13 Jun 2024 16:07:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/atacul-lui-cuza-asupra-masoneriei-bucurestene-2363140.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/atacul-lui-cuza-asupra-masoneriei-bucurestene-2363140.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c93abae2-06a8-437e-9a66-34776ee478f2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 26 May 2024 09:13:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cuza, în umbra masoneriei?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cuza-in-umbra-masoneriei-2354568.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cuza-in-umbra-masoneriei-2354568.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cca21631-c382-4240-91ba-9bce3484010e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 30 Apr 2024 13:27:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cât de bogat a fost Nababul? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cat-de-bogat-a-fost-nababul-2347767.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cat-de-bogat-a-fost-nababul-2347767.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fb351407-3c08-471b-9da4-13ab5aaf6047/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 18 Mar 2024 09:42:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine a fost Stan Popescu-Garibaldianul?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/cine-a-fost-stan-popescu-garibaldianul-2327894.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/cine-a-fost-stan-popescu-garibaldianul-2327894.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1ef14a56-665e-4b47-a4f7-c95af4239cf7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 03 Jan 2024 08:20:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe Stan Popescu (1830-1910?) îl cunoaștem din literatura lui I.L. Caragiale, cel care l-a conturat ca un personaj cu tușe caricaturale și replici comice, în schițele „Istoria se repetă” și „Boborul”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Relațiile Reginei Maria cu celelalte două regine ale României]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/relatiile-reginei-maria-cu-celelalte-doua-regine-2295748.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/relatiile-reginei-maria-cu-celelalte-doua-regine-2295748.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ead3eebc-6ac9-4383-9880-8177cc90f979/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 29 Aug 2023 16:56:14 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În intervalul 1881-1947, România a avut trei regine: Elisabeta, Maria și Elena, niciuna născută pe pământ românesc. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/drumul-spre-alba-iulia-cum-au-ajuns-romanii-la-2224282.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/drumul-spre-alba-iulia-cum-au-ajuns-romanii-la-2224282.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/171e7551-47ae-469d-a7d7-a6aa93c7a5f4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 01 Dec 2022 07:34:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Noiembrie 1918: O lume în revoluție]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/noiembrie-1918-o-lume-in-revolutie-2224272.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/noiembrie-1918-o-lume-in-revolutie-2224272.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/06869e84-4035-49ed-86d4-95122d5b20c7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 30 Nov 2022 14:32:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum ar fi arătat România dacă Germania câștiga Primul Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-ar-fi-aratat-romania-daca-germania-castiga-2220355.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-ar-fi-aratat-romania-daca-germania-castiga-2220355.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7e09db77-98a2-4ad2-936b-fefdb56b7d24/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 15 Nov 2022 16:23:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[România devenea o colonie a Germaniei şi Austro-Ungariei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Alba Iulia, în 1922, văzută de reporterul cotidianului „Dimineața”: „Un târg delăsat. Ca pe la noi”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/alba-iulia-in-1922-vazuta-de-reporterul-2212789.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/alba-iulia-in-1922-vazuta-de-reporterul-2212789.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/25134333-d640-4f38-8945-4ac6d7e1bf03/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 14 Oct 2022 12:18:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 1922 pentru regățeanul sosit de la București, Alba Iulia este o așezare cu o rezonanță sufletească aparte. Este orașul unirii lui Mihai Viteazul și orașul Marii Uniri de la 1918. Măreția aceasta istorică se reflectă și în ceea ce crede și își imaginează trăitorul despre cum arată marele oraș. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Primul Război Mondial: Poveștile nespuse ale frontului românesc]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/primul-razboi-mondial-povestile-nespuse-ale-2212563.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/primul-razboi-mondial-povestile-nespuse-ale-2212563.