<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Fri, 12 Nov 2021 17:01:55 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Fri, 12 Nov 2021 17:01:55 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[„Misiunea Patriotică Română” în Statele Unite: Încercarea de a organiza o Legiune română în America]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/misiunea-patriotica-romana-in-statele-unite-565395.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/misiunea-patriotica-romana-in-statele-unite-565395.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4b96ad46-90f4-4227-8a98-745242aa04c6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 Nov 2021 17:00:25 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Intrarea Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial de partea Antantei (6 aprilie 1917) a oferit autorităților române posibilitatea de a încerca recrutarea unor voluntari dintre românii din America pentru a lupta împotriva Puterilor Centrale. În acest scop, în aprilie 1917, Marele Cartier General al Armatei Române dela Iași trimis în Statele Unite o delegație neoficială, numită „Misiunea Patriotică Română”, formată din preoții Vasile Lucaciu, Ioan Moța și din locotenentul Vasile Stoica]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Atitudinea conservatorilor români față de regimul german de ocupație ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/atitudinea-conservatorilor-romani-fata-de-regimul-565410.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/atitudinea-conservatorilor-romani-fata-de-regimul-565410.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cca31c33-80de-430c-8827-df94bc2411cd/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 10:30:07 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După retragerea la Iași a guvernului român (noiembrie 1916), în teritoriul ocupat de trupele germane au rămas numeroși funcționari, reprezentanți ai autorităților române, precum și cea mai mare parte a personalului administrativ. Guvernul Brătianu a lăsat în România ocupată importante forțe de poliție și jandarmerie pentru a menține ordinea publică. De asemenea, cu acordul Guvernului și al regelui Ferdinand, la București au rămas mai mulți oameni politici importanți, în special conservatori, cun]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Dificultățile economiei României în perioada neutralității]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/dificultatile-economiei-romaniei-in-perioada-565425.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/dificultatile-economiei-romaniei-in-perioada-565425.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1464c506-bee3-4d52-9370-8b34377430b3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 05 Nov 2021 07:24:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pregătirea României pentru intrarea în război a afectat economia țării în perioada neutralității (1914-1916). O parte semnificativă a forței de muncă a fost concentrată în armată, cea ce a afectat producția agricolă. O altă dificultate pentru economie a reprezentat-o întreruperea legăturilor comerciale cu Europa Occidentală, ca urmare a închiderii strâmtorilor Bosfor și Dardanele.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Lipsurile îndurate de populația civilă din teritoriul românesc ocupat de Puterile Centrale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/lipsurile-indurate-de-populatia-civila-din-565434.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/lipsurile-indurate-de-populatia-civila-din-565434.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1c4e6040-f15e-470e-ba83-5da9e38941c3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 01 Nov 2021 13:37:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Nenumăratele rechiziții forțate impuse forțele de ocupație germane și exploatarea cruntă a resurselor României au afectat populația civilă în perioada 1916-1918. Pentru a exporta în Germania o cantitate cât mai mare de produse agricole românești, administrația militară a introdus o raționalizare strictă a consumului de alimente.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Efortul de înzestrare și de modernizare a Armatei Române în perioada neutralității]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/efortul-de-inzestrare-si-de-modernizare-a-armatei-565452.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/efortul-de-inzestrare-si-de-modernizare-a-armatei-565452.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c8bce9c6-a46b-4d95-b105-4b6ad7afb34f/index.png?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 27 Oct 2021 15:52:55 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Declanșarea Marelui Război în vara anului 1914 a găsit România cu o economie predominant agrară. În ajunul Primului Război Mondial, producția industrială autohtonă nu satisfăcea decât aproximativ o treime din necesarul de bunuri pentru piața internă. Subdezvoltarea industrială a afectat înzestrarea și modernizarea Armatei Române în perioada neutralității (1914-1916), lezând astfel capacitatea de apărare a țării.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Rechizițiile forțate operate de administrația militară germană a teritoriului românesc ocupat ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/rechizitiile-fortate-operate-de-administratia-565511.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/rechizitiile-fortate-operate-de-administratia-565511.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6f373f44-8197-4e05-a9a4-f09ae49f157b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 13 Oct 2021 12:45:46 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În urma eșecului campaniei din 1916, circa două treimi din teritoriul României a intrat sub ocupația Puterilor Centrale. Forțele de ocupație, mai ales cele germane, urmăreau să pedepsească România pentru intrarea în război împotriva lor și, mai ales, să extragă cât mai multe resurse din teritoriul ocupat pentru a-și susține în continuare efortul de război. Generalul Erich Ludendorff recunoștea în memoriile sale că ocuparea unei părți a României a adus considerabile avantaje Germaniei, îmbunătăți]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ofensiva Kerenski, operațiunea miliară eșuată care a scos Rusia și România din Primul Război Mondial ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ofensiva-kerenski-operatiunea-miliara-esuata-care-565540.