<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Mon, 22 Sep 2025 13:18:36 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Mon, 22 Sep 2025 13:18:36 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Cum se desfășura ceremonialul întronării unui sultan?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-desfasura-ceremonialul-intronarii-unui-2473803.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-desfasura-ceremonialul-intronarii-unui-2473803.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2aac34b9-583e-4883-bc6c-d4027e6fb679/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 26 Sep 2025 07:17:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În vremurile de glorie ale Imperiului Otoman, întronarea unui padișah atrăgea privitori din întreaga lume. Din fericire pentru pasionații de istorie, o astfel de ceremonie a fost imortalizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către pictorul italo-german Luigi Mayer.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Corneliu Michăilescu. Avangardă și droguri în pictura românească]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/corneliu-michailescu-avangarda-si-droguri-in-2436792.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/corneliu-michailescu-avangarda-si-droguri-in-2436792.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c7b462ea-824a-410a-9348-1dbad7763f86/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 17 Apr 2025 08:15:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pictor, sculptor, publicist, profesor de arte decorative, nuvelist, Corneliu Michăilescu (1887-1965) a fost unul dintre cei mai îndrăzneți deschizători de drumuri din mișcarea artistică de avangardă din România.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Hoții de buzunare și trișorii din pictura barocă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/hotii-de-buzunare-si-trisorii-din-pictura-baroca-2330534.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/hotii-de-buzunare-si-trisorii-din-pictura-baroca-2330534.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/601b067b-2167-4433-83ee-03efbb0e4a8c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0%252C1%252C0.997%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 10 Jan 2024 16:53:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[De obicei, ori de câte ori termenii „furt” și „pictură” apar într-un articol, este vorba despre opere de artă care dispar brusc pentru a-și schimba proprietarul. Nu este și cazul acestui articol.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dadaismul și Tristan Tzara, cel „trist în țară”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/dadaismul-si-tristan-tzara-cel-trist-in-tara-2309145.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/dadaismul-si-tristan-tzara-cel-trist-in-tara-2309145.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3050dada-9db9-4807-abd8-0f698834f718/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 20 Oct 2023 09:18:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Samuel Rosenstock (1896-1963), care semna versuri sub pseudonimul S. Samyro, avea să-și câștige un binemeritat loc de onoare în istoria literaturii române și universale sub numele de Tristan Tzara.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Contele Mihály Teleki de Szék - Cancelar al Transilvaniei în vremuri tulburi]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/contele-mihaly-teleki-de-szek-cancelar-al-564847.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/contele-mihaly-teleki-de-szek-cancelar-al-564847.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c5928856-897f-4eac-a092-05c2d72fccea/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 10 Mar 2022 16:25:45 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru mulți istorici români și maghiari, contele Mihály Teleki de Szék (1634-1690) era un homo novus, pentru că se ridicase după ce mulți din „vechea nobilime” își pierduseră averile, ba chiar și viețile, în nefericita „aventură poloneză” din anul 1657 a lui Gheorghe al II-lea Rákóczi și în anii tulburi care i-au urmat.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Gaudí a murit ca un om „fără căpătâi”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/gaudi-a-murit-ca-un-om-fara-capatai-565631.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/gaudi-a-murit-ca-un-om-fara-capatai-565631.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e0402ef6-260f-49b7-925b-120c685b694a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 03 Oct 2021 20:01:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe data de 7 iunie 1926, Gaudí a fost lovit de un tramvai în timp ce se ducea la biserica cu hramul Sfântului Felipe Neri ca să se roage. Nimeni nu l-a recunoscut pe bătrânul îmbrăcat sărăcăcios care zăcea inconștient pe caldarâm, cu hainele albite de praf de piatră, care nu avea nici acte și nici bani la el. Nimeni nu s-a grăbit să-l ajute pe cel care părea a fi un om al străzii – fostul dandy împinsese renunțarea la „deșertăciuni” până la ultima limită.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mihail I Apaffi, cea mai lungă domnie din istoria principatului Transilvaniei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/mihail-i-apaffi-cea-mai-lunga-domnie-din-istoria-565600.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/mihail-i-apaffi-cea-mai-lunga-domnie-din-istoria-565600.