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/644427e3-1c02-4c71-a982-481bf37d026f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 13 Oct 2022 15:07:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru o perspectivă unică asupra evenimentelor din vremea Marelui Război, ne întoarcem privirea către istoriile individuale, către modul în care combatanții de pe front, necombatanții și elita conducătoare își povestesc și construiesc propriile versiuni ale faptelor acelor ani.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/pacea-de-la-bucuresti-ne-am-jucat-de-a-congresul-2193468.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/pacea-de-la-bucuresti-ne-am-jucat-de-a-congresul-2193468.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ea1dfa78-4ff6-4a00-a8fc-24b8f3b562c3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 10 Aug 2022 13:22:55 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Cel mai târziu de Sfântul Nicolae vom defila victorioși pe străzile Moscovei!“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cel-mai-tarziu-de-sfantul-nicolae-vom-defila-2182374.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cel-mai-tarziu-de-sfantul-nicolae-vom-defila-2182374.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e2b74cb0-d2d6-4ca8-a923-e92c2044f604/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 02 Aug 2022 15:24:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru unii dintre militarii care se îndreaptă spre teatrele de operațiuni, momentul zilei de 22 iunie 1941, când România intră în război alături de Germania, este unul plin de sentimente contradictorii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Campania din Bulgaria a Armatei Române. Război sau acțiune sanitară?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/campania-din-bulgaria-a-armatei-romane-razboi-sau-1813547.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/campania-din-bulgaria-a-armatei-romane-razboi-sau-1813547.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b1544155-40df-4081-b196-94c44d9312f3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 29 Jul 2022 12:51:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Literatura memorialistică românească referitoare la Războaiele Balcanice este una interesantă care ne ajută cumva să recuperăm și să decodăm mentalul colectiv din spațiul românesc al anilor 1912-1913. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[În pivnițele lui Carol al II-lea: șampanii franțuzești vs șampanii românești]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/in-pivnitele-lui-carol-al-ii-lea-sampanii-565013.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/in-pivnitele-lui-carol-al-ii-lea-sampanii-565013.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1578f2cb-d3f3-4f8e-8d05-a06c57e9ca49/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 11 Feb 2022 16:07:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Câteva dosare din arhivele Casei Regale rămase necercetate ne-au relevat o serie de aspecte interesante privind băuturile și consumul acestora în cadrul Casei Regale. De departe se remarcă austeritatea din vremea lui Carol I și opulența din timpul domniei lui Carol al II-lea. Ca orice componentă importantă a cotidianului regal, sectorul acesta al stocării băuturilor utilizate în consumul personal al familiei regale cu ocazii private ori publice era bine organizat și mai ales supravegheat. Există]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Șampania care i-a biruit pe boierii Moldovei. De la Ion Neculce cetire... ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sampania-care-i-a-biruit-pe-boierii-moldovei-de-565043.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sampania-care-i-a-biruit-pe-boierii-moldovei-de-565043.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/61bf1cdb-0348-4777-89d3-0eb000b36404/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 04 Feb 2022 17:41:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoria celebrei șampanii începe în Franța în epoca preindustrială, și dacă acest fapt este bine știut, mai puțin cunoscut este modul în care șampania franțuzească ajunge, pe filieră rusă, în spațiul românesc.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Şampania regilor României: Care a fost cel mai popular spumant românesc din prima jumătate a secolului XX]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sampania-regilor-romaniei-care-a-fost-cel-mai-565165.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sampania-regilor-romaniei-care-a-fost-cel-mai-565165.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b8885e2d-0c4b-4e39-b90a-e8375b95a41c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 31 Dec 2021 14:42:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoria celei mai populare șampanii românești a primei jumătăți a veacului al XX-lea este de-a dreptul frapantă! Paradoxal, de istoria modernizării României este legată și povestea șampaniei!]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Scandalurile amoroase din jurul spitalelor de campanie ale Primului Război Mondial ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/scandalurile-amoroase-din-jurul-spitalelor-de-565625.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/scandalurile-amoroase-din-jurul-spitalelor-de-565625.