<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 12:00:22 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Wed, 17 Dec 2025 12:00:22 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Care e cel mai mic parlament din Europa?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/care-e-cel-mai-mic-parlament-din-europa-2495015.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/care-e-cel-mai-mic-parlament-din-europa-2495015.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a06f15a8-3abe-479a-88c8-f0fd5ebece7c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 25 Dec 2025 16:53:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cel mai mic parlament din Europa este și unul dintre cele mai vechi, datând din 1419. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cea mai veche republică independentă din lume]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/cea-mai-veche-republica-independenta-din-lume-2482451.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/cea-mai-veche-republica-independenta-din-lume-2482451.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a87af96c-1fdc-41d0-b79f-aee3209da89b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 30 Oct 2025 09:57:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Benvenutti nel antica terra della liberta! (Bine ați venit pe tărâmul străvechi al libertății!), scrie pe una dintre porțile de intrare în San Marino, venind dinspre cel mai apropiat oraș italian mai important, Rimini. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Istoria casei Oldenburg, una dintre cele mai importante dinastii europene]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/istoria-casei-oldenburg-una-dintre-cele-mai-2462143.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/istoria-casei-oldenburg-una-dintre-cele-mai-2462143.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/109e1ceb-d1aa-4817-b3b4-b12c49ad0f91/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 04 Aug 2025 09:02:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Casa Oldenburg a pornit din nordul Germaniei, în regiunea Osnabrück, fiind documentată pentru prima oară în 1091 (Egilmar I). Guvernează Danemarca, din ea desprinzându-se Casa Regală Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg. În 1762 a ajuns pe tronul Rusiei, iar în 1863 pe cel al Greciei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine au fost bunicii Europei?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cine-au-fost-bunicii-europei-2436787.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cine-au-fost-bunicii-europei-2436787.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9219aa6b-62dd-40bb-8c1a-8dc358bfe5ed/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 19 Apr 2025 11:12:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Victoria și Albert au avut patru băieți și cinci fete, care, prin alianțe matrimoniale, i-au transformat în bunicii Europei. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dinastia Hohenzollern, istoria pe scurt]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/dinastia-hohenzollern-istoria-pe-scurt-2428941.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/dinastia-hohenzollern-istoria-pe-scurt-2428941.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0a1ee351-306f-4db1-bae0-2c382d9050e6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 17 Mar 2025 09:18:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Prima mențiune documentară poate fi găsită în Cronica lumii din 1061, scrisă de călugărul Berthold din Reichenau, pomenindu-i pe „Burchardus et Wezil de Zolorin occiduntur”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Antiohia, leagănul creștinismului]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/antiohia-leaganul-crestinismului-2371645.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/antiohia-leaganul-crestinismului-2371645.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9a3c4602-3f22-4fb6-b991-78e9acb49e1b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 27 Jun 2024 15:20:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Chiar în Noul Testament e scris că prima oară creștinismul a apărut la Antiohia.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Când a devenit Sicilia romano-catolică?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cand-a-devenit-sicilia-romano-catolica-2360982.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cand-a-devenit-sicilia-romano-catolica-2360982.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/698b4168-59a6-474a-a4ae-74426f21c896/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 19 May 2024 09:07:32 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/sfarsitul-cumplit-al-savantului-emil-racovita-2360128.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/sfarsitul-cumplit-al-savantului-emil-racovita-2360128.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/68183b4f-5036-4333-a2f8-886483a5f01d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 09 May 2024 16:59:20 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.  ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cuceritorii din Normandia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cuceritorii-din-normandia-2354549.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cuceritorii-din-normandia-2354549.