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/71728827-f644-4946-9bd5-f592f555363b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 26 Sep 2021 10:17:53 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe data de 14 septembrie 1661 urca pe tronul Transilvaniei, cu sprijin otoman, un tânăr în vârstă de numai 29 de ani, al cărui hobby era ceasornicăria. Se numea Mihail I Apaffi și se născuse la Târnăveni, localitate situată la nord de Sibiu, care, din punct de vedere administrativ, făcea pe atunci parte din comitatul Târnavelor. Avea să fie principe al Transilvaniei timp de 29 de ani – cea mai lungă domnie din istoria principatului.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum s-a născut geniul lui Antoni Gaudí?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/cum-s-a-nascut-geniul-lui-antoni-gaudi-565633.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/cum-s-a-nascut-geniul-lui-antoni-gaudi-565633.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/24b5d33b-62d6-4519-bace-33e8ec3c50e8/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 22 Sep 2021 07:29:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Într-o zi de joi, la biserica Sant Pere Apòstol din orășelul catalan Reus era botezat un băiețel născut cu numai o zi în urmă – adică miercuri, 25 iunie 1852. Copilul – trecut în actele parohiei cu numele de Antoni Placid Gaudí i Cornet – se născuse de fapt nu în orașul în care burghezia catalană își construia casele de vacanță, ci la patru kilometri distanță, în satul Riudoms, de unde provenea tatăl său. Micul Antoni Placid era al cincilea copil al meșterului arămar Francesc Gaudí i Serra și al]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a fost revista „Pif“ lăsată să intre în ţările socialiste]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-fost-revista-pif-lasata-sa-intre-in-tarile-565684.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-fost-revista-pif-lasata-sa-intre-in-tarile-565684.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9e4d1942-1018-403c-a1d9-bcc9f81784ac/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 08 Sep 2021 13:30:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Tirajul revistei „Pif” atingea cote amețitoare: jumătate de milion de exemplare era ceva obișnuit. „Pif” se distribuia în Franța, Belgia și alte țări francofone din lume, precum Canada franceză (zona Quebec), țările din Maghreb și fostele colonii franceze. Revista se distribuia însă și în Marea Britanie (unde Pif și Hercule erau cunoscuți ca „Spiff and Hercules”), ca supliment al ziarului comunist „Daily Worker”, ulterior rebrenduit „Morning Star”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Pif şi Hercule - povestea personajelor de benzi desenate care au făcut istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/pif-si-hercule-povestea-personajelor-de-benzi-565765.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/pif-si-hercule-povestea-personajelor-de-benzi-565765.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0972171d-0641-4f6d-8b39-851960f4b4ae/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 25 Aug 2021 10:25:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pif, vedeta incontestabilă a revistei care-i purta numele, și-a făcut apariția în paginile revistei „Vaillant”, în 1952 . În epoca „Vaillant”, el și Hercule aveau statutul de animale de companie într-o familie formată din tonton (unchiul) Cézar, tante Agathe și fiul lor, Doudou, care avea un singur fir de păr în vârful capului – dar lung și spiralat. Bineînțeles că nu o dată Pif era trimis să „domicilieze” în cușcă...]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O bijuterie din Transilvania secolului al XVII-lea: Farfuria cu blazoane a contelui Mihály Teleki de Szék ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/o-bijuterie-din-transilvania-secolului-al-566111.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/o-bijuterie-din-transilvania-secolului-al-566111.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e16d12a0-53cc-453a-94a5-960a64a07153/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 18 Jun 2021 15:39:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Multe piese extraordinare provenind de pe meleaguri autohtone îmbogăţesc muzeele lumii – iar altele îşi bucură posesorii în România: într-o colecţie privată din Bucureşti se află astfel o minunată farfurie de argint care i-a aparținut contelui Mihály Teleki de Szék (1634-1690), cancelar al Transilvaniei începând cu anul 1680.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Palatul Khedivului din Constantinopol - O bijuterie decorată de Carlo Bugatti]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/palatul-khedivului-din-constantinopol-o-566137.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/palatul-khedivului-din-constantinopol-o-566137.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c914a8a5-9c9b-4178-ba71-8574c5a9cfa6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 14 Jun 2021 18:29:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Una dintre cele mai importante comenzi primite de Carlo Bugatti a fost însă decorarea interioară a Palatului Khedivului, Hidiv Kasri sau Çubuklu Palace, cum i se mai spune, situat în partea asiatică a Istanbulului; sau poate că ar trebui să-i spunem Constantinopol, pentru că în anul 1907, anul în care arhitectul italian Deflo Seminati a ridicat această somptuoasă reședință, capitala otomană încă se mai numea Konstantinyye, iar padișahii încă se autointitulau Qaisar-i-Rum, adică „Împărat al Roman]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Revista „Pif”, afacerea de succes a comuniştilor francezi]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/revista-pif-afacerea-de-succes-a-comunistilor-566153.