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c9d9bebd-1794-4d6c-a1fa-6dd2f4a00cd4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 20 Sep 2021 14:26:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Lumea anului 1917 era o lume în care războiul a dat peste cap busola reperelor morale. Lucrul acesta se observă bine în cele două Românii: în cea ocupată de germani, unde colaboraționismul cu ocupantul se manifestă și prin intermediul legăturilor amoroase; dar și în teritoriul liber din spațiul moldovean, unde, în amalgamul acela pestriț de nații și de limbi, bărbați și femei, din rândurile poporului ori din înalta aristocrație, își pierd pentru o clipă echilibrul și trăiesc povești de care, ult]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Coțofenești, operațiunea de denigrare a Reginei Maria]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cotofenesti-operatiunea-de-denigrare-a-reginei-565831.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cotofenesti-operatiunea-de-denigrare-a-reginei-565831.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ed6ee946-6c6c-4b31-ab97-aea8d242c1c4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 16 Aug 2021 14:38:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În perspectiva luptelor grele, decisive, care se anunțau în vara anului 1917, în multe așezări din Bacău, Vaslui, Bârlad au apărut spitale de campanie. Printre acestea se număra și cel de la Coțofenești, o localitate din județul Bacău, aflată în proximitatea zonelor Mărăști, Mărășești, unde, în vremea Primului Război Mondial, s-au dat cele mai glorioase și mai însemnate bătălii ale Armatei române. În jurul acestui spital avea să se construiască un veritabil folclor bazat pe bârfe, zvonuri, s-au ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Supraviețuitorii bătăliei de la Stalingrad: „Nu suntem ciumați, suntem soldați italieni”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/supravietuitorii-bataliei-de-la-stalingrad-nu-566607.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/supravietuitorii-bataliei-de-la-stalingrad-nu-566607.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5faffef4-acf3-41ce-b152-797f084f78fd/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 13 Mar 2021 16:47:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La Stalingrad s-au aflat 200.000 de italieni. Ei erau cei care trebuiau să-i sporească gloria Ducelui Mussolini și să-i împlinească visul său imperial. Însă, curând, au realizat că Il Duce îi trimisese în infern.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[ „Sateliții lui Hitler” au devenit țapii ispășitori pentru Stalingrad ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/satelitii-lui-hitler-au-devenit-tapii-566614.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/satelitii-lui-hitler-au-devenit-tapii-566614.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f724f6f3-240b-40c9-bf45-a234839ad0a8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 Mar 2021 09:38:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 19 noiembrie 1942, la Stalingrad, șase armate sovietice au atacat flancul nordic al pozițiilor germane, iar a doua zi și flancul sudic. Câteva zile mai târziu, germanii și aliații lor români, italieni și unguri erau încercuiți. După alte 70 de zile, bătălia era încheiată, iar Hitler pierdea Armata a 6-a şi o parte din Armata a 4-a. Ce se întâmplase, de fapt? Și cine era de vină?]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Franța despre rolul României în Primul Război Mondial: «Pe frontul din Orient, pârghia lui Arhimede este la București»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/franta-despre-rolul-romaniei-in-primul-razboi-566619.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/franta-despre-rolul-romaniei-in-primul-razboi-566619.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/de786ba4-01d6-4afa-9d31-ca640ad1b9f5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 11 Mar 2021 12:03:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În ecuaţia lumii politice și diplomatice a Primului Război Mondial, România este pentru Franţa o ţară importantă în conjunctura anilor 1914 - 1916, iar acest fapt se datorează, în principal, potenţialului militar.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mihail Sebastian: „Mă gândesc mereu la ameninţarea de ieri a lui Hitler. Vrea să ne extermine”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mihail-sebastian-ma-gandesc-mereu-la-amenintarea-566676.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mihail-sebastian-ma-gandesc-mereu-la-amenintarea-566676.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3a56ae41-fe03-438a-8c28-4a08e53a7b79/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 25 Feb 2021 08:11:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Și Mihail Sebastian urmărește în „Jurnalul” său situația frontului, dar nu are detașarea și relaxarea lui Constantin Argetoianu. Nu mai puțin de 20 de mențiuni ale Stalingradului apar în Jurnal între septembrie 1942 și februarie 1943.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Perspectiva generalilor lui Hitler asupra bătăliei de la Stalingrad]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/perspectiva-generalilor-lui-hitler-asupra-bataliei-566697.