<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Tue, 27 May 2025 13:13:28 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Tue, 27 May 2025 13:13:28 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Cea mai mare operațiune organizată de jaf din istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cea-mai-mare-operatiune-organizata-de-jaf-din-2446480.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cea-mai-mare-operatiune-organizata-de-jaf-din-2446480.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/80280b29-83fe-467b-9004-aadf28f93f7d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 28 May 2025 08:52:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După capitularea Germaniei, Stalin a insistat pentru plata unor despăgubiri uriașe de către aceasta și nu a pierdut timpul așteptând vreo aprobare din partea Aliaților. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cel mai actual conflict dintre cele trecute]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cel-mai-actual-conflict-dintre-cele-trecute-2444744.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cel-mai-actual-conflict-dintre-cele-trecute-2444744.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e3c6cc98-4b40-458c-b6ad-bb6d12060f9b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 26 May 2025 08:59:50 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Inclusiv la scara generală a istoriei sau a „istoriei lungi”, cum le place celor implicați în analiza ei să-i spună, Al Doilea Război Mondial, cu toate implicațiile sale, este cel mai mare dezastru produs de om din istorie. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum s-a născut Zidul Berlinului?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-nascut-zidul-berlinului-2402509.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-nascut-zidul-berlinului-2402509.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/14646b2c-11cc-40a0-b9ae-35dfe1ca9e5f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 20 Nov 2024 10:00:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În noaptea de 12 spre 13 august 1961, locuitorii uluiți ai Berlinului s-au trezit față-n față cu o serie de baricade ce lăsau să se înțeleagă că autoritățile din Berlinul de Est aveau de gând să reacționeze la trecerile de frontieră tot mai numeroase. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tancurile în timpul Războiului Rece]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tancurile-in-timpul-razboiului-rece-2272513.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tancurile-in-timpul-razboiului-rece-2272513.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/93fa3c54-3760-4001-8137-537b59328cff/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 02 Jun 2023 15:18:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/caderea-comunismului-in-polonia-si-ungaria-2226057.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/caderea-comunismului-in-polonia-si-ungaria-2226057.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bcf5ee32-f0f3-4e39-a209-67788d99756b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 07 Dec 2022 17:46:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/planul-in-10-puncte-de-comunizare-a-romaniei-din-2223017.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/planul-in-10-puncte-de-comunizare-a-romaniei-din-2223017.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f144cb46-e5a0-4d29-ada7-37bf4962cf83/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 25 Nov 2022 13:45:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.  ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Capitularea Germaniei, folosită și astăzi de Rusia ca instrument de propagandă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/capitularea-germaniei-folosita-si-astazi-de-rusia-2216651.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/capitularea-germaniei-folosita-si-astazi-de-rusia-2216651.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fbdcdf0f-6ed8-4ed5-9974-fbb45e64e7e5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 31 Oct 2022 16:29:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Simbolistica semnării actelor de capitulare de către Germania a devenit un moment pe care și acum Rusia nu ezită să-l folosească drept instrument de propagandă. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Intrusul din dormitorul Reginei Elisabeta a II-a. Crizele unei domnii cât o epocă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/intrusul-din-dormitorul-reginei-elisabeta-a-ii-a-2213309.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/intrusul-din-dormitorul-reginei-elisabeta-a-ii-a-2213309.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4ba088a6-91ce-417d-b8aa-0f7a5692f0a1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 Oct 2022 11:50:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe parcursul îndelungatei domnii, Elisabeta a II-a a trecut prin numeroase clipe de cumpănă. Un incident însă aparte are loc în zorii de 9 iulie 1982.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tensiunile dintre România și Austro-Ungaria]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tensiunile-dintre-romania-si-austro-ungaria-2200332.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tensiunile-dintre-romania-si-austro-ungaria-2200332.