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ofensiva-kerenski-operatiunea-miliara-esuata-care-565540.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a5144dfb-5ef9-4a53-b444-71fd7cd544cc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 08 Oct 2021 15:32:02 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ofensiva Kerenski a fost ultima încercare a Guvernului provizoriu rus, care a preluat puterea după Revoluția din Februarie și înlăturarea țarului, de a menține Rusia în Primul Război Mondial. Ofensiva a fost declanșată în iulie 1917, la inițiativa lui de Aleksandr Kerenski, ministru de Război și viitor premier Guvernul provizoriu, cu scopul de a stabiliza frontul și a ridica moralul trupelor și a recâștiga sprijinul popular. Eșecul acestei acțiuni militare a aruncat armata rusă și întreaga țară ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Palatul Cercului Militar Național, transformat în închisoare de germani ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/palatul-cercului-militar-national-transformat-in-565556.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/palatul-cercului-militar-national-transformat-in-565556.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c64d20f6-1f2a-4a87-9668-b76acf445f23/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 07 Oct 2021 07:26:40 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cercul Militar Național este una dintre cele mai vechi instituții militare românești, înființată la 15 decembrie 1876. La sfârșitul secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care Capitala României se moderniza într-un ritm accelerat, a apărut ideea construirii unui sediu al instituției centrale de cultură a Armatei Române. Au urmat ani de discuții aprinse și de planuri abandonate, în cele din urmă construcția Palatului Cercului Militar Național a început în 1911 și nu a fost terminată înainte de ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Podul de la Cernavodă, la un pas de a fi distrus de români în timpul Primului Război Mondial ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/podul-de-la-cernavoda-la-un-pas-de-a-fi-distrus-565565.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/podul-de-la-cernavoda-la-un-pas-de-a-fi-distrus-565565.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/cd4b6ac7-640f-464a-8ba0-36dde734e58f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 05 Oct 2021 13:57:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Inaugurat în 1895, podul de la Cernavodă, proiectat și construit de Anghel Saligny, a fost acea vreme cel mai lung din Europa. Podul a asigurat multă vreme legătura feroviară între București și Constanța, principalul port românesc de la Marea Neagră. Acest pod de o importanță vitală pentru transportul feroviar în România a fost la un pas să fie aruncat în aer în timpul Primului Război Mondial, chiar la inițiativa unui general român.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Declarația de la Darnița (1917) - expresia dorinței românilor transilvăneni de a se uni cu România]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/declaratia-de-la-darnita-1917-expresia-566160.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/declaratia-de-la-darnita-1917-expresia-566160.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/72973871-4779-4052-97f5-2a952fc77312/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 08 Jun 2021 12:57:16 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 23 februarie 1917, un ordin emis de Ministerul de Război român de la Iași prevedea înființarea Corpului voluntarilor ardeleni și bucovineni din Rusia, format din românii din armata austro-ungară, care fuseseră luați prizonieri de ruși. În aceeași zi a început recrutarea voluntarilor români din lagărele de prizonieri rusești, în jurul unui nucleu din lagărul de la Darnița, o localitate de lângă Kiev, în prezent devenită un district administrativ al capitalei ucrainene.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Declarația de la Oradea – documentul care a proclamat dreptul românilor din Austro-Ungaria la autodeterminare]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/declaratia-de-la-oradea-documentul-care-a-566191.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/declaratia-de-la-oradea-documentul-care-a-566191.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1ba9a273-714a-487d-9ac5-121050d5aee0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 31 May 2021 12:47:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Național Român (PNR) din Transilvania s-a întrunit în ședință, la Oradea, în casa avocatului Aurel Lazăr, pentru a decide modalitatea în care românii își puteau îndeplini obiectele lor naționale în situația înfrângerii și destrămării iminente a Austro-Ungariei. În cadrul acestei întâlniri a fost adoptată o declarație care proclama dreptul națiunii române la autodeterminare și propunea convocarea unei adunării naționale.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bilanțul jafului practicat de administrația militară germană în România ocupată]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/bilantul-jafului-practicat-de-administratia-566262.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/bilantul-jafului-practicat-de-administratia-566262.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a5212863-ddc7-4bd4-866c-895c801371fb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 18 May 2021 11:37:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Datele extrase din arhivele românești și germane oferă o perspectivă asupra bilanțului jafului practicat în teritoriul românesc ocupat în timpul celor doi ani de administrație militară germană, în folosul Puterilor Centrale, în special al Germaniei. În perioada decembrie 1916 – noiembrie 1918, din teritoriul Românesc ocupat au fost confiscate importante cantități de produse petroliere, alimente, furaje și alte bunuri.