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/perspectiva-generalilor-lui-hitler-asupra-bataliei-566697.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/accb4c6f-fe04-40b3-be69-d5a659d397d5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 19 Feb 2021 13:48:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Și în spațiul occidental, bătălia de la Stalingrad este considerată ca fiind un punct de cotitură al războiului. Aici există însă și nuanțe: s-au utilizat termeni similari despre bătăliile de la Moscova și Kursk, englezii au atribuit aceeași valoare „Bătăliei Angliei”, iar americanii, intrării lor în război. Perspectiva asupra Stalingradului și a războiului întreg care a ghidat vreme de trei decenii un anume consens istoriografic a fost oferită de către foștii generali ai lui Hitler.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Iuliu Maniu și Ion Antonescu, front comun pentru abdicarea regelui]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/iuliu-maniu-si-ion-antonescu-front-comun-pentru-567254.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/iuliu-maniu-si-ion-antonescu-front-comun-pentru-567254.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/506b8432-d439-411e-a2ca-57bbe4f01777/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 07 Oct 2020 13:51:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Încă de la sfârșitul lunii august, pentru Iuliu Maniu și PNȚ, precum și pentru Ion Antonescu, un alt oponent al dictaturii regale, soluția politică era clară: plecarea lui Carol al II-lea și a camarilei sale de la cârma țării. În mod natural, cele două părți s-au apropiat. Astfel, în ziua de 2 septembrie 1940, la Ploiești are loc întâlnirea de la restaurantul „Berbec” (care există și astăzi) dintre Iuliu Maniu și generalul Ion Antonescu.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Carol al II-lea, fuga în exil - ascuns pe podeaua unui tren ciuruit de gloanțele legionarilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/carol-al-ii-lea-fuga-in-exil-ascuns-pe-podeaua-567290.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/carol-al-ii-lea-fuga-in-exil-ascuns-pe-podeaua-567290.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1dc49e19-2515-4529-a9f6-b08945084894/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 01 Oct 2020 11:55:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Plecarea lui Carol al II-lea din București este una rușinoasă, este o fugă clară de teama legionarilor care vor să atenteze la viața sa, în ciuda garanțiilor date de Antonescu. De aceea, s-au luat precauții, iar fostul suveran a părăsit Palatul Regal în toiul nopții. La Gara Băneasa, în ziua de 7 septembrie, în jurul orei 4 dimineața, trenul în care Carol al II-lea și suita sa au urcat se pune în mișcare în mare viteză.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mihail Manoilescu: „Voi fi blestemat de toți țăranii din Ardeal pe care i-am iubit așa de mult”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mihail-manoilescu-voi-fi-blestemat-de-toti-567395.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mihail-manoilescu-voi-fi-blestemat-de-toti-567395.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8c86956b-b920-419a-8f20-d6ca2bf7c800/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 04 Sep 2020 12:35:09 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un alt document memorialistic important este cel al lui Mihail Manoilescu, omul care a avut neșansa de a fi protagonistul semnării Dictatului de la Viena, al cărui leșin la vederea hărții ciuntite a Transilvaniei rămâne memorabil în analele diplomației, dar și în istoria națională, ca semn al neputinței și al eșecului unei generații. De remarcat, desigur, este și faptul că istoriografia maghiară consemnează cu satisfacție că Manoilescu, ministrul care leșinase la vederea hărții ciuntite a Români]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cutia Pandorei: primul arbitraj de la Viena, 2 noiembrie 1938]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cutia-pandorei-primul-arbitraj-de-la-viena-2-567471.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cutia-pandorei-primul-arbitraj-de-la-viena-2-567471.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e4d31b92-e6bf-44ee-aebf-722680f21714/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 18 Aug 2020 07:30:01 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Prin Acordul de la München din septembrie 1938, Ungariei i-a fost dat primul mare și explicit semnal al revizuirii granițelor. Faptul că statului cehoslovac apărut prin voința populară și consfințit prin tratatele de pace i se amputau teritorii a însemnat deschiderea largă a ușilor revizionismului, o veritabilă cutie a Pandorei, pentru că era clar că toți cei nemulțumiți de pacea anilor 1919-1920 aveau dreptul să fie ascultați și suferințele lor răsplătite.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[150 de ani | Statuia Libertății. O istorie republicană ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/150-de-ani-or-statuia-libertatii-o-istorie-567479.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/150-de-ani-or-statuia-libertatii-o-istorie-567479.