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3b5ccb59-7e8c-421d-811c-b234ee64aa04/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 21 Apr 2024 17:02:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Domnule Racoviță, guvernul belgian pregătește o expediție științifică în Antarctica și caută cei mai buni specialiști”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/domnule-racovita-guvernul-belgian-pregateste-o-2344255.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/domnule-racovita-guvernul-belgian-pregateste-o-2344255.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6bdc1cd7-a056-492a-9a66-29f75c8bcccb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 01 Mar 2024 13:54:14 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În anul 1896, belgianul Adrien Victor Joseph, baron de Gerlache de Gomery, locotenent al marinei belgiene și explorator polar, achiziționa ambarcațiunea norvegiană Patria, cu scopul de a organiza prima expediție spre Polul Sud pe timp de iarnă. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a revenit Emil Racoviță în România?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/cum-a-revenit-emil-racovita-in-romania-2341439.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/cum-a-revenit-emil-racovita-in-romania-2341439.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/910b5638-5fe7-4c0e-996d-e6813905877b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 23 Feb 2024 13:06:09 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La câțiva ani după revenirea din expediția de la Polul Sud, care l-a făcut celebru, viața și cariera omului de știință Emil Racoviță au luat o nouă turnură: interesul pentru organismele marine a fost înlocuit de cel pentru studiul faunei subterane.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Emil Racoviță, în aventura cercetării Patagoniei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/emil-racovita-in-aventura-cercetarii-patagoniei-2338729.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/emil-racovita-in-aventura-cercetarii-patagoniei-2338729.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a57204e4-d2b4-4822-9b22-2d2bf64b47a0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 09 Feb 2024 14:35:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Niciun minut nu trebuie pierdut, totul pentru știință, explorare, cunoaștere. Cam așa trebuie să fi judecat Emil Racoviță după ce Belgica a ajuns la Rio de Janeiro, căci, preocupat să folosească timpul în cel mai judicios mod posibil, cercetătorul român s-a despărțit vremelnic de vas. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ce s-a întâmplat cu Belgica, vasul care l-a dus pe Emil Racoviţă în Antarctica?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ce-s-a-intamplat-cu-belgica-vasul-care-l-a-dus-pe-2335459.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ce-s-a-intamplat-cu-belgica-vasul-care-l-a-dus-pe-2335459.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3b10d7be-452d-4368-b19e-d824baec2fa1/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 29 Jan 2024 13:06:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 1990, scafandri norvegieni, membri ai unui club de profil, au descoperit rămășițele vasului Belgica.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Emil Racoviță, speaker-ul carismatic]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/emil-racovita-speaker-ul-carismatic-2333820.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/emil-racovita-speaker-ul-carismatic-2333820.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8bd49703-6d7b-4a07-8c31-07675f880277/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 23 Jan 2024 06:40:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Celebru biolog, explorator, participant la prima expediție care a consemnat iernarea în Antarctica. Știați însă că Racoviță a fost și un speaker carismatic?]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Emil Racoviţă, protagonistul primei fotografii subacvatice]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/emil-racovita-protagonistul-primei-fotografii-2331183.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/emil-racovita-protagonistul-primei-fotografii-2331183.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e59ec43c-4669-4b43-99e9-df337b0b7f61/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 Jan 2024 17:44:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Emil Racoviţă a ajuns prima dată în laboratorul Arago, de la Banyuls-sur-Mer, în 1891, cu ocazia unei excursii organizate de profesorul Félix Joseph Henri de Lacaze Duthiers. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Emil Racoviță, elev al lui Ion Creangă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/emil-racovita-elev-al-lui-ion-creanga-2328901.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/emil-racovita-elev-al-lui-ion-creanga-2328901.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/797b6d4b-fb03-4694-8cb9-a8821a40d9d8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 04 Jan 2024 14:06:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Emil Racoviță a fost un privilegiat în ceea ce privește educația, una aleasă de acasă, completată de panoplia profesorilor pe care i-a avut în perioada școlară. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tatăl lui Emil Racoviţă, mason și membru fondator al societății Junimea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tatal-lui-emil-racovita-mason-si-membru-fondator-2327768.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tatal-lui-emil-racovita-mason-si-membru-fondator-2327768.