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/35b189d0-9c3a-488c-a468-301972c18a5a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.086%252C1%252C0.848%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 25 Aug 2022 09:37:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Aderarea României în 1883 la Tripla Alianță a fost un demers firesc, în condițiile în care, încă din 1877-1878, principala amenințare la adresa României rămăsese Imperiul rus.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/responsabilitatile-date-de-germani-armatei-romane-2199177.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/responsabilitatile-date-de-germani-armatei-romane-2199177.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8170386e-5c83-4c54-a3f2-167cfefb7a00/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 19 Aug 2022 14:07:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/calendar/raceala-diplomatica-dintre-bulgaria-si-romania-2183067.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/calendar/raceala-diplomatica-dintre-bulgaria-si-romania-2183067.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/856413b3-ffc5-4743-afc0-ffdb13fa4527/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.206%252C1%252C0.394%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Aug 2022 09:16:48 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a ajuns România de la alianța cu Rusia la cea cu Germania]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-ajuns-romania-de-la-alianta-cu-rusia-la-cea-640319.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-ajuns-romania-de-la-alianta-cu-rusia-la-cea-640319.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bcfde86d-ea7e-4846-b5e5-632c7f0f6b58/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 09 Jul 2022 17:37:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În anii 1877-1878, societatea românească a trecut prin evenimente care aveau să-i marcheze definitiv destinul – proclamarea independenței depline și participarea la un război de coaliție.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ucraina, după Primul Război Mondial: Orice rezistenţă a fost strivită prin arestări şi deportări]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ucraina-dupa-primul-razboi-mondial-589538.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ucraina-dupa-primul-razboi-mondial-589538.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2717322c-0096-4538-9f70-c9cd86263d7e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 28 Apr 2022 12:40:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Încheierea armistițiului cu Puterile Centrale la 11 noiembrie 1918 a însemnat și căderea guvernului ucrainean de orientare conservatoare condus de hatmanul Pavel Skoropadski, instalat în aprilie 1918 cu sprijinul germanilor.  ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[ Ucraina, între dorința de neatârnare și menghina sovietică, 1917-1958]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ucraina-intre-dorinta-de-neatarnare-si-menghina-564815.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ucraina-intre-dorinta-de-neatarnare-si-menghina-564815.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7efa754a-67ea-42b9-a17b-5b7b2b020197/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 21 Mar 2022 09:33:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ucraina – un „stat artificial”, o creație „sovietică”. O retorică ce a dominat discursul oficial al Federației Ruse de la escaladarea conflictului care, iată, a ajuns să se transforme în poate cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Are această afirmație un fundament istoric? Evenimentele de la sfârșitul Marelui Război, dar și asemănările și deosebirile dintre destinul românilor și cel al ucrainenilor pot oferi un răspuns.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Stalin: „Știu cât de mult își iubește națiunea germană Führerul. De aceea, doresc să beau în sănătatea lui”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/stalin-stiu-cat-de-mult-isi-iubeste-natiunea-565749.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/stalin-stiu-cat-de-mult-isi-iubeste-natiunea-565749.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/dd03ff7e-a6f9-448a-9e3e-c0df5acb0462/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 27 Aug 2021 11:17:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În seara zilei de 23 august 1939, după încheierea unei zile dificile, semnatarii Pactului Ribbentrop-Molotov și anturajul au beneficiat de o mică petrecere ad hoc. Pe la miezul nopții au apărut samovarele cu ceai negru, urmate de caviar, sandvișuri, nelipsita votcă și, în final, șampanie din Crimeea, „desfătarea noastră”, după cum și-a amintit Molotov ulterior. Paharele au fost umplute, țigările și pipele aprinse și atmosfera a devenit extrem de sociabilă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Winston Churchill: „Pactul germano-sovietic a lovit lumea ca o explozie”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/winston-churchill-pactul-germano-sovietic-a-565773.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/winston-churchill-pactul-germano-sovietic-a-565773.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ab9e6c28-c8c9-4290-a3c8-e96d26cd52d4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 23 Aug 2021 15:50:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Winston Churchill avea să-și amintească mai târziu că „pactul germano-sovietic a lovit lumea ca o explozie”. Aceeași formulă o folosește și Constantin Argetoianu în însemnările sale zilnice:]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov: Într-o singură după-amiază, Stalin a obținut aproape tot ceea ce pierduse Imperiul Rus în Primul Război Mondial ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/semnarea-pactului-ribbentrop-molotov-intr-o-565774.