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/revista-pif-afacerea-de-succes-a-comunistilor-566153.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b8278624-bd2b-44fc-b558-298bff873205/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 09 Jun 2021 18:47:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Această alăturare anume – afacere de succes şi comunism – poate părea forţată unora; în fond, una dintre principalele cauze care au dus la prăbușirea acestui sistem în Europa de Est a fost exact ineficiența economică inerentă dirijismului și hipercentralizării. Și totuși, a existat o excepție: o afacere de mare succces în domeniul editorial, care, timp de câteva decenii, le-a adus profituri frumușele patronilor ei, comuniștii francezi. E vorba despre revista de benzi desenate „Pif”, care le-a bu]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Benzile desenate: O scurtă istorie ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/benzile-desenate-o-scurta-istorie-566240.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/benzile-desenate-o-scurta-istorie-566240.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/15f268f7-e5d8-48ea-948c-270de47a0a80/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 May 2021 14:37:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Începuturile, în Japonia Primele benzi desenate din lume au apărut în Japonia, în timpul shogunilor Tokugawa. Kibyōshi, cum se numeau cărțile cu benzi desenate ale perioadei Edo (1603-1868), aveau ca public-țintă pe cei cu mai puțină știință de carte.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Carlo Bugatti, arhitectul datorită căruia Europa a (re)descoperit mobilierul oriental]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/carlo-bugatti-arhitectul-datorita-caruia-europa-a-566313.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/carlo-bugatti-arhitectul-datorita-caruia-europa-a-566313.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/782f75f3-f0e3-4c94-ad09-044b7dcc00ac/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 10 May 2021 15:00:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cine spune Bugatti se gândește mai întâi la celebrul constructor de automobile de lux și de sport din perioada interbelică. Numai că Ettore Bugatti provenea dintr-o adevărată dinastie de creatori, care s-au afirmat mai întâi în artă. Şi dacă spiritul creator, imaginaţia ar putea fi cuantificate, atunci Ettore, care a imaginat faimosul automobil Bugatti Royale Type 41, ar fi depășit de către tatăl său, Carlo Bugatti, designerul unor remarcabile piese de mobilier și al unor interioare de inspirați]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Eligius, un sfânt cu înclinații artistice]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/eligius-un-sfant-cu-inclinatii-artistice-566517.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/eligius-un-sfant-cu-inclinatii-artistice-566517.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/dccc57cd-353a-4e49-a4c1-7f56eee8fd64/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 31 Mar 2021 13:22:59 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Spre sfârșitul secolului al XI-lea, ca urmare a faptului că din ce în ce mai mulți meșteșugari din mediul rural au început să se stabilească în orașe, unde exista o piață de desfacere mai dezvoltată decât cea de la sate, în Europa au apărut breslele. Dintr-o perspectivă contemporană (și, evident, anacronică), acestea pot fi considerate tipuri diverse de organizații ale patronatului și ale sindicatelor dintr-o anumită branșă. Existau bresle ale șelarilor, ale potcovarilor, ale scutarilor, ale săg]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Osman Hamdi Bey, un pictor orientalist... otoman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/osman-hamdi-bey-un-pictor-orientalist-otoman-566761.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/osman-hamdi-bey-un-pictor-orientalist-otoman-566761.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7e9b1b3c-4385-4196-8fb9-55f62fd29718/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 04 Feb 2021 13:39:14 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Încă din 1863, când se pregătea pentru examenul de echivalare a studiilor în Drept făcute la Constantinopol, Osman Hamdi Bey a început să cocheteze cu pictura. Tânărul otoman s-a înscris în Asociația Pictorilor de Artă, patronată de baronul Isidore Justin Séverin Taylor, membru al Academiei franceze şi același expert care, în 1835, a creat, din ordinul regelui Louis-Philippe, Galeria Pictorilor Spanioli de la Luvru.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Epoca de glorie a artei pop: Andy Warhol]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/epoca-de-glorie-a-artei-pop-andy-warhol-566865.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/epoca-de-glorie-a-artei-pop-andy-warhol-566865.