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/690b1654-4f11-4e7b-9c65-711fa5c64761/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 29 Dec 2023 13:05:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Emil Racoviță a venit pe lume la 15 noiembrie 1868. Familia sa nu era una oarecare, ci una veche de boieri moldoveni, care a scris istorie cu precădere în această superbă regiune românească, dar și, fie și într-o măsură mai mică, în Țara Românească.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Conflicte și controverse la Eurovision]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/conflicte-si-controverse-la-eurovision-2285073.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/conflicte-si-controverse-la-eurovision-2285073.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/64d770f8-c9c5-45a2-8afc-c3acaca52b8b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 30 Jul 2023 17:49:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Alături de melodii, costume extravagante și coregrafii surprinzătoare, poate că tocmai controversele și competiția sunt sarea și piperul la Eurovision Song Contest, unul dintre cele mai longevive festivaluri de televiziune la nivel global.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Scandinavia = Vikingi?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/scandinavia-vikingi-2277611.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/scandinavia-vikingi-2277611.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0b7f2d66-4c85-4d37-abea-d0fc50123689/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 25 Jun 2023 08:20:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Când ne referim la Scandinavia, gândul ne poartă – pe deplin justificat – la vikingi. Ei au trăit în toate cele trei țări, de unde s-au răspândit, de-a lungul secolelor, în toate zările.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Femeia care a unit Suedia, Norvegia și Danemarca]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/femeia-care-a-unit-suedia-norvegia-si-danemarca-2277617.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/femeia-care-a-unit-suedia-norvegia-si-danemarca-2277617.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/026378b5-180d-4ade-bdee-1fd95de8b875/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 22 Jun 2023 14:32:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cele trei regate scandinave s-au unit în 1397 prin Uniunea de la Kalmar, prin regina Margrethe I a Danemarcei (1353-1412).
]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mostenirea-fabuloasa-a-lui-heinrich-schliemann-2237875.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mostenirea-fabuloasa-a-lui-heinrich-schliemann-2237875.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2818c805-4f2d-4d2f-bf87-bb18cd3a57e6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 27 Jan 2023 18:20:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Althingi – Istoria celui mai vechi parlament din lume]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/althingi-istoria-celui-mai-vechi-parlament-din-2221793.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/althingi-istoria-celui-mai-vechi-parlament-din-2221793.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/dd18ba0b-42bf-4a26-b26d-cac7f3ad2e57/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C1.001%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 21 Nov 2022 15:11:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Neîndoielnic, numele inserat în titlu este unul necunoscut, el desemnând, s-o spunem din capul locului, primul Parlament din istoria omenirii. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Haile Selassie I, ultimul împărat al Etiopiei, un veritabil „Mesia” pentru Mișcarea rastafariană]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/haile-selassie-i-ultimul-imparat-al-etiopiei-un-2204455.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/haile-selassie-i-ultimul-imparat-al-etiopiei-un-2204455.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9ac1ccf4-842f-4dd8-bd20-c0270a8cb069/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.187%252C1%252C0.704%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 12 Sep 2022 12:36:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Mișcarea rastafariană, numită și Ras (care înseamnă „șef” sau „prinț”) Tafari (numele avut de împăratul Haile Selassie I înaintea încoronării din 1930, cel dobândit atunci însemnând „puterea trinității”), este una religioasă și politică, având drept punct de plecare spiritual Etiopia.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Micene - Descoperirea unei culturi necunoscute până atunci]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/micene-descoperirea-unei-culturi-necunoscute-2203648.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/micene-descoperirea-unei-culturi-necunoscute-2203648.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b4c64964-f32a-4934-ac46-9a322152acbc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 08 Sep 2022 12:00:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Totul a început cu o ilegalitate, adică săpături clandestine la Micene, în Grecia, în 1874.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-troian-intre-mit-si-realitate-a-existat-2183798.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-troian-intre-mit-si-realitate-a-existat-2183798.