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0eead729-0cc5-467c-be73-5bcdced154e7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 17 Aug 2020 08:52:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 2020 s-au împlinit 150 de ani de la momentul istoric din 8 august 1870 al „Republicii de la Ploiești”, ultima încercare de revoluție din spațiul românesc din secolul al XIX-lea, dar și 139 de ani de la inaugurarea fastuoasă, în acelaşi oraş, a Statuii Libertății (iunie 1881).]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Istorii versailleze. Marele și Micul Trianon ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/istorii-versailleze-marele-si-micul-trianon-567617.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/istorii-versailleze-marele-si-micul-trianon-567617.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/868bdee2-45be-4325-9820-44359aa4a24b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 17 Jul 2020 12:46:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În spațiul românesc, precum și în cel central-european, cuvântul Trianon are o mulțime de înțelesuri: de la locul unde s-a făcut dreptate unor națiuni (români, cehi, slovaci, sârbi, croați și sloveni) și până la locul unui veritabil Diktat, așa cum privesc maghiarii. Și aceste înțelesuri cu simbolistica lor politică sunt, evident, departe de accepțiunea comună și banală: termenul desemnează, de fapt, o vilă elegantă, plasată în vecinătatea unei construcții mai mari, de regulă un palat.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ungaria la Conferința de Pace de la Paris: „Nem, Nem, Soha – Nu, Nu, Niciodată”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ungaria-la-conferinta-de-pace-de-la-paris-nem-567659.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ungaria-la-conferinta-de-pace-de-la-paris-nem-567659.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/eb942ab3-03f4-4c35-a675-219cff6db62a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 10 Jul 2020 12:01:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Consultările și negocierile pentru semnarea tratatului de pace cu Ungaria au continuat pe tot parcursul lunii februarie, iar în cadrul conferinței Consiliului Suprem din 3 martie 1920 de la Londra s-a purtat o lungă dezbatere între noul premier francez Millerand, de o parte, și Lloyd George și Francesco Nitti, de cealaltă parte. Cei doi din urmă susțineau o anume flexibilizare față de Ungaria, în timp ce Millerand a afirmat categoric că ungurii sunt perfizi și că statisticile lor prezentate în f]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[România, între marile puteri petroliere ale lumii la începutul secolului al XX-lea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/romania-intre-marile-puteri-petroliere-ale-lumii-567845.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/romania-intre-marile-puteri-petroliere-ale-lumii-567845.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/305bea54-e961-48bc-8233-a42bf0363bb2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 03 Jun 2020 13:13:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pionieratul lui Marin și Theodor Mehedinţeanu a deschis, așa cum era firesc, apetitul pentru câștig al multor contemporani. Gestul lor a fost urmat de o mână de oameni din zona micii burghezii, care au înfiinţat rafinării, au săpat puţuri și au adus din străinătate utilaje din ce în ce mai performante pentru a putea avea o producţie mai mare și, desigur, produse de bună calitate.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Fabrica de gaz” a fraților Mehedințeanu. Istoria primei rafinării din România ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/fabrica-de-gaz-a-fratilor-mehedinteanu-istoria-567947.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/fabrica-de-gaz-a-fratilor-mehedinteanu-istoria-567947.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9ef0c184-d4eb-4bae-8900-7d642a9e6f48/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 11 May 2020 15:48:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Fără îndoială, istoria modernă a petrolului românesc începe cu inițiativa fraților Mehedințeanu, care, după cum consemnează documentele din arhive, erau boieri de neam. Ei sunt aceia care, dintr-o fericită întâmplare, au avut legături cu județul Prahova, o zonă bogată în perimetre petrolifere.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Greva tipografilor şi planul secret al patronilor: suspendarea apariţiei marilor cotidiane naţionale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/greva-tipografilor-si-planul-secret-al-patronilor-567976.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/greva-tipografilor-si-planul-secret-al-patronilor-567976.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/767c9f43-011e-4659-bac0-3031a2e97de9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 05 May 2020 09:56:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În luna februarie a anului 1920, tipografii din București și din Iași au declarat grevă, având evidente revendicări de natură salarială. Astfel de acţiuni se mai desfășuraseră și în alţi ani, memorabilă rămânând greva muncitorilor tipografi bucureșteni din 13 decembrie 1918. Atunci, în Capitală s-a strigat „Trăiască Republica” și „Jos Regele!” – iar unii dintre manifestanţi au fost uciși de gloanţele trase de forţele de ordine trimise de către guvernul Brătianu, care a decis să acţioneze ferm pe]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine a înfiinţat prima rafinărie din lume? O bătălie româno-polono-americană]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-infiintat-prima-rafinarie-din-lume-o-568015.