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/semnarea-pactului-ribbentrop-molotov-intr-o-565774.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4341f7d4-9017-4605-9725-bc2afc4c9932/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 23 Aug 2021 15:43:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În după-amiaza zilei de 23 august 1939, două avioane Focke-Wulf Condor, cu patru motoare, un model de reușită al industriei aeronautice germane, au început coborârea spre aeroportul Hodinka, din Moscova. După aterizare, pasagerii au remarcat că ceremonia de bun venit nu era una obișnuită. Atât aerodromul, cât și clădirea cu două niveluri a terminalului erau împodobite cu celebrele drapele, svastica și secera și ciocanul. Un amănunt pe care vizitatorii nu îl cunoșteau: autoritățile sovietice avus]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Molotov la Berlin: Un meci de box din care Hitler a ieșit puțin clătinat]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/molotov-la-berlin-un-meci-de-box-din-care-hitler-565889.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/molotov-la-berlin-un-meci-de-box-din-care-hitler-565889.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aa475ec3-30af-4849-8dc4-8385203b6138/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 04 Aug 2021 15:24:43 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La sfârșitul verii anului 1940, relația sovieto-germană era în dificultate. Din punct de vedere strategic, cele două state păreau pornite pe un drum de coliziune. Atmosfera de colaborare din 1939 se schimbase aproape într-o confruntare, cu suspiciuni de ambele părți, fiecare fiind convinsă că cealaltă acționa cu rea-credință. În asemenea circumstanțe, tentativa resuscitării relației a căzut pe umerii lui Ribbentrop, care fusese unul dintre creatorii săi.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Revendicarea Bucovinei de către URSS a stârnit o adevărată furtună din partea lui Hitler]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/revendicarea-bucovinei-de-catre-urss-a-starnit-o-565953.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/revendicarea-bucovinei-de-catre-urss-a-starnit-o-565953.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/54bd3ce0-f910-403e-abc0-01bd9b4816aa/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 22 Jul 2021 10:59:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dacă în privința Poloniei, Finlandei și a Țărilor Baltice protocolul sovieto-german a fost respectat și a funcționat, în cazul Basarabiei, lucrurile s-au complicat. Și nu atât din pricina Basarabiei, cât a Bucovinei. La 23 iunie 1940, Molotov și von Schulenburg au avut o întrevedere, iar ministrul de Externe sovietic a menționat și Bucovina, alături de Basarabia. Revendicarea a stârnit o adevărată furtună, iar Hitler, furios, i-a cerut explicații – oferite neconvingător – ministrului său de Exte]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Divergențele germano-române în timpul contraofensivei sovietice de la Stalingrad ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/divergentele-germano-romane-in-timpul-566637.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/divergentele-germano-romane-in-timpul-566637.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/42ec5bc9-5b32-43c1-8245-0ae8567f6dc1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 06 Mar 2021 18:18:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Situația a devenit dramatică în momentul în care, în situații concrete de luptă, comandanții români erau obligați să decidă între sacrificarea propriilor trupe și adoptarea unor inițiative în dezacord cu ordinele primite de la comandamentul german. Indicația mareșalului Antonescu, ca „orice se va hotărî să se hotărască de comun acord cu comandamentul german”, se lovea de situația concretă din teren. La 21 noiembrie, Ilie Șteflea, șeful Marelui Cartier General Român, îl informa pe locotenent-colo]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mareșalul Antonescu către comandantul von Manstein: „soldatul român nu poate fi umilit de un străin”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/maresalul-antonescu-catre-comandantul-von-566690.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/maresalul-antonescu-catre-comandantul-von-566690.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/851054e2-08c0-4bff-98e5-8993881b212e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 22 Feb 2021 09:38:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 9 decembrie 1942, mareșalul Antonescu îi reamintea lui von Manstein că România pusese la dispoziția Germaniei „aproape totalitatea forțelor sale armate”, îndeplinind astfel „un rol european foarte îndepărtat de modestele sale idealuri naționale și politice”, dar că „această jertfă generoasă nu trebuie privită ca o obligație fără restricțiuni”, că „nimeni nu poate cere altceva decât ceea ce noi consimțim a da, între Germania și România neexistând, până la această dată, nici o convenție, nici p]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dezmembrarea Austro-Ungariei. Cine se mai identifica cu Imperiul?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/dezmembrarea-austro-ungariei-cine-se-mai-567008.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/dezmembrarea-austro-ungariei-cine-se-mai-567008.