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3e6c4aec-c538-475f-b059-c6545bc500f9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.794%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 08 Aug 2022 14:37:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Asediul Troiei. Dar nu din partea lui Agamemnon]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/asediul-troiei-dar-nu-din-partea-lui-agamemnon-641127.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/asediul-troiei-dar-nu-din-partea-lui-agamemnon-641127.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aa8e76e3-ea39-47fe-9616-ca2ccc1bf8e7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 30 Jul 2022 19:02:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În primăvara lui 1870, Schliemann se întoarce la Troas, unde, fără să aștepte permisiunea autorităților otomane, demarează asediul (a se citi excavările).]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un destin de aventurier: Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/un-destin-de-aventurier-heinrich-schliemann-641124.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/un-destin-de-aventurier-heinrich-schliemann-641124.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ee288694-5d3f-4ecc-b5e4-ce72ad8f009c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.902%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 25 Jul 2022 07:13:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Din perspectiva istoriei, îndeosebi a arheologiei, 2022 înseamnă, în Germania, (și) 200 de ani de la nașterea lui Johann Ludwig Heinrich Julius Schliemann, pe scurt Heinrich Schliemann, rămas în conștiința publicului larg drept descoperitorul Troiei. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tezaurul lui Priam, la Moscova. Cui aparține el, de fapt?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tezaurul-lui-priam-la-moscova-cui-apartine-el-641122.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tezaurul-lui-priam-la-moscova-cui-apartine-el-641122.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/ac7aef7c-e533-41f4-8f1d-d7931fbe629d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 19 Jul 2022 13:58:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Schliemann a scos ilegal din Imperiul Otoman, în întregime, așa-numitul tezaur al lui Priam.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce e Etiopia cea mai veche țară independentă din Africa? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-e-etiopia-cea-mai-veche-tara-independenta-638526.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-e-etiopia-cea-mai-veche-tara-independenta-638526.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8e59b341-b779-466c-acae-5fed33f0379d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 20 Jun 2022 08:57:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cunoscută cu multe decenii în urmă drept Abisinia, este cea mai veche țară independentă din Africa și a doua țară a lumii care a adoptat creștinismul drept religie de stat, în 320-330 e.n. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sua-si-republica-dominicana-cum-a-esuat-o-564731.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sua-si-republica-dominicana-cum-a-esuat-o-564731.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2e930931-34bc-4795-9039-a31a3bedcc80/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 13:31:20 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tentativa de asasinare a lui Harry S. Truman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tentativa-de-asasinare-a-lui-harry-s-truman-564744.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tentativa-de-asasinare-a-lui-harry-s-truman-564744.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b96ec011-2cfc-46d4-8b22-c745fb4ed800/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 01 Apr 2022 12:38:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Puerto Rico, a patra insulă din Caraibe, nu a fost niciodată independentă. Mai întâi a fost stăpânită de spanioli. Apoi, din 1898, americanii au exploatat-o, pentru că reprezenta un pământ fertil pentru cultivarea trestiei de zahăr, cafelei și tutunului, dar și un amplasament strategic ideal pentru protejarea coastei Atlanticului.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Caraibele, jocul coloniilor și al colonialiștilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/caraibele-jocul-coloniilor-si-al-colonialistilor-564992.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/caraibele-jocul-coloniilor-si-al-colonialistilor-564992.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/98f23608-7d61-4b3b-89c7-028976806f96/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 02 Mar 2022 08:01:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 12 octombrie 1492, însărcinat fiind de perechea regală spaniolă Ferdinand de Aragόn-Isabella de Castilia să exploreze drumul spre India prin navigarea cap-compas vest, genovezul Cristofor Columb descindea pe Guanahani, una dintre insulele componente ale arhipelagului The Bahamas. „Locuitori dulci și drăguți”, remarcă el, referindu-se la băștinași, pe care-i va părăsi pentru a se îndrepta spre sud, descoperind apoi, la 27 octombrie al aceluiași an, Cuba. S-a oprit nu departe, pe o altă insulă,]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Primul stat independent având un sclav drept împărat]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/primul-stat-independent-avand-un-sclav-drept-564997.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/primul-stat-independent-avand-un-sclav-drept-564997.