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Înființarea Episcopiei Ortodoxe Române din America: „Un act de unire cu țara, înainte de unire” ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/infiintarea-episcopiei-ortodoxe-romane-din-566291.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/infiintarea-episcopiei-ortodoxe-romane-din-566291.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/ed6ea002-2969-4e5d-9a13-c3003326b11b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 12 May 2021 15:11:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Înainte de sfârșitul Primului Război Mondial, diplomația maghiară a desfășurat în Statele Unite o intensă propagandă menită să influențeze opinia publică și cercurile politice americane în favoarea punctului de vedere al guvernului de la Budapesta privind Transilvania. Pentru a contracara această propagandă, și a-și exprima opțiunea în favoarea unirii Transilvaniei cu România preoții și ceilalți fruntași ai comunităților ortodoxe românești din Statele Unite s-au întrunit  în orașul Youngstown di]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un militar român în Rusia anului 1917: Misiunea generalului Constantin Coandă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/un-militar-roman-in-rusia-anului-1917-misiunea-566343.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/un-militar-roman-in-rusia-anului-1917-misiunea-566343.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8fdc2ca3-4a4a-43bd-accb-d5b8d4bfb9ec/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 04 May 2021 09:08:19 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Revoluția declanșată în Rusia la începutul lunii martie 1917 a produs o îngrijorare profundă în rândul autorităților române, în condițiile în care Rusia era singurul aliat care putea să-i ofere României un sprijin semnificativ în lupta împotriva Puterilor Centrale. În aceste condiții, generalul Constantin Coandă, atașatul militar român la STAVKA, Marele Cartier General al armatei imperiale ruse, s-a dovedit o sursă vitală pentru autoritățile române. Informările sale, trimise direct premierului I]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Reacția Ucrainei după unirea Basarabiei cu România: Guvernul de la Kiev cere anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/reactia-ucrainei-dupa-unirea-basarabiei-cu-566363.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/reactia-ucrainei-dupa-unirea-basarabiei-cu-566363.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f5c0323a-c25c-47e2-ac9e-fcdac134613a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 28 Apr 2021 12:34:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Unirea Basarabiei cu România, votată cu o largă majoritate de Sfatul Țării de la Chișinău pe 9 aprilie (27 martie stil vechi – n.r.) 1918 a fost contestată de Ucraina. Autoritățile de la Kiev au respins actul unirii și au ridicat pretenții asupra teritoriului dintre Prut și Nistru. Guvernul României a fost nevoit să dea un răspuns amplu și argumentat acestor revendicări pe care le-a respins hotărât.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Încercarea eșuată de a renegocia Tratatul de la București (1918)]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/incercarea-esuata-de-a-renegocia-tratatul-de-la-566484.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/incercarea-esuata-de-a-renegocia-tratatul-de-la-566484.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/30bc81d9-dc0b-4cbf-ba9f-f24cd76c91cd/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 08 Apr 2021 12:42:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Eșecul ofensivei germane pe Frontul de Vest și preluarea inițiativei de puterile Antantei pe toate fronturile în toamna anului 1918 a șubrezit poziția guvernului român. Guvernul Marghiloman a fost instalat în primăvara aceluiași an, cu sprijinul Puterilor Centrale, pentru a administra țara în condițiile dificile ale înfrângerii în război și semnării Tratatului de la București (7 mai 1918). În acest context, guvernul român a încercat să renegocieze tratatul umilitor cu Puterile Centrale, care nu ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Agenția de Cruce Roșie Română” -  Biroul central de ajutorare a prizonierilor români aflați în lagărele Puterilor Centrale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/agentia-de-cruce-rosie-romana-biroul-central-566489.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/agentia-de-cruce-rosie-romana-biroul-central-566489.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b77d6483-1bfb-4758-bd68-45f216535c0c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 07 Apr 2021 14:02:19 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dezastrul militar din toamna anului 1916 a condus la un număr foarte mare de prizonieri români ajunși în lagărele Puterilor Centrale. Dificultățile înfruntate de autoritățile române la sfârșitul anului 1916 și începutul celui următor a făcut ca preocuparea pentru soarta acestor prizonieri să fie redusă. Abia în primăvara anului 1917, autoritățile române au inițiat o serie de măsuri prin care au încercat să îmbunătățească situația prizonierilor români din lagărele din Germania, Austro-Ungaria, Bu]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum au văzut românii intrarea SUA în Primul Război Mondial? Memoriile lui  I. G. Duca]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-au-vazut-romanii-intrarea-sua-in-primul-razboi-566521.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-au-vazut-romanii-intrarea-sua-in-primul-razboi-566521.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/749cc9b8-c202-470a-a080-0145128f4a11/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 30 Mar 2021 11:52:06 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Anul 1917 a fost crucial pentru soarta Primului Război Mondial. A fost anul în care Puterile Centrale au fost cel mai aproape de câștigarea războiului, în urma succeselor înregistrate atât pe frontul de vest, cât mai ales pe est. În anul 1917, soarta României atârna de un fir de ață, armata era distrusă, mai bine de jumătate din suprafața țării era ocupată de inamic, inclusiv capitala, București, iar Regele, Guvernul, Parlamentul și restul administrației se aflau în refugiu la Iași. Colapsul Rus]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a fost construit Mausoleul de la Mărășești – cel mai important monument ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-fost-construit-mausoleul-de-la-marasesti-566534.