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-infiintat-prima-rafinarie-din-lume-o-568015.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9fc29f3b-290a-4837-915f-15e915c12e1f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 23 Apr 2020 08:53:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Atunci când deschidem subiectul primei rafinării din spaţiul românesc, sursele noastre au păreri diferite. Astfel, istoricul Michael Pearton, în lucrarea Oil and the Romanian State (Oxford, 1971), vorbește despre o rafinărie existentă în 1840 la Lucăcești-Bacău. Alţi autori, Gh. Ivănuș (Istoria petrolului în România, 2004), Gh. Buzatu (O istorie a petrolului românesc, 2009), consideră că aici, la Lucăcești, putem vorbi despre o simplă distilerie de petrol, și nu de o rafinărie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ceferiada, «o odă feroviară pentru întâiul călător al țării», regele Carol al II-lea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ceferiada-o-oda-feroviara-pentru-intaiul-calator-568883.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ceferiada-o-oda-feroviara-pentru-intaiul-calator-568883.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9fd3fcc6-b315-43dc-a02e-c1505676ecb8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 11 Jul 2019 16:47:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 1931, în cadrul CFR s-a născut inițiativa de a reuni diverse întreceri sportive într-un fel de olimpiadă a ceferiștilor, iar denumirea aleasă pentru acest eveniment național a fost aceea de „Ceferiada”. Din 1932, an de an, Ceferiada i-a reunit pe toți feroviarii amatori de sport. În 1939, anul în care avea să înceapă războiul, la 10 iunie, Bucureștiul era în sărbătoare. Capitala găzduia Ceferiada. Conceput ca o dublă manifestare – cea a Ceferiadei anuale și sărbătorirea împlinirii a 70 de ani]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[București, orașul măcelului: «Pe aici a trecut Sfânta Tinerețe Legionară»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/bucuresti-orasul-macelului-pe-aici-a-trecut-569263.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/bucuresti-orasul-macelului-pe-aici-a-trecut-569263.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3f4dce44-d1de-4dd9-9a65-d04b5b898820/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 07 Mar 2019 12:14:20 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Filip Brunea-Fox, unul dintre marii și originalii reporteri ai perioadei interbelice, evreu de origine, scrie la câțiva ani după rebeliunea legionară (21-23 ianuarie 1941) o carte document pe care o intitulează simplu: Orașul măcelului. Ea adună toate cele văzute și consemnate meticulos, cu talentul scriitoricesc al reporterului, dar și cu durerea față de drama poporului său și a coreligionarilor săi.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Româncele pe frontul Marelui Război]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/romancele-pe-frontul-marelui-razboi-569638.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/romancele-pe-frontul-marelui-razboi-569638.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a28be94b-35b6-4bd5-9243-7a0ea813b85e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 15 Nov 2018 12:43:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Marele Război a fost, fără îndoială, o piatră de încercare a întregii societăți europene. Șocul a fost imens venind după o fulgurantă belle époque, care avea să rămână în conștiința generației născute la sfârșitul secolului al XIX-lea drept o epocă de aur, în care s-au trăit „clipe de felul cărora omenirea nu va mai întâlni altele – dacă va întâlni – înainte de sute de ani!”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Procesul Guvernului Brătianu din vara anului 1918]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/procesul-guvernului-bratianu-din-vara-anului-1918-570076.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/procesul-guvernului-bratianu-din-vara-anului-1918-570076.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/377d69d1-a11b-4f42-a2e2-c343236ea49d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 03 Aug 2018 11:20:36 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Istoria Primului Război Mondial, așa cum am învățat-o cu toții la școală, este scrisă în două mari registre: cel liberal, acreditat de Istoria războiului pentru întregirea României, avându-l ca autor pe Constantin Kirițescu, în care s-a subliniat cu o tușă puternică rolul lui Brătianu și al partidului său în război, și cel comunist, reprezentat de lucrarea România în anii Primului Război Mondial, scrisă în manieră național-comunistă la începutul anilor ’80. Ambele istorii au „păcătuit” însă prin]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	