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a4149587-9957-4f6b-bf50-8fb39b5751ee/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 18 Feb 2022 09:52:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 1790, Saint Domingue (adică partea vestică a Hispaniolei) era una dintre cele mai importante colonii franceze. Sau, am putea spune, chiar cea mai importantă, ținând cont de faptul că, de aproape un secol de când a intrat în posesiunea ei (1697), Franța s-a bucurat, printre altele, de o producție de zahăr care o exceda pe cea exportată (la un loc) de Cuba, Jamaica și Brazilia. Dacă adăugăm și faptul că exportul de cafea din Saint Domingue reprezenta jumătate din cel mondial, avem imaginea colo]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Jean-Jacques Rousseau și prima republică democratică]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/jean-jacques-rousseau-si-prima-republica-565108.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/jean-jacques-rousseau-si-prima-republica-565108.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4fcf5fda-9405-4ef6-92db-0e3a2c516ba8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 24 Jan 2022 08:49:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În noiembrie 1755, după îndelungate și înverșunate tentative, corsicanii izbutesc să recapete controlul asupra unei mari părți a insulei, alungând ocupantul genovez în izolare, națiunea corsicană proclamându-se independentă față de Republica Genoveză.  Poate că nu vă vine să credeți, dar Corsica, tocmai arhaica și sălbatica insulă, devenea atunci prima republică democratică din Europa bazată pe separarea puterilor în stat și pe votul universal. Nu avea să dureze mult: doar între 1755 și 1769.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De unde provine sistemul votului secret?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-unde-provine-sistemul-votului-secret-565109.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-unde-provine-sistemul-votului-secret-565109.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9d7a6337-a71b-4932-bf0c-0d4a3c102bb6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 19 Jan 2022 07:32:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 1856, în coloniile britanice South Australia și Victoria a fost consemnat pentru prima oară sistemul votului secret, cu bilețele standardizate.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Țara invadată de armata elvețiană de trei ori. De fiecare dată, din greşeală]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tara-invadata-de-armata-elvetiana-de-trei-ori-de-565155.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tara-invadata-de-armata-elvetiana-de-trei-ori-de-565155.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/33e59f18-c083-4f49-9715-a9a1249dceb5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 05 Jan 2022 17:26:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Având o suprafață de doar 160 de kilometri pătrați și o populație de nici 39.000 de locuitori, Liechtenstein este, dacă permiteți expresia, un microstat. Faptul că forma sa de organizare este cea a monarhiei ereditare parlamentare, statul fiind condus de un Principe, are, în ceea ce urmează, doar o valoare de detaliu. Relevant în ceea ce urmează e că Principatul se învecinează la vest și la sud cu Elveția (cu care se află în uniune vamală şi monetară) şi la est și la nord cu Austria.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a fost creat Imperiul German: mostră a unificării forțate “de sus”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-fost-creat-imperiul-german-mostra-a-565480.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-fost-creat-imperiul-german-mostra-a-565480.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/816e72f5-2f96-4b89-ba98-5e878a7d6500/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 20 Oct 2021 16:45:32 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La începutul lui 1871, (și) ca încununare a războiului franco-prusac, se năștea Imperiul German. Istoria consemnează că, în perioada 1918-1933, Imperiul va fi înlocuit de Republica de la Weimar (consecință a Primului Război Mondial) – când toate regatele și celelalte forme statale monarhice vor dispărea, căreia îi vor urma Germania nazistă, dezmembrarea din 1949 și reunificarea din 3 octombrie 1990. Toate sunt capitole, ce pot fi abordate separat, dar care, în interdependența lor, alcătuiesc un ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bătălia de la Marignano, cea mai mare catastrofă elveţiană din istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-marignano-cea-mai-mare-catastrofa-565710.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-marignano-cea-mai-mare-catastrofa-565710.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/67308181-c73a-4fce-978d-3faddcefd634/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 02 Sep 2021 10:15:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Poate că „plictisiți” de viața de acasă și de disensiunile interne, helveții au decis să-și încerce norocul și în afara granițelor, și în politica alianțelor internaționale. Și astfel, pe 29 decembrie 1512, în numele unei coaliții (Liga Sfântă), care cuprindea, printre altele, Statul Papal, Sfântul Imperiu Roman, Spania etc., mercenarii elvețieni (pe care Papa îi denumea „apărătorii libertății și Bisericii”) au cucerit Milano, ocupat până atunci de francezii regelui Ludovic al XII-lea (1498-1515]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum privesc elvețienii istoria lui Wilhelm Tell]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-privesc-elvetienii-istoria-lui-wilhelm-tell-565979.