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-fost-construit-mausoleul-de-la-marasesti-566534.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a49efcb3-58ed-4624-aa26-9cd45bf9e6de/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 26 Mar 2021 15:26:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Desfășurată în perioada 6 - 19 august 1917, în zona județului Vrancea din sud-vestul Moldovei, bătălia de la Mărășești a reprezentat cea mai importantă victorie a Armatei Române în timpul Primului Război Mondial. Alături de victoriile obținute la Mărăști și Oituz, în vara aceluiași an, această câștigarea acestei a contribuit decisiv la împiedicarea colapsului integral al statului român în timpul Marelui Război. Pierderea bătăliei de la Mărășești a oblicat Puterile Centrale să renunțe definitiv l]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Propaganda germană în România ocupată]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/propaganda-germana-in-romania-ocupata-566535.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/propaganda-germana-in-romania-ocupata-566535.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/43b9ed96-eadf-4eb5-af4f-d3c54ce2ffd4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 26 Mar 2021 14:19:38 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru învinge rezistența românilor, Puterile Centrale, în special Germania, au recurs și la arma propagandei. În teritoriul ocupat la sfârșitul anului 1916, respectiv partea de sud a României, inclusiv Capitala, au fost publicate mai multe ziare, care prezentau mesajele și punctele de vedere ale forțelor de ocupație, atât în limba română, cât și în germană („Gazeta Bucureștilor”, „Bukarester Tagblatt”, „Săptămâna ilustrată”, „Rumänien in Wort und Bild”, „Lumina”). De asemenea, s-a apelat la dif]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Fuga principelui Carol și căsătoria cu Zizi Lambrino. Scandalul care a zguduit Casa Regală a României în 1918]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/fuga-principelui-carol-si-casatoria-cu-zizi-566543.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/fuga-principelui-carol-si-casatoria-cu-zizi-566543.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1b09504c-31b2-4254-8508-da2ab89ba209/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 25 Mar 2021 14:57:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Printre numeroasele probleme cu care s-au confruntat autoritățile române pe parcursul dificilului an 1918 s-a numărat și o adevărată criză dinastică în familia regală. La sfârșitul lunii august, prințul moștenitor Carol a părăsit unitatea de vânători de la Târgu Neamț și a fugit la Odessa, unde s-a căsătorit cu Ioana Maria (Zizi) Lambrino. Acest gest reprezenta o încălcare gravă a statutului Casei Regale, care interzicea căsătoria prințului moștenitor cu o femeie de rând. Mai mult, Carol dezerta]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce a România a refuzat să participe la negocierile de la Brest Litovsk ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-a-romania-a-refuzat-sa-participe-la-566670.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-a-romania-a-refuzat-sa-participe-la-566670.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/93e6b122-6020-4861-85d3-bb0de9804da9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 26 Feb 2021 14:07:44 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Imediat după ce a obținut puterea la Petrograd, în urma Revoluției din Octombrie, guvernul bolșevic a cerut începerea negocierilor de pace cu Puterile Centrale. La 15 decembrie 1917, a fost încheiat armistițiul pe Frontul de Est, iar la 22 decembrie 1917 au început negocierile de pace dintre Rusia și Puterile Centrale, la Brest Litovsk. Rusia bolșevică a încercat să atragă toți aliații în aceste negocieri, însă Antanta a refuzat. Printre statele care au decis să nu participe la negocierile de la]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Asasinarea lui John Lennon: Un autograf urmat de patru gloanțe]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/asasinarea-lui-john-lennon-un-autograf-urmat-de-566970.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/asasinarea-lui-john-lennon-un-autograf-urmat-de-566970.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0e647a1c-ad8e-41e1-8814-88831b73beba/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 08 Dec 2020 17:45:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pe 8 decembrie 1980, viața lui John Lennon a fost curmată în fața clădirii în care locuia. În jurul orei 22:50, cântărețul britanic și soția sa, Yoko Ono, se întorceau la apartamentul lor din New York, moment în care Mark David Chapman, tânăr în vârstă de 25 de ani cu probleme psihice, l-a împușcat pe Lennon în spate de patru ori.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Carl Gustav Mannerheim – un erou finlandez pe frontul românesc ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/carl-gustav-mannerheim-un-erou-finlandez-pe-567107.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/carl-gustav-mannerheim-un-erou-finlandez-pe-567107.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/68cb12ea-78dc-47cb-82d1-10b961901e5e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 06 Nov 2020 15:58:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Carl Gustaf Emil Mannerheim a fost una dintre cele mai importante figuri din istoria Finlandei. De-a lungul a peste o jumătate de secol, el a fost implicat direct în cele mai importante momente ale istoriei țării sale, de la crearea statului finlandez, Războiul Civil, în calitate de comandant militar al al trupelor „Albilor”, până la apărarea țării sale în timpul Războiului de Iarnă (noiembrie 1939 –  martie 1940) și celui de-al Doilea Război Mondial. În onoarea sa a fost instituit titlul de Mar]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[8 iulie 1947: Ziua în care a început „isteria OZN”. Ce s-a întâmplat la Roswell? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/8-iulie-1947-ziua-in-care-a-inceput-isteria-567667.