<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
	<rss version="2.0" xmlns:atom="https://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/">
	<channel>
	<title>historia.ro</title>
	<description>historia.ro</description>
	<pubDate>Mon, 17 Feb 2025 11:40:23 GMT</pubDate>
	<lastBuildDate>Mon, 17 Feb 2025 11:40:23 GMT</lastBuildDate>
	<generator>historia.ro website</generator>
	<link>https://historia.ro/</link>
	<atom:link rel="self" type="application/rss+xml" href="https://historia.ro/rss/index"/>
	
		<item>
		<title><![CDATA[Ce s-a întâmplat cu tezaurul luat de romani din Dacia?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ce-s-a-intamplat-cu-tezaurul-luat-de-romani-din-2422577.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ce-s-a-intamplat-cu-tezaurul-luat-de-romani-din-2422577.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/60bd7915-afef-4d9e-842c-cc4dbb7deafa/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 19 Feb 2025 07:53:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Tezaurul luat de romani din Dacia a fascinat imaginaţia multora.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Celebrele „brăţări spiralate dacice“ sunt, de fapt, falsuri elaborate? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/celebrele-bratari-spiralate-dacice-sunt-falsuri-2417642.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/celebrele-bratari-spiralate-dacice-sunt-falsuri-2417642.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e78246f2-66b4-4f05-877c-fedbf5226aaf/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 27 Jan 2025 10:46:21 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Deși euforia găsirii celebrelor „brățări spiralate dacice” a stârnit multe valuri, e interesant că nici măcar una dintre ele nu a fost găsită de arheologi prin săpături sistematice.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Armamentul soldaților epocii fanariote ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/armamentul-soldatilor-epocii-fanariote-2291313.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/armamentul-soldatilor-epocii-fanariote-2291313.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d15ecf2b-c484-4001-9d76-89fddc262727/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 11 Aug 2023 15:36:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Atât cronicile interne, cât și rapoartele ofițerilor străini sau memoriile călătorilor străini au lăsat descrieri ale armamentului soldaților epocii fanariote. Din păcate, foarte puține (spre aproape deloc) piese din această epocă sau și păstrat până în zilele noastre. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/armata-lui-vlad-tepes-arme-si-echipamente-2239566.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/armata-lui-vlad-tepes-arme-si-echipamente-2239566.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/02116838-7c7a-4317-8f0f-20580863a211/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 03 Feb 2023 15:10:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Misterul kosonilor dacilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/misterul-kosonilor-dacilor-2235836.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/misterul-kosonilor-dacilor-2235836.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7388556c-7aeb-4098-8ded-6b1b5f21b5d5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 19 Jan 2023 14:12:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Numele Koson a aparținut unui rege (unii specialiști îl identifică cu mai cunoscutul Cotiso) care a domnit în Dacia după asasinarea lui Burebista, în a doua jumătate a secolului I î.e.n. Cineva s-ar putea întreba retoric: „Oare nu chiar el l-a asasinat pe marele rege get?”. Habar nu avem…]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum arăta armata lui Vlad Ţepeș]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-arata-armata-lui-vlad-tepes-2232815.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-arata-armata-lui-vlad-tepes-2232815.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/abecd3ee-5cfc-4055-9c8c-0c09f555ac43/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 06 Jan 2023 15:18:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Toate acțiunile militare ale lui Vlad Țepeș, încununate mai mult sau mai puțin de succes, nu ar fi existat dacă Valahia nu ar fi avut o armată capabilă să se apere și să atace atunci când era nevoie. Totuși, informațiile pe care le avem despre armatele medievale românești sunt foarte puține, aproape]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Aurul dacic, magnifica obsesie bimilenară]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/aurul-dacic-magnifica-obsesie-bimilenara-2229401.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/aurul-dacic-magnifica-obsesie-bimilenara-2229401.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c2d83104-0930-45c2-bb94-1ee3f78c0bb0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 30 Dec 2022 08:39:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Una dintre cele mai obsedante mitologii ale istoriei spațiului românesc e cea legată de aurul dacic ‒ de cantitățile imense de aur din munții Transilvaniei, de cantitățile enorme exploatate și prelucrate de daci, de tezaure legendare luate de Traian în anul 106 și duse la Roma.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[A fost găsit sau nu tezaurul lui Decebal?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/a-fost-gasit-sau-nu-tezaurul-lui-decebal-2229407.