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2dd2245b-aceb-4781-889b-e46ee3d5d90b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 11 Jan 2021 07:50:48 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[De la arta pop al celui de-al Doilea Război Mondial și până la seria intitulată „Sticlele de Coca-Cola” și la cea a „Cutiilor de conserve”, realizate de Andy Warhol (1928-1987), nu a mai fost decât un pas. În picturile sale, Warhol ne prezintă și el obiecte de uz casnic, produse industriale, motive de reclamă și alte asemenea. Observăm și în lucrările lui o critică subtilă a consumerismului, pe care îl combate cu propriile arme. Inclusiv când este vorba de celebrități precum Marilyn Monroe, a că]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Sultanul Selim al III-lea europenizează Imperiul Otoman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-selim-al-iii-lea-europenizeaza-imperiul-566972.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-selim-al-iii-lea-europenizeaza-imperiul-566972.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a4e112ff-29ac-43c5-9017-cfc1d0e83378/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 08 Dec 2020 12:46:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe data de 7 aprilie 1789 – an care a marcat „începutul sfârșitului” vechii Europe –, pe tronul Imperiului Otoman a urcat un tânăr în vârstă de 27 de ani, Selim al III-lea (1789-1807). Nu i-a fost scris să fie acel mare cuceritor pe care îl anunțaseră astrologii și prezicătorii consultați de tatăl său, sultanul Mustafa al III-lea, dar a fost un suveran cu viziune, un reprezentant de seamă a ceea ce istoricii au numit „Absolutism Luminat”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mehmed Saïd Effendi, ambasador, pașă, Mare Vizir]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/mehmed-said-effendi-ambasador-pasa-mare-vizir-566996.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/mehmed-said-effendi-ambasador-pasa-mare-vizir-566996.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/70b1ce22-e3cb-458c-912b-6b85b21c02b9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 02 Dec 2020 08:50:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La sfârșitul anului 1741, sultanul Mahmud I – care avea destule probleme în Est, Imperiul Otoman fiind angrenat într-un război de durată (și de uzură) contra Imperiului Persan – s-a gândit că n-ar fi rău să cultive prietenia Franței, pentru că exista același dușman comun: Austria Casei de Habsburg. Iar cum Franța lui Ludovic al XV- lea era angrenată în Războiul pentru Succesiunea la Tronul Austriei, Mahmud I și-a amintit de proverbul „dușmanul dușmanului meu este prietenul]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Müteferrika Süleyman Ağa, misiune diplomatică la Versailles]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/muteferrika-suleyman-aga-misiune-diplomatica-la-567033.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/muteferrika-suleyman-aga-misiune-diplomatica-la-567033.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f7344c29-e3d5-4d1f-ad53-06c99fdac8ff/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 23 Nov 2020 11:49:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Situația dintre Franța și Imperiul Otoman devenise atât de tensionată încât, în 1669 (anul cuceririi Cretei de către otomani), Jean-Baptiste Colbert, Contrôleur Général des Finances și „mâna dreaptă” a lui Ludovic al XIV-lea, îi scria suveranului său că se temea că ambasadorul francez la Constantinopol, Denis de La Haye-Vantelet, ar fi fost închis din ordinul sultanului Mehmet al IV-lea – care, ce-i drept, considera că diplomații străini nu aveau doar statutul de negociatori, ci și pe cel de… os]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dineu de acum 400 de ani: ambasadorul otoman, la Curtea princiară din Alba Iulia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/dineu-de-acum-400-de-ani-ambasadorul-otoman-la-567063.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/dineu-de-acum-400-de-ani-ambasadorul-otoman-la-567063.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/18fcea5e-c991-4a38-9292-38898d62eddc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2020 10:06:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În luna iunie a anului 2013, prestigioasa casă de licitații pariziană Drouot Richelieu scotea la licitație un tablou (al cărui realizator a rămas, din păcate, necunoscut) care înfățișează dineul dat în anul 1625 de către principele transilvănean Gabriel Bethlen (1613-1629) la Curtea sa din Alba Iulia (numită, pe atunci, Gyulafehérvar) în onoarea ambasadorului otoman Yusuf Mouttaher Agha, trimis special al Marelui Vizir Hafiz Ahmed Pasha.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Tabloul care a scandalizat lumea islamică]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/tabloul-care-a-scandalizat-lumea-islamica-567812.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/tabloul-care-a-scandalizat-lumea-islamica-567812.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/43145776-1ac8-41a3-acf1-fa6f36201ca5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2020 18:00:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Vom arunca, în cele ce urmează, o privire asupra uneia dintre cele mai controversate picturi ale lui Osman Hamdi Bey, „Mihrap”, numită și „Geneză”. Realizată în 1901, lucrarea este expusă pentru prima oară în același an la Berlin, ca mai târziu să fie prezentată și la Royal Academy Exhibition din Londra în 1903.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Pop Art-ul politic” – arta contemporană chineză ironizează „realismul socialist” din epoca maoistă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/pop-art-ul-politic-arta-contemporana-chineza-567948.