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/8-iulie-1947-ziua-in-care-a-inceput-isteria-567667.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1fd84e6e-d7b1-4bcd-bc97-1b0a481f34fe/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 08 Jul 2020 13:20:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 8 iulie 1947, lângă o știre care anunța căsătoria fostului rege al României Carol al II-lea cu Elena Lupescu, un ziar local din statul american New Mexico a publicat un articol care susținea că armata americană a capturat o „farfurie zburătoare”, care s-a prăbușit pe pământul unei ferme din apropiere de orașul Roswell (foto sus).]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Virginia Ruzici, jucătoarea de tenis care a câștigat două finale la Roland Garros, în același an]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/virginia-ruzici-jucatoarea-de-tenis-care-a-567795.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/virginia-ruzici-jucatoarea-de-tenis-care-a-567795.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/454f7a83-88d4-4274-8222-235cc020855c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 11 Jun 2020 13:16:39 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 11 iunie 1978, jucătoarea de tenis Virginia Ruzici devenea prima româncă ce reușea să câștige turneul de la Roland Garros. În acel an, Ruzici a reușit o performanță care cu greu ar putea fi egalată în prezent. Românca a jucat trei finale la cel mai prestigios turneu de tenis desfășurat pe zgură, câștigând două dintre ele.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni - Istoria prizonierilor din Rusia înrolați în Armata Română]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/corpul-voluntarilor-romani-ardeleni-bucovineni-567815.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/corpul-voluntarilor-romani-ardeleni-bucovineni-567815.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4442d639-9ad5-4b47-a86e-4ad89139868b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2020 09:31:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Românii din Imperiul Austro-Ungar au participat la luptele Primului Război Mondial încă de la începutul conflictului. Aflați pe frontul din Galiția, ulterior pe cel din Italia, numeroși români au fost luați prizonieri sau au dezertat și au ajuns în lagărele din Rusia, Italia sau Franța. Intrarea României în război, alături de Antanta (1916) a condus la inițierea mai multor demersuri pentru încadrarea în Armata Română a prizonierilor români din teritoriile austro-ungare (Transilvania, Banat, Buco]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Arestarea lui Ioan Slavici. Un clasic al literaturii române, închis pentru «propagandă antiromânească»]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/arestarea-lui-ioan-slavici-un-clasic-al-567884.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/arestarea-lui-ioan-slavici-un-clasic-al-567884.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b58a965c-f916-48f4-9366-6c9c6323ca25/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 26 May 2020 11:45:00 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Prozator, dramaturg, memorialist și gazetar, Ioan Slavici s-a născut la 18 ianuarie 1848, în comuna Șiria, comitatul Arad, localitate aflată la acea vreme în Ungaria. Scriitorul care va deveni un clasic la literaturii române s-a născut într-o familie modestă. Mama sa, Elena, făcea parte dintr-o familie de cărturari, iar tatăl, Savu, era meșter cojocar. Un luptător îndârjit pentru drepturile românilor din Transilvania,  Slavici a fost închis de autoritățile maghiare. Ajuns în România, Slavici a a]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Joseph Beyrle, singurul american care a luptat în Armata Roșie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/joseph-beyrle-singurul-american-care-a-luptat-in-567894.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/joseph-beyrle-singurul-american-care-a-luptat-in-567894.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aefc61fd-2d28-479f-bc72-4728a0a5c819/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 24 May 2020 16:45:56 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[A fost unul dintre primii soldați americani care au pus piciorul în Normandia în Ziua-Z, a fost luat prizonier de naziști, iar familia lui a fost anunțată că a murit, a evadat de două ori din lagărele de prizonieri germane, a fost prins și torturat de Gestapo. La a treia evadare, a reușit să întâlnească un batalion sovietic de tancuri și i-a convins să-i permită să lupte împreună cu ei împotriva naziștilor. Povestea parașutistului american Joseph R. Beyrle, poreclit „Jumpin' Joe”, este absolut f]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Degradarea relațiilor României cu Puterile Centrale în perioada neutralității ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/degradarea-relatiilor-romaniei-cu-puterile-567920.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/degradarea-relatiilor-romaniei-cu-puterile-567920.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6bb8e9ff-3a9a-4d24-83e0-eb53767ffa09/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 18 May 2020 14:08:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În perioada neutralității României (28 iulie 1914 - 27 august 1916), Germania și Austro-Ungaria au făcut eforturi permanente pentru a determina guvernul de la București să se alăture Puterilor Centrale. Aceste eforturi s-au lovit de opinia publică românească, puternic anti-austriacă, și de refuzul guvernului de la Budapesta de a acorda drepturi românilor din Austro-Ungaria.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Răpirea lui Juan Manuel Fangio: Unul dintre cei mai mari campioni din istoria Formulei 1, sechestrat de revoluționarii lui Fidel Castro ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/rapirea-lui-juan-manuel-fangio-unul-dintre-cei-567942.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/rapirea-lui-juan-manuel-fangio-unul-dintre-cei-567942.