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a952ade3-7b36-4aa9-9cd3-384d58f779e2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 30 Nov 2020 11:20:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Declaraţia de război a Austro-Ungariei din 1914 a avut drept scop reafirmarea imperiului ca o mare putere independentă. În realitate, a pus capăt nu doar măreţiei, cât şi statului propriu-zis. Atunci când armata imperială a fost învinsă de Rusia, Austro-Ungaria a fost „salvată de Germania”, ceea ce a marcat sfârşitul Habsburgilor. În 1915, armata germană i-a alungat pe ruşi din Galiţia; la sfârşitul aceluiaşi an, trupele germane au condus campania care a dus la dispariţia Serbiei de pe continent]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[În momentul defilării unui detaşament român la Paris, Berthelot l-a îndemnat pe generalul Foch: „Salută, Foch! Trece familia!”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/in-momentul-defilarii-unui-detasament-roman-la-567166.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/in-momentul-defilarii-unui-detasament-roman-la-567166.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/794f1f51-5e07-479e-9cf6-43d77e670cec/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2020 12:32:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Era firesc – ţinând cont de specificul naţional destul de diferit şi de pericolul de a răni orgoliul uneori exagerat al ofiţerilor români (de altfel, inerent concepţiei de consiliere) – să apară tensiuni şi chiar conflicte serioase în relaţiile bilaterale. Relaţiile dintre Berthelot şi Averescu au fost deosebit de încordate, între cei doi existând o antipatie evidentă ce reiese şi din însemnările fiecăruia.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Misiunea Militară Franceză în România. „Rusia nu va privi cu ochi buni sosirea dumneavoastră acolo” ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/misiunea-militara-franceza-in-romania-rusia-nu-567185.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/misiunea-militara-franceza-in-romania-rusia-nu-567185.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/37f1d786-f22d-4bd8-8438-48db0a901e45/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 21 Oct 2020 14:16:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Decizia Franţei de a trimite în România o misiune militară, ca urmare a cererii exprimate de guvernul Brătianu, a fost luată în luna septembrie 1916. Guvernul francez condus de Aristide Briand şi şeful Marelui Cartier, generalul Jean Jeacques-Césaire Joffre, au încredinţat această misiune unor oameni experimentaţi, conduşi de generalul Henri Mathias Berthelot, care, potrivit caracterizării transmise oficialităţilor de la Bucureşti, reunea „un ansamblu excepţional de cunoştinţe de stat major unit]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum s-a ajuns la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-ajuns-la-semnarea-pactului-567211.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-ajuns-la-semnarea-pactului-567211.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/232cd76b-8332-47e1-8a43-a77b197ca31f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 15 Oct 2020 10:40:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În momentul când trupele germane au intrat în Praga, parcă un văl uriaş a fost tras de pe feţele politicienilor din Europa occidentală. Nu mai existau iluzii: Hitler era departe de a fi un simplu politician naţionalist. Dacă anexările Saar-ului, Austriei şi chiar a regiunii sudete puteau fi mascate sub dorinţa, pe care mulţi europeni o considerau firească, de autodeterminare naţională, ocuparea a ceea ce mai rămăsese din statul cehoslovac era dovada clară că Hitler nu avea să se oprească. Pe de ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Care a fost strategia lui Hitler pentru a anexa Austria? Ce rol au jucat Franța, Marea Britanie și Italia?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/care-a-fost-strategia-lui-hitler-pentru-a-anexa-567240.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/care-a-fost-strategia-lui-hitler-pentru-a-anexa-567240.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c63a0910-cfbf-416c-95e4-8c7e41b56d23/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 09 Oct 2020 10:10:08 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Adept al pangermanismului şi cetăţean austriac, Hitler nutrea convingerea că viitorul Austriei e alături de Reich. Una dintre puţinele sale greşeli de politică externă de până la izbucnirea războiului a fost susţinerea loviturii de stat organizată atât de superficial de naziştii austrieci.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[A fost inevitabilă numirea lui Hitler în funcţia de cancelar al Germaniei?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/a-fost-inevitabila-numirea-lui-hitler-in-functia-567264.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/a-fost-inevitabila-numirea-lui-hitler-in-functia-567264.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8ca9d52d-e5e2-4dbc-ba49-ee17c200e440/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2020 10:25:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cine a votat pentru Partidul Nazist (NSDAP) în perioada de maximă criză economică, 1930-1932, când a ajuns prima forţă politică a Germaniei? În 1930, 18,3% din electorat (6,5 milioane de oameni) au votat în favoarea naziştilor. În iulie 1932, cifra a ajuns la 37,3% (13,7 milioane de oameni). De unde au venit aceste voturi?]