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/a-fost-gasit-sau-nu-tezaurul-lui-decebal-2229407.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f15a4c09-a6a5-433c-b48c-2a434e3bbb4e/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sat, 24 Dec 2022 10:43:58 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În Istoria romană, LXVIII, 14, 3-5, istoricul antic Cassius Dio scrie următoarele: „Fură descoperite și comorile lui Decebal, deși se aflau ascunse sub râul Sargetia, din apropierea capitalei sale. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De unde știm despre geți?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-unde-stim-despre-geti-2218912.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-unde-stim-despre-geti-2218912.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/65b5ade0-c0b3-4df8-917e-a13533d23a02/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 09 Nov 2022 14:04:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Despre geți s-a scris încă din Antichitate și continuă să se facă. Arheologia a venit și ea cu dovezi ale existenței și traiului acestora. Totuși, în afară de Zamolxe, niște războaie cu romanii și cu Burebista, prea puține sunt cunoscute publicului larg. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Moartea lui Vlad Țepeș. A treia domnie şi sfârşitul sângeros]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/moartea-lui-vlad-tepes-a-treia-domnie-si-2200729.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/moartea-lui-vlad-tepes-a-treia-domnie-si-2200729.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/84506413-4573-4761-abe1-27a399eca904/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.185%252C1%252C0.482%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 26 Aug 2022 15:52:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Vlad Țepeș a ajuns în trecut în Transilvania în noiembrie 1462, după campania sultanului Mahomed al II-lea în Țara Românească. După câteva săptămâni de negocieri cu regele Matia, Vlad a simțit cu siguranță că regele ungar nu dorește să-l ajute. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-ajuns-vlad-tepes-ostatic-la-inalta-poarta-2196445.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-ajuns-vlad-tepes-ostatic-la-inalta-poarta-2196445.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/677d7652-9eb4-4c17-94ae-8b38cff3d842/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 17 Aug 2022 09:52:11 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/frontul-din-caucaz-al-razboiului-ruso-turc-din-2195362.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/frontul-din-caucaz-al-razboiului-ruso-turc-din-2195362.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bfc661c5-5d6a-4348-b428-b0c19f0fb516/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 12 Aug 2022 14:03:52 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Armele dacilor: formidabile și letale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/calendar/armele-dacilor-formidabile-si-letale-2186873.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/calendar/armele-dacilor-formidabile-si-letale-2186873.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-a/aecb9ff1-62fe-44df-a12b-062d128d5e54/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 10 Aug 2022 09:46:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/siretlicurile-lui-vlad-tepes-inceputul-razboiului-2183718.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/siretlicurile-lui-vlad-tepes-inceputul-razboiului-2183718.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-6/684c4a03-94e9-4a7f-aa9b-d50ce8d92a87/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0.003%252C0.179%252C0.997%252C0.693%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 08 Aug 2022 09:11:35 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul naval din 1877-1878: Rusia a încercat să cumpere nave din Statele Unite]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-naval-din-1877-1878-rusia-a-incercat-sa-2181951.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-naval-din-1877-1878-rusia-a-incercat-sa-2181951.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5df25e21-98f0-454c-b268-3def07a01ce9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 01 Aug 2022 11:54:10 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Criza Orientală și lupta popoarelor din Balcani pentru suveranitate atingeau un nou vârf în anii ’70 ai secolului al XIX-lea. Războiul a izbucnit într-un moment destul de complicat pentru ruși.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Armata Regatului Dac – o forță de temut în Antichitate]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/armata-regatului-dac-o-forta-de-temut-in-641438.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/armata-regatului-dac-o-forta-de-temut-in-641438.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/39ef4259-1b3f-4ceb-a77d-c127e20bcbd4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 22 Jul 2022 14:26:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dacii au reprezentat în Antichitate unul dintre cele mai războinice popoare europene. Războinicii lor de temut, bine echipați și înarmați, erau cunoscuți pentru iscusința în bătălie, fiind adeseori angajați drept mercenari inclusiv de către romani.  ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Primul Război Balcanic: Înfrângerea totală a turcilor, un șoc pentru Europa]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/primul-razboi-balcanic-infrangerea-totala-a-641026.