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1138b51e-ff4f-4688-9914-4013a7ff1d58/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 12 May 2020 18:12:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut, în timp ce forțele de gherilă luptau în munții din Cuba împotriva regimului, dictatorul Fulgencio Batista a avut ideea de a organiza o cursă auto pe străzile din Havana. Primul Mare Premiu al Cubei s-a desfășurat în 1957 și a fost un succes. Cursa a fost câștigată de Juan Manuel Fangio, Unul dintre cei mai mari campioni din istoria Formulei 1. În anul următor însă, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. Fangio a fost răpit din hotelul în care er]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Mănăstirea Dealu, necropola domnească unde este îngropat capul lui Mihai Viteazul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/manastirea-dealu-necropola-domneasca-unde-este-567951.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/manastirea-dealu-necropola-domneasca-unde-este-567951.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/64d2a3d9-8479-48fb-a46b-df68a824bc0c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 09 May 2020 15:06:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Mănăstirea Dealu este menționată documentar încă din anul 1431. Situată pe un deal la nord de Târgoviște, vechea capitală la Țării Românești, aici se afla o biserică de lemn, care a fost reconstruită din temelii în timpul domniei lui Radu cel Mare (1499-1501) și terminată în timpul domniei fratelui său Vlad cel Tânăr (1510-1512). Biserica a fost pictată în anii 1514-1515 de zugravul Dobromir din Târgoviște.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Acțiuni de rezistență ale populației civile în România ocupată de Puterile Centrale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/actiuni-de-rezistenta-ale-populatiei-civile-in-567983.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/actiuni-de-rezistenta-ale-populatiei-civile-in-567983.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/1600c51c-246d-492a-a79a-4c421ff7daf5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 04 May 2020 10:43:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Numeroasele rechiziții și restricții impuse de administrația militară germană a teritoriului românesc ocupat, în perioada 1917-1918, au provocat numeroase acțiuni de rezistență ale populației civile. Aceste acțiuni au mers de la refuzul îndeplinirii ordinelor administrației militare, până la atacuri directe asupra soldaților Puterilor Centrale și distrugerea clădirilor în care aceștia erau instalați.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce se sărbătorește Ziua Internațională a Muncii pe 1 mai? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-se-sarbatoreste-ziua-internationala-a-muncii-567986.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-se-sarbatoreste-ziua-internationala-a-muncii-567986.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fa106fd1-bf69-4fe6-938c-0cae09dff8da/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 01 May 2020 08:51:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Primul congres al celei de-a doua Internaționale Socialiste, reunit la Paris (14-19 iulie 1889) a decretat Ziua Internațională a Muncii pe data de 1 mai. Această zi a fost aleasă în memoria victimelor grevei generale din anul 1886 de la Chicago. În timp, cele mai multe țări din lume au adoptat această sărbătoare, printre excepțiile notabile se numărându-se Statele Unite ale Americii și Canada, care sărbătoresc Ziua Muncii în prima zi de luni din septembrie.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cât de devastatoare a fost Ciuma lui Iustinian, prima pandemie din istorie]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cat-de-devastatoare-a-fost-ciuma-lui-iustinian-568016.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cat-de-devastatoare-a-fost-ciuma-lui-iustinian-568016.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fe6c2a8c-9b28-4a66-8629-570dda1ba46d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 22 Apr 2020 16:14:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Iustinian I (cel Mare) a ajuns pe tronul Imperiului Roman de Răsărit în anul 527. Hotărât să redobândească gloria de mult apusă a Imperiului Roman, Iustinian încheie o „pace eternă” (533) cu formidabilul dușman de la răsărit, Imperiul Sasanid, acceptând să plătească în schimb o importantă cantitate de aur în fiecare an. Apoi, își îndreaptă atenția către apus. Generalii săi obțin succese militare semnificative în nordul Africii și în peninsula Italiană. Se părea că visul lui Iustinian de refacere]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Constantin Diamandy, ambasadorul României în Rusia, arestat din ordinul lui Lenin ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/constantin-diamandy-ambasadorul-romaniei-in-568022.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/constantin-diamandy-ambasadorul-romaniei-in-568022.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/6f6bf172-78dd-46c6-868c-e7c2a780978c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 21 Apr 2020 17:05:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În seara zilei de 31 decembrie 1917 (13 ianuarie 1918, stil nou), ministrul plenipotențiar al României la Petrograd (ambasadorul României în Rusia – n.r.), Constantin Diamandy, și personalul Legației Regale a României au fost arestați de către bolșevici, din ordinul lui Lenin, și duși la închisoarea Sf. Petru și Pavel. Acest incident neobișnuit în lumea diplomatică a fost o replică a guvernului sovietic ca urmare a tensiunilor dintre armata română și soldații ruși din Moldova.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Acordul Sazonov-Diamandy – convenția secretă româno-rusă din 1914]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/acordul-sazonov-diamandy-conventia-secreta-568056.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/acordul-sazonov-diamandy-conventia-secreta-568056.