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/pop-art-ul-politic-arta-contemporana-chineza-567948.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/907263d6-afba-4881-ab37-dcfc66ee20a9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 11 May 2020 14:10:16 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[„Pop Art-ul politic” a apărut în China anilor 1980, fiind o sinteză a artei pop occidentale cu „realismul socialist” din epoca maoistă, pe care îl ia și acum în derâdere, punând sub semnul întrebării tot ce se întâmplă de atunci încoace în ţara lui Confucius.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[«Sultanul Marocului şi suita sa»: Orientul văzut de Eugène Delacroix ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-marocului-si-suita-sa-orientul-vazut-568167.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/sultanul-marocului-si-suita-sa-orientul-vazut-568167.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2ccdd71f-145e-45d7-bc05-d9c08dff789b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 05 Mar 2020 15:32:13 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Se poate spune că Europa a făcut cunoștință cu lumea celor O mie și una de nopți nu numai prin traducerile orientalistului francez Antoine Galland (1646-1715) și ale orientalistului englez Edward William Lane (1801-1876), ci și prin intermediul tablourilor lui Eugène Delacroix.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Portretele moldoveneşti ale lui Jean-Étienne Liotard, primul pictor orientalist din Europa]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/portretele-moldovenesti-ale-lui-jean-etienne-568244.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/portretele-moldovenesti-ale-lui-jean-etienne-568244.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0f895c48-0c05-4088-afb8-f6b7372abbf4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 13 Feb 2020 10:45:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Lumea celor „O mie şi una de nopţi” a fascinat Europa secolului al XVIII-lea. Au contribuit la aceasta mai mulți factori, precum traducerile orientalistului francez Antoine Galland, ale orientalistului englez Edward William Lane, operele unor oameni de litere precum Montesquieu sau Voltaire, doi ambasadori otomani la Versailles – Mehmed Effendi (acreditat în 1721) și Saïd Pacha (acreditat în 1742) – și, nu în ultimul rând, pictorul elvețian Jean-Étienne Liotard (1702-1789), poreclit „Turcul”, pe]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Isamu Noguchi, elevul japonez al lui Brâncuși. „Am învăţat ce înseamnă onestitatea în sculptură”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/isamu-noguchi-elevul-japonez-al-lui-brancusi-am-568292.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/isamu-noguchi-elevul-japonez-al-lui-brancusi-am-568292.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a34e3a18-66a5-42e5-9200-c775500cf733/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 27 Jan 2020 15:39:48 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În anul 1926, un tânăr american de origine japoneză intra la Galeria Brunner din New York, care găzduia o expoziție cu lucrări ale lui Constantin Brâncuși. Așa cum avea să mărturisească peste ani, atunci când ajunsese un sculptor și peisagist recunoscut în întreaga lume, întâlnirea cu opera sculptorului din Hobița a însemnat pentru tânărul artist plastic aflat la începutul carierei nu doar „un mare noroc”, ci și o „intervenție a Divinității”. Pentru că a văzut la Brâncuși o anumită „puritate a i]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Descoperirea uimitoare a unui anticar: engolpionul de sec. XII-XIII, realizat la Constantinopol]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/descoperirea-uimitoare-a-unui-anticar-engolpionul-568386.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/descoperirea-uimitoare-a-unui-anticar-engolpionul-568386.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a62a1aa8-b356-44df-a0df-5c881bbf7e4f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 02 Jan 2020 12:39:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La începutul verii anului 2019, dintr-o galerie de artă situată în centrul Bucureștiului a fost achiziţionat un engolpion din argint aurit. Ca și în cazul „icoanei din bucătărie” pictate în 1280 de Cimabue, surpriza s-a dovedit a fi uriașă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O istorie fascinantă. Ibricul lui Șerban Vodă Cantacuzino]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/o-istorie-fascinanta-ibricul-lui-serban-voda-569438.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/o-istorie-fascinanta-ibricul-lui-serban-voda-569438.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d4541dfc-751d-4e18-b6a5-3a22e867864a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 11 Jan 2019 11:23:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Nu numai cărțile „au soarta lor”, cum spune proverbul latin, ci și obiectele de artă, după cum dovedește un ibric din argint, făcut de un meșter transilvănean pentru domnitorul muntean Șerban Cantacuzino (1640-1688). Aflată în prezent în posesia Muzeului Metropolitan din New York, această piesă de argintărie – al cărei proprietar a fost considerat inițial a fi fost domnitorul moldovean Vasile Lupu (1595-1661) – a trecut prin multe mâini, inclusiv prin cele ale bolșevicilor care au preluat putere]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	