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-privesc-elvetienii-istoria-lui-wilhelm-tell-565979.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/99d3e692-a182-4333-a63b-75cbbe4907d3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 02 Aug 2021 07:55:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Băștinașii sunt mânați în luptă de furie și de mânie, ei hrănindu-se cu produsele date de vaci”, scria un călugăr în anul 1479. După 36 de ani, regele Franței, Francisc I, îi scria mamei sale, Louise de Savoia: „Nu e posibil ca cineva să lupte cu o mai mare bucurie și dăruire decât o fac elvețienii”. Sunt doar două mărturii medievale cu privire la elveţieni, dintre numeroasele surse care ne spun că strămoșii celor care alcătuiesc astăzi o societate ultra-tehnologizată, civilizată și oarecum înc]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Gărzile Elveţiene, 515 ani de istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/garzile-elvetiene-515-ani-de-istorie-565952.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/garzile-elvetiene-515-ani-de-istorie-565952.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/79d6480b-1dd5-4068-aa93-033fd28d11ac/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 29 Jul 2021 08:16:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Nu vă lăsați induși în eroare de, aparent, excentricele lor uniforme tricolore (roșu-galben-albastru închis) cu iz renascentist, reprezentând familia Medici, căci această cea mai mică armată din lume, cuprinzând doar 135 de oameni, este probabil una dintre cele mai redutabile.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Neutralitatea, nazismul, aurul şi băncile]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/neutralitatea-nazismul-aurul-si-bancile-565951.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/neutralitatea-nazismul-aurul-si-bancile-565951.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/501bb76b-2cab-46f8-bbd9-a726b3a565cd/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 26 Jul 2021 08:13:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În cartea sa foarte bine documentată, Spălarea aurului, apărută în 2019 și confirmată de nenumărate alte surse, profesorul elvețian de drept penal Mark Pieth se dovedește nemilos cu strămoșii săi de dată mai recentă. De fapt, el se alătură tuturor celor care au demonstrat că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, beneficiind de statutul neutralității, Elveția a cumpărat uriașe cantități de aur atât de la Aliați, cât și de la puterile Axei. Odată cumpărat, aurul era schimbat cu franci elve]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Heidi şi Elveţia ideală]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/heidi-si-elvetia-ideala-565971.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/heidi-si-elvetia-ideala-565971.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a9d3012e-ed16-4f58-9f87-c31c3caccb4b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 23 Jul 2021 06:22:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ați auzit de Johanna Spyri? Probabil că nu. Dar de Heidi? Ei, cine nu a rămas fermecat de simpatica orfană, crescută de morocănosul ei bunic în inima Alpilor elvețieni, cine nu și-a dorit, grație acestui roman, să experimenteze, fie și vremelnic, farmecul vieții într-un asemenea minunat ambient?]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Leverkusen, orașul înființat de un negustor odată cu ultramarinul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/leverkusen-orasul-infiintat-de-un-negustor-odata-566733.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/leverkusen-orasul-infiintat-de-un-negustor-odata-566733.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/176effaa-e2f4-42b8-9134-815618dc91f7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 11 Feb 2021 09:30:55 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Leverkusen nu exista pe locul din zilele noastre, ci era un cătun ca oricare altul în Bergisches Land, întinsă regiune a landului Renania de Nord-Westfalia, aflată la sud de bazinul Ruhr-ului și la est de Rin.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bayer Leverkusen: fotbalul a început cu gimnastica „socială” ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/bayer-leverkusen-fotbalul-a-inceput-cu-gimnastica-566782.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/bayer-leverkusen-fotbalul-a-inceput-cu-gimnastica-566782.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/82c14667-84ce-4e16-80c2-33e861c5f685/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 29 Jan 2021 14:11:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În februarie 1903, doi muncitori s-au adresat colegilor lor, rugându-i să le acorde sprijin întru crearea unui club sportiv de gimnastică al concernului Bayer, care să fie activ în întreg Leverkusen, așa cum era cunoscut, la vremea respectivă, arealul din jurul fabricii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Între sacru și profan: Pacea de la Augsburg]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/intre-sacru-si-profan-pacea-de-la-augsburg-567311.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/intre-sacru-si-profan-pacea-de-la-augsburg-567311.