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5cd7da6f-72b6-4a62-83fa-f0ebf57f8743/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 08 Apr 2020 15:23:16 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Reorientarea politicii externe românești a fost inițiată înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, la inițiativa Guvernului liberal de la București. România era legată de Puterile Centrale printr-un tratat semnat în secret în 1883, însă acest acord împiedica realizarea principalului obiectiv național: eliberarea românilor din Transilvania și Bucovina, provincii aflate în componența Imperiului austro-ungar. Realizarea acestui obiectiv nu era posibilă decât prin intermediul unei alianțe cu An]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Viața în spatele frontului: soldații germani în România ocupată]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/viata-in-spatele-frontului-soldatii-germani-in-568062.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/viata-in-spatele-frontului-soldatii-germani-in-568062.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0566ca49-f2c9-4e85-94aa-e060e5e3591d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 06 Apr 2020 14:34:27 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Publicat în 1930, jurnalul lui Gerhard Velburg (pseudonim cel mai probabil al lui Bogislav Tilka, autor german al mai multor manuale de drept internațional și al unei monografii în două volume despre ocupația germană a României în timpul Primului Război Mondial) oferă o perspectivă unică asupra României ocupate și asupra traiului soldaților germani în spatele liniei frontului.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum s-au încheiat cele mai grave pandemii din istorie? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-au-incheiat-cele-mai-grave-pandemii-din-568103.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-au-incheiat-cele-mai-grave-pandemii-din-568103.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8def3c97-78c8-4002-bcf8-7871bf69ebc6/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 20 Mar 2020 17:52:33 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dezvoltarea civilizațiilor umane a oferit un mediu propice răspândirii bolilor infecțioase. Tot mai mulți oameni au trăit alături de animale domestice, adesea în condiții precare de salubritate, furnizând un teren fertil epidemiilor de tot felul. Legăturile comerciale pe distanțe mari au contribuit la răspândirea acestor epidemii pe spații largi și transformarea lor în pandemii.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Problema românilor din Transilvania și relațiile României cu Puterile Centrale în perioada neutralității ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/problema-romanilor-din-transilvania-si-relatiile-568425.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/problema-romanilor-din-transilvania-si-relatiile-568425.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2fc0938a-0fd5-40fa-a3d6-40a9d3e2e600/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 16 Dec 2019 12:29:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După declararea neutralității României (28 iulie 1914), guvernele de la Berlin și de la Viena au continuat să facă demersuri pentru a obține sprijinul militar al Bucureștiului. Pentru a obține intrarea României în război alături de Puterile Centrale, Germania a încercat de mai multe ori, fără succes, să convingă guvernul de la Budapesta să acorde mai multe drepturi românilor din Transilvania, provincie cu populație majoritar românească, aflată în acel moment în componența Ungariei. Intransigența]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Recensământul populației din România ocupată de Puterile Centrale ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/recensamantul-populatiei-din-romania-ocupata-de-568431.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/recensamantul-populatiei-din-romania-ocupata-de-568431.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7d71b2e8-de46-435f-a3dc-ccb42b5f8c4b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 13 Dec 2019 14:13:42 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Trupele germane conduse de generalul August von Mackensen au intrat în București pe data de 6 decembrie 1916. Armata germană a trecut rapid la organizarea teritoriului ocupat, în scopul unei exploatări cât mai eficiente a resurselor economice românești, în folosul Puterilor Centrale. Pentru a afla exact forța de muncă disponibilă în România ocupată și a controla mai bine populația, administrația militară germană a organizat un recensământ pe 6 ianuarie 1917.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[O enigmă veche de mii de ani, rezolvată de testele ADN: Care este originea etruscilor? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/o-enigma-veche-de-mii-de-ani-rezolvata-de-testele-568437.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/o-enigma-veche-de-mii-de-ani-rezolvata-de-testele-568437.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fc7e2991-9811-4b8b-a465-661d4dc888ca/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 12 Dec 2019 15:54:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Originea etruscilor a stârnit numeroase controverse încă din Antichitate. Această enigmă veche de mii de ani se pare că a fost rezolvată acum de testele ADN, care arătă că populațiile care ocupă în prezent în regiunile italiene Toscana și Umbria sunt înrudite cu populațiile care trăiesc pe coasta vest a Turciei contemporane, în preajma orașului Izmir.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Istoria Palatului Cercului Militar Național, clădirea care a scăpat neatinsă de bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/istoria-palatului-cercului-militar-national-568506.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/istoria-palatului-cercului-militar-national-568506.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bd10603a-4124-45b1-8ce2-f51dc8f49b89/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 20 Nov 2019 15:51:15 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cercul Militar Național este una dintre cele mai vechi instituții militare românești, înființată la 15 decembrie 1876. La sfârșitul secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care Capitala se moderniza într-un ritm accelerat, a apărut ideea construirii unui sediu al instituției centrale de cultură a Armatei Române. Au urmat ani de discuții aprinse și de planuri abandonate, „materializarea ideii însă s-a dovedit a fi foarte anevoioasă, construcția Palatului Cercului Militar al ofițerilor din Bucure]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De la Gara Târgoviștei la Gara de Nord. Istoria tumultuoasă a celui mai mare nod feroviar din România]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/travel/de-la-gara-targovistei-la-gara-de-nord-istoria-568507.