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tancul în conflictele contemporane]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tancul-in-conflictele-contemporane-567323.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tancul-in-conflictele-contemporane-567323.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bbb223d5-6010-4178-b097-65879ce5f3fd/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2020 09:52:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În august 1990 s-a declanșat primul război din Golf, purtat de o coaliţie formată din 29 de naţiuni și condusă de Statele Unite împotriva Irakului, care invadase Kuweit-ul vecin. Deși Irakul deţinea a patra armată din lume, conflictul a fost unul asimetric, prin prisma tehnologiei, tacticii și instrucţiei de care beneficiau militarii ţărilor occidentale. Cel mai răspândit tanc al armatei americane era M1A1, în timp ce britanicii foloseau tancuri Challenger 1, iar Franţa AMX-30. De cealaltă parte]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tancul în al Doilea Război Mondial. De la Tiger la T-34 și M4 Sherman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tancul-in-al-doilea-razboi-mondial-de-la-tiger-la-567364.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tancul-in-al-doilea-razboi-mondial-de-la-tiger-la-567364.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a2804aa1-b5a6-42e4-9e4b-ea95bbcab81a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 11 Sep 2020 09:37:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Tancul a cunoscut adevărata glorie pe câmpurile de luptă ale celui de-Al Doilea Război Mondial. În septembrie 1939, tancurile și infanteria motorizată, sprijinită de aviaţie, au atacat Polonia, reușind să o ocupe în mai puţin de o lună. Era un nou tip de război, rapid, fără pregătire prealabilă de artilerie, în care cooperarea interarme și folosirea unui sistem modern de comunicaţii erau decisive.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Hitler, în disputa de la Est. „Führerul are un profund dispreţ pentru maghiari”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/hitler-in-disputa-de-la-est-fuhrerul-are-un-567435.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/hitler-in-disputa-de-la-est-fuhrerul-are-un-567435.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4fbb73ba-ddcd-460f-9ecc-488b9c155b35/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Aug 2020 05:30:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Evenimentele din primăvara anului 1940 l-au convins pe Carol că politica duplicitară nu mai era o soluție. Dar decizia Regelui Carol de a colabora deschis cu Germania a fost luată prea târziu, când Franța se prăbușise, iar România cedase, fără luptă, Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța. Ajungând la concluzia că doar Germania ne poate apăra de un nou atac sovietic, Carol a decis învestirea guvernului Ion Gigurtu, la 4 iulie 1940. Noul guvern român spera că, printr-o colaborare cu Germani]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tancurile, cavaleria secolului al XX-lea. Prima bătălie tanc vs. tanc din Primul Război Mondial ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tancurile-cavaleria-secolului-al-xx-lea-prima-567467.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tancurile-cavaleria-secolului-al-xx-lea-prima-567467.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4296e805-2dd4-46ce-9611-56f521fca2d9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 18 Aug 2020 16:57:19 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cu ceva imaginaţie, am putea descoperi printre numeroasele schiţe ale geniului numit Leonardo da Vinci o mașinărie destul de asemănătoare unui tanc – măcar prin scopul propus. Cu toate astea, tancul rămâne o invenţie a secolului al XX-lea, o adaptare modernă a unui principiu de strategie militară vechi de secole: mobilitatea pe câmpul de luptă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Lordul Rothermere, fondatorul ziarului „Daily Mail”, l-a încurajat pe Hitler să invadeze România]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/lordul-rothermere-fondatorul-ziarului-daily-567554.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/lordul-rothermere-fondatorul-ziarului-daily-567554.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5252f018-b1c1-4dc5-b414-c8731531adbb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 30 Jul 2020 08:07:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Documente aparţinând MI5 declasificate în 2005 au arătat că, în 1939, Lordul Rothermere (fondator al ziarului Daily Mail, alături de fratele său, Alfred Harmsworth) i-a scris personal lui Hitler pentru a-l felicita pentru invadarea Cehoslovaciei şi încurajându-l să invadeze România. Un document provenit din arhivele diplomatice ale României, conţinând revista presei ungare din perioada 1 iulie-31 august 1927, subliniază valul de simpatie pentru „nobilul lord, prieten al Ungariei”. Oraşul Budapes]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Germania și petrolul românesc în anii celui de-al Doilea Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/germania-si-petrolul-romanesc-in-anii-celui-de-al-567781.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/germania-si-petrolul-romanesc-in-anii-celui-de-al-567781.