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/primul-razboi-balcanic-infrangerea-totala-a-641026.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/36020258-0d66-4a3e-b058-021b5e4f1e2b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 18 Jul 2022 14:11:31 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Primul Război Balcanic a fost început de cel mai mic stat din Balcani – Muntenegru – , care a atacat Imperiul Otoman la 9 octombrie 1912. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ce l-a împins pe Vlad Țepeș să mute capitala Țării Românești la București?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ce-l-a-impins-pe-vlad-tepes-sa-mute-capitala-tarii-640502.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ce-l-a-impins-pe-vlad-tepes-sa-mute-capitala-tarii-640502.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d7491f7b-a007-43f8-b5ad-4fb3abcc56ff/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 12 Jul 2022 11:32:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După începutul celei de-a doua domnii a lui Vlad Țepeș (august 1456), doi pretendenți la tronul muntean – Dan și Vlad Călugărul – erau în Transilvania, în bune relații cu sașii și înconjurați de boieri care scăpaseră de furia lui Vlad.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/detonat-butoiul-cu-pulbere-al-europei-640053.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/detonat-butoiul-cu-pulbere-al-europei-640053.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2e2d358c-9db5-41ad-b360-6e97360cd56d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26c%3D0%252C0.285%252C1%252C0.714%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 06 Jul 2022 11:30:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/uvertura-razboiului-austro-turc-din-1715-1718-638379.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/uvertura-razboiului-austro-turc-din-1715-1718-638379.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/57ddc6ec-ff3d-46eb-a75b-1befb08947e7/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 23 Jun 2022 12:25:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Capitularea lui Osman Pașa]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/capitularea-lui-osman-pasa-638934.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/capitularea-lui-osman-pasa-638934.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/3ec1cac4-689c-40e0-bddc-55d580c3f60f/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2022 09:56:47 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul de Independență al României în scrisorile domnitorului Carol I către soţia sa, Elisabeta ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-de-independenta-al-romaniei-in-scrisorile-637676.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-de-independenta-al-romaniei-in-scrisorile-637676.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4f4e3e6f-00cf-4cc2-85f4-5e75bf010725/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 07 Jun 2022 14:11:26 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Independența României nu ar fi fost câştigată dacă brava Armată Română nu ar fi participat la războiul din 1877-1878 și, mai ales, dacă în fruntea ei și a multor trupe ruse nu s-ar fi aflat însuși domnitorul român Carol I, viitorul rege al României independente. ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul cel Lung: Contextul internațional al acțiunilor antiotomane ale lui Mihai Viteazul]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-cel-lung-588919.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-cel-lung-588919.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b03873f2-f018-44a1-9268-b9486ee65972/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 20 Apr 2022 17:39:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În istoriografia română, acţiunile lui Mihai Viteazul au fost privite și analizate independent, de parcă ele ar fi fost făcute de voievodul român la propria lui iniţiativă, el aflându-se în mijlocul acţiunilor politice lși militare. De fapt, acţiunile lui Mihai trebuie privite în mai largul context ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Românii care au luptat pe frontul italian al Primului Război Mondial]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/romanii-care-au-luptat-pe-frontul-italian-al-564730.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/romanii-care-au-luptat-pe-frontul-italian-al-564730.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8fe983bd-f913-4c03-8885-14910df27696/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 14:07:13 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Din 1915, când Italia a intrat în Primul Război Mondial, trupe transilvănene austro-ungare au participat la luptele cumplite de pe cel mai scurt front al Primului Război Mondial din Europa. Pierderile de ambele părţi au fost foarte mari aici, nu neapărat din cauza luptelor directe, cât din cauza bolilor, frigului și avalanșelor, multe dintre ele provocate intenţionat de artileriile celor două părţi.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Divizia sălbatică”: Românii care au luptat în Siberia împotriva bolșevicilor]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/divizia-salbatica-romanii-care-au-luptat-in-564764.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/divizia-salbatica-romanii-care-au-luptat-in-564764.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7bfd732