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/travel/de-la-gara-targovistei-la-gara-de-nord-istoria-568507.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/dbb96406-2853-464d-aa17-6329b48bb640/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 20 Nov 2019 13:54:12 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Principalul nod feroviar al României și, în același timp, cea mai mare poartă de intrare în Capitală, Gara de Nord are o istorie tumultuoasă, care se întinde pe un veac și jumătate. Clădirea, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 10 septembrie 1868, în prezența domnitorului Carol I, a primit milioane de călători, de la cetățeni obișnuiți la capete încoronate, a trecut prin mai multe renovări și a supraviețuit bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial și planurilor de demolare ale l]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[«Eu, Olga Hepnarová, victima cruzimii voastre, vă condamn la moarte!» Povestea unei criminale în masă ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/eu-olga-hepnarova-victima-cruzimii-voastre-va-570311.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/eu-olga-hepnarova-victima-cruzimii-voastre-va-570311.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/a40035cb-3b1e-4956-b9ba-b317b8f9005d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 14 Jun 2018 10:45:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Într-o zi de vară a anului 1973, mai multe persoane așteptau tramvaiul într-o stație din Praga. În jurul orei 11 dimineața, un camion a intrat în plin în stația de tramvai. Opt oameni au fost uciși, iar alți 12 au fost răniți. La volan se afla o tânără de 22 de ani, care a plănuit cu sânge rece această crimă.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Istoria tulburătoare a tatuajelor creștine din Bosnia și Herțegovina / FOTO]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-tulburatoare-a-tatuajelor-crestine-din-570377.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/istoria-tulburatoare-a-tatuajelor-crestine-din-570377.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4660f483-c4cb-4d31-a40f-00f0d4d55b5b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 30 May 2018 13:20:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Tatuajele nu sunt, de obicei, asociate cu creștinismul, desenele pe piele fiind condamnate de Biserică din cele mai vechi timpuri. Însă, paradoxal, în Bosnia și Herțegovina a înflorit timp de mai multe secole o tradiție a tatuajelor cu motive creștine.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un record paradoxal: Mai mulți morți în școlile din SUA, în 2018, decât în armata americană ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-record-paradoxal-mai-multi-morti-in-scolile-570420.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-record-paradoxal-mai-multi-morti-in-scolile-570420.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/99079943-466d-4bba-ba38-395e92e1607b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 22 May 2018 11:37:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Zece persoane au fost ucise, pe 18 mai, după ce un elev în vârstă de 17 ani a deschis focul într-un liceu din orașul Santa Fe, statul american Texas. Aceste victime se adaugă unei statistici șocante:  în perioada 1 ianuarie – 18 mai 2018, numărul celor care au murit în atacuri armate în școlile de pe teritoriul SUA îl depășește pe cel al militarilor care au murit în armata americană.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Un tablou de Rembrandt, descoperit întâmplător, după o licitație ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-tablou-de-rembrandt-descoperit-intamplator-570457.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/un-tablou-de-rembrandt-descoperit-intamplator-570457.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2217d94e-a0c7-482e-9936-90f614b7926b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 16 May 2018 12:10:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Un expert olandez susține că a descoperit un tablou de Rembrandt, până acum necunoscut,  pe care l-a cumpărat în urmă cu 18 luni de la o licitație din Londra pentru 130.000 de lire sterline (circa 148.000 de euro).]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Rusia a inaugurat cel mai lung pod din Europa / VIDEO]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/rusia-a-inaugurat-cel-mai-lung-pod-din-europa-570463.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/rusia-a-inaugurat-cel-mai-lung-pod-din-europa-570463.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d5d84587-80d7-4a3b-838c-057ac9d2a093/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 15 May 2018 15:22:50 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Președintele rus Vladimir Putin a traversat marți noul pod care leagă Rusia de Crimeea la volanul unui camion portocaliu inaugurând astfel tronsonul rutier al acestui pod, cel ma lung din Europa.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[«1 milion pentru Unire» - Campanie de colectare de semnături pentru modificarea Constituției României]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/actualitate/1-milion-pentru-unire-campanie-de-colectare-de-570478.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/actualitate/1-milion-pentru-unire-campanie-de-colectare-de-570478.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/19bfe72b-9392-4c96-9255-a572218709cc/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 14 May 2018 14:28:30 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cele peste 130 de asociaţii şi grupuri de iniţiativă care formează Alianţa pentru Centenar au inițiat o campanie de colectare de semnături pentru modificarea Constituţiei României, care să cuprindă o referire explicită la Unirea cu Republica Moldova.]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	