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a051797b-40f3-4190-9365-3471139a7ab6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2020 18:23:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Germania avea o problemă majoră cu petrolul în anul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial: în 1939, ea producea doar 0,2% din producţia mondială. În același timp, inamicii sau potenţialii inamici ai Germaniei aveau stocuri vaste.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[1945, începutul răzbunării. Soarta liderilor celui de-al Treilea Reich]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/1945-inceputul-razbunarii-soarta-liderilor-celui-567788.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/1945-inceputul-razbunarii-soarta-liderilor-celui-567788.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ac287092-b581-40ff-9550-74a1a590bbaf/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2020 10:38:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La început, violenţa foştilor învinşi la adresa germanilor a fost larg răspândită şi s-a manifestat liber, uneori cu aprobarea tacită a trupelor aliate, şocate de ceea ce descoperiseră la Dachau, Buchenwald, Bergen-Belsen şi în alte lagăre de concentrare, unde prizonierii şi-au ucis foştii gardieni, dezlănţuind o frenezie a violenţei. Magazinele au fost devastate, civilii germani, ucişi.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Erich von Manstein și planul care a îngenuncheat Franța în 1940]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/erich-von-manstein-si-planul-care-a-ingenuncheat-567824.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/erich-von-manstein-si-planul-care-a-ingenuncheat-567824.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/08ceccca-f9a6-4590-9ac8-23a66e70f2e5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Jun 2020 10:21:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cel care a conceput, luând în calcul strategiile lui Guderian, planul de atac în Vest, denumit „Planul Galben” (Fall Gelb), a fost generalul (viitor feldmareșal) Erich von Manstein, născut Fritz Erich Georg Eduard von Lewinski, al zecelea fiu al unui aristocrat prusac și general de artilerie, familia având, ca întreaga aristocrație prusacă, o lungă istorie în serviciul militar.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Churchill: Ploieștiul este rădăcina principală a puterii germanilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/churchill-ploiestiul-este-radacina-principala-a-568002.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/churchill-ploiestiul-este-radacina-principala-a-568002.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4c909747-96ae-418b-b14d-bd3ec67c0830/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 27 Apr 2020 14:48:54 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cel mai mare complex petrolifer din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ploieștiul a devenit o zonă de mare interes pentru Hitler. Fără îndoială au fost și alții care au recunoscut importanța Ploieștiului pentru capacitatea Germaniei de desfășurare a războiului. Winston Churchill a etichetat Ploieștiul ca fiind „rădăcina principală a puterii germanilor”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Reacţia Budapestei la dorinţa de unire cu ţara a românilor transilvăneni]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/reactia-budapestei-la-dorinta-de-unire-cu-tara-a-568476.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/reactia-budapestei-la-dorinta-de-unire-cu-tara-a-568476.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ec3c428f-56c7-486b-a85d-e091952fbe59/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 29 Nov 2019 14:05:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru reprezentanţii românilor din Transilvania şi Ungaria, atitudinea liderilor maghiari lăsa să se înţeleagă că soarta naţiunii române nu va fi decisă printrun simplu acord cu Budapesta sau într-o conferinţă internaţională. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dezmembrarea Cehoslovaciei - sfârșitul iluziilor politicienilor occidentali]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/dezmembrarea-cehoslovaciei-sfarsitul-iluziilor-568594.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/dezmembrarea-cehoslovaciei-sfarsitul-iluziilor-568594.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/400c7a5d-07ea-49b4-b821-9c7cc2de27e7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 23 Oct 2019 10:29:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anschluss a reprezentat un nou succes de proporţii pentru Hitler. [...] Pasivitatea de care au dat dovadă, a câta oară, Marea Britanie şi Franţa l-au convins că putea trece şi la alte acţiuni îndrăzneţe pentru a clădi visul său de o viaţă, Marele Reich German. Pentru a-şi atinge obiectivul, tânărul stat cehoslovac trebuia să dispară.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Republica de la Weimar. De ce a eșuat democrația germană interbelică ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/republica-de-la-weimar-de-ce-a-esuat-democratia-568747.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/republica-de-la-weimar-de-ce-a-esuat-democratia-568747.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f56b52b8-7ed9-4250-aaba-8dd1ab2bf13d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 04 Sep 2019 13:08:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Republica creată de Adunarea Constituantă de la Weimar a durat, în teorie, 14 ani, din 1919 până în 1933. În termeni practici, viața ei a fost mai scurtă. Primii patru ani s-au derulat în confuzia economică și politică de după Marele Război, în timp ce ultimii trei au reprezentat o cvasi-dictatură, preludiu al regimului totalitar de mai târziu.