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/655aaafb-d3d3-4901-8c8c-ee514a7dde61/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 25 Sep 2020 07:42:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După decenii de conflicte, o izbândă a toleranței dintre catolici și luterani poate fi considerată înțelegerea atinsă în acest oraș german. Au fost necesari atâția ani de discriminări, persecuții, războaie și pierderi de vieți omenești, pentru ca viața din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană să atingă o oarecare normalitate și să reprezinte o premisă de dezvoltării durabile, fără ca asta să însemne că imensul teritoriu va rămâne, în diverse părți ale sale, teatru de conflicte politico-milit]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cazinoul, izvor de prosperitate al Principatului Monaco]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/cazinoul-izvor-de-prosperitate-al-principatului-567396.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/cazinoul-izvor-de-prosperitate-al-principatului-567396.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4a2a6b61-e2aa-46d9-819c-fb0c4f894e80/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 04 Sep 2020 12:21:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Se părea că înființarea Société des Bains de Mer, în 1856, va rezolva rapid problemele financiare ale Principatului Monaco. Dar mai era mult, foarte mult până departe. Totuşi, familia Grimaldi a știut când şi cum să exploateze la maximum expertiza specialiștilor și injecțiile de capital ale investitorilor, astfel încât bunăstarea micuței lor țări și, evident, a dinastiei să nu mai fie vreodată pusă sub semnul întrebării.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dinastia Grimaldi, salvată de fiica ilegitimă a principelui Louis]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/dinastia-grimaldi-salvata-de-fiica-ilegitima-a-567446.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/dinastia-grimaldi-salvata-de-fiica-ilegitima-a-567446.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/32b66327-14be-4d47-9533-1d2acd03082e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 26 Aug 2020 08:30:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 17 iulie 1918, anticipând criza dinastică ce se profila, Monaco și Franța au încheiat un nou tratat, care-l înlocuia pe cel din 1861, acesta fiind, la rându-i, ținut secret până la încheierea Tratatului de la Versailles, din 28 iunie 1919, când a fost inclus în articolul 436.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Rainier III şi Grace Kelly, dragoste cu final tragic ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/rainier-iii-si-grace-kelly-dragoste-cu-final-567461.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/rainier-iii-si-grace-kelly-dragoste-cu-final-567461.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b5dc9dbd-cab5-4435-b1a8-373df233812c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 Aug 2020 12:48:57 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Nimic nu s-a întâmplat când Rainier III și Grace Kelly s-au întâlnit prima oară, în aprilie 1955, la Monaco, în timpul filmărilor la „To Catch a Thief”, în regia lui Alfred Hitchcock. La puţină vreme după, Grace s-a văzut suspendată de MGM pentru a nu fi acceptat un rol alături de Robert Taylor în „Quentin Durward”, film bazat pe nuvela lui Sir Walter Scott. Relația cu fashion designerul Oleg Cassini se încheiase, rolul pe care-l dorea, în filmul „Giant”, fusese atribuit lui Elizabeth Taylor – a]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Încurcăturile amoroase ale lui Honoré III, Principe de Monaco: îndrăgostit de mamă, apoi de fiică]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/incurcaturile-amoroase-ale-lui-honore-iii-567516.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/incurcaturile-amoroase-ale-lui-honore-iii-567516.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6282241b-eec7-4644-92fc-dfdc3ec436e8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 07 Aug 2020 10:10:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Principele Honoré III, deşi era un bărbat bogat, nu a folosit niciuna dintre bogăţiile sale spre binele Principatului, principala sa preocupare fiind Franța. Până la vârsta de 15 ani, el fusese educat de iezuiți, devenind apoi muschetar al regelui, ambițiile tatălui său fiind orientate spre cariera militară în slujba Franței. În schimbul unei plăți de 55.000 de livre, Honoré III avea să fie făcut locotenent, comandant al unui regiment de infanterie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Monaco sub protectorat francez: culise politice și amantlâcuri]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/monaco-sub-protectorat-francez-culise-politice-si-567644.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/monaco-sub-protectorat-francez-culise-politice-si-567644.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/261ca052-1ee2-4ca6-9679-8fd2dbe5b0a4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 14 Jul 2020 09:18:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Monaco s-a aflat sub protecție spaniolă până în 1641, când spaniolii au fost învinși de francezi, într-un nou episod al perenului conflict dintre cele două superputeri, reizbucnit odată cu Războiul de 30 de ani (1618-1648). Dornic să elibereze Monaco de sub presiunea spaniolă și profitând de înfrângerea ibericilor, Honoré II s-a apropiat de Franța.]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	