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce a intrat Armata Română în Budapesta?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-a-intrat-armata-romana-in-budapesta-568834.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-a-intrat-armata-romana-in-budapesta-568834.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/628c17bf-655f-4639-af0f-ba9486e58168/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 02 Aug 2019 14:04:36 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 3 iulie 1919, Comandamentul ungar dădea un „ultimatum” Armatei Române, cerând ca în ziua de 4 iulie să înceapă retragerea trupelor sale la est de „linia Clemenceau”. Marele Cartier General român a ordonat însă CTT să rămână pe poziții. La 4 iulie, mareșalul Foch aviza favorabil poziția Comandamentului român, recomandând ca trupele acestuia să fie autorizate să se mențină pe linia Tisei până ce se va dezarma Ungaria, în conformitate cu angajamentele asumate.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Generalul care a condus trupele germane în Normandia: «Încheiați pacea, idioților! Ce altceva mai puteți face?»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/generalul-care-a-condus-trupele-germane-in-568886.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/generalul-care-a-condus-trupele-germane-in-568886.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/60d1b5e1-d7f8-4477-a057-6209aa6364c0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 10 Jul 2019 13:31:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Karl Rudolf Gerd von Rundstedt era genul ofițerului prusac tipic. „Primul dintre egali” era respectat și apreciat pentru experiența sa, fiind capabil să inspire încredere și optimism trupelor chiar în momentele cele mai dificile, abilitate exploatată de Hitler.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dwight Eisenhower, generalul american care a devenit «cel mai bun comandant pe care l-au avut britanicii în istorie» ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/dwight-eisenhower-generalul-american-care-a-568922.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/dwight-eisenhower-generalul-american-care-a-568922.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/487a562d-f931-4505-bb0f-b8293ec92efb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 25 Jun 2019 15:01:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dwight David „Ike” Eisenhower s-a născut în sudul Statelor Unite, în Texas, la 14 octombrie 1890. Tatăl său, de profesie inginer, avea origini germane. A fost admis la Academia West Point în 1911, absolvită în 1915. Şase ani mai târziu s-a căsătorit cu Mamie Geneva Doud. Fără a avea experienţa Primului Război Mondial, s-a dovedit un excelent ofiţer, fiind promovat în funcţii de stat-major.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Armata română și Unirea Basarabiei. Regele Ferdinand: „Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va șterge“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/armata-romana-si-unirea-basarabiei-regele-569203.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/armata-romana-si-unirea-basarabiei-regele-569203.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/62384d20-b224-45f0-a6ff-e8550c30ebf2/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 26 Mar 2019 13:30:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La aniversarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, într-un context geopolitic complex, dominat de incertitudini, există încă sentimentul că România și liderii ei ar fi putut face mai mult pentru această provincie românească ruptă din trupul țării în 1812.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a câștigat Ion Antonescu războiul cu Garda de Fier]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-castigat-ion-antonescu-razboiul-cu-garda-de-569255.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-castigat-ion-antonescu-razboiul-cu-garda-de-569255.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/34c49e5c-6031-409c-8b0b-a4f8884cc180/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 11 Mar 2019 13:02:55 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Scânteia” conflictului Antonescu-Legiune a reprezentat-o hotărârea ministrului de Externe german de înlocuire a ministrului plenipotențiar german la București, Wilhelm Fabricius, cu Manfred von Killinger. Schimbarea l-a îngrijorat pe Antonescu; Fabricius nu se bucura de simpatie în rândul Legiunii, situându-se în toate luările de poziție alături de general. Conducătorul statului român a considerat această schimbare drept o modificare a orientării politice a Germaniei (ceea ce nu era adevărat) ș]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Unirea de la 1859 şi Marile Puteri: congrese, convenţii, decizii. ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/unirea-de-la-1859-si-marile-puteri-congrese-569290.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/unirea-de-la-1859-si-marile-puteri-congrese-569290.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6c0b21ad-5a04-4395-91b2-910c477d6d70/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 27 Feb 2019 11:19:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După mai bine de două secole jumătate de la prima încercare de unificare a românilor într-un singur stat – nu în concepţia sa modernă, naţionalistă, ci în cea specifică epocii de la 1600 – generaţia de la 1848, instruită în marile universităţi europene, pătrunsă de spiritul vremurilor şi hotărâtă să depăşească toate barierele politice ridicate de conjunctura internaţională pentru împlinirea dezideratului – Unirea, reuşea, în 1859, să pună piatra de temelie a României moderne.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Turtucaia - trezirea la realitate]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/turtucaia-trezirea-la-realitate-569389.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/turtucaia-trezirea-la-realitate-569389.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e1e79b66-3fe0-4ae2-965b-f4d71a21569d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 29 Jan 2019 13:04:55 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Există la noi părerea veche, încă din secolul trecut, consolidată în anii comunismului național și persistentă și astăzi că nimic din ceea ce nu este convenabil imaginii exaltat-pozitive a neamului românesc și a trecutului său nu trebuie lăsat să pătrundă  în manuale și scoală. Ocultarea, cenzurarea, exagerarea au făcut ca prezentarea-standard a istoriei noastre să fie o succesiune de victorii și acte de eroism, săvârșite de viteji și de înțelepți fără niciun cusur. Participarea României la Pri]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tragicul an 1916 - Armata română, insuficient dotată și instruită ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tragicul-an-1916-armata-romana-insuficient-569416.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tragicul-an-1916-armata-romana-insuficient-569416.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fdd1f61f-923b-4565-b687-9f4f85e0ad1e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 18 Jan 2019 08:55:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În vara anului 1914, când lumea intra în Primul Război Mondial, situația României era contradictorie. Pe de-o parte, țara era membră a Triplei Alianțe (Germania, Austro- Ungaria și ulterior Italia) încă din 1883, din teama firească față de Rusia, din motive economice și, evident, datorită unei afinități dinastice. Sub „umbrela de securitate” a Germaniei, România a traversat câteva decenii de evoluție constantă. Pe de altă parte însă, o mare parte din opinia publică și din clasa demagogilor era s]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mihai I - Un Rege în vâltoarea războiului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mihai-i-un-rege-in-valtoarea-razboiului-569536.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mihai-i-un-rege-in-valtoarea-razboiului-569536.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e79221e9-cfa5-4e69-8905-c4c941f36ac7/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 05 Dec 2018 09:26:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ajuns pentru a doua oară pe tronul României în septembrie 1940, Mihai I a fost martorul unei perioade tragice, încărcată de evenimente care au marcat decisiv destinul ţării: statul naţional-legionar cu toate tragediile lui, rebeliunea din ianuarie 1941, intrarea în război în iunie același an, înfrângerea de la Stalingrad și, fără îndoială, momentul esenţial din viaţa ultimului monarh: 23 august 1944. În această vâltoare teribilă care înfăș înfă urase strâns lumea, ce opţiuni avea tânărul Rege?]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Criza cehoslovacă în dinamica Războiului Rece]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/criza-cehoslovaca-in-dinamica-razboiului-rece-569899.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/criza-cehoslovaca-in-dinamica-razboiului-rece-569899.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4c54f0dd-f1a8-40c7-82a4-e174fe54a276/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 Sep 2018 09:43:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Şocul resimţit odată cu condamnarea stalinismului de către Hruşciov s-a transformat, probabil firesc şi cumva dincolo de voinţa acestuia, într-o mişcare de toleranţă nu doar faţă de coordonatele politicii interne, ci şi faţă de cele din cadrul Europei de Est. Pe acest fond apare şi momentul retragerii trupelor sovietice din România în 1958, „actul de naştere” al politicii de nealiniere ce avea să devină o realitate în anii regimului Ceauşescu. Deşi se vehiculează insistent opinia conform căreia ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Preliminariile păcii de la Buftea-Bucureşti. Armistiţiul de la Focşani]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/preliminariile-pacii-de-la-buftea-bucuresti-570279.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/preliminariile-pacii-de-la-buftea-bucuresti-570279.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f044e13d-601b-411a-a997-49c5d364a31b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 20 Jun 2018 10:12:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După acalmia de pe frontul din Moldova, instalată în toamna anului 1917, Antanta avea toate motivele să fie optimistă în privinţa României. Renăscută şi aureolată cu cele mai importante victorii ale aliaţilor în 1917, armata română se dovedea un important sprijin pe Frontul de Est. Destul de bine înzestrată, excelent motivată şi aflată sub auspiciile Misiunii Militare Franceze, armata părea capabilă să menţină frontul pentru care luptase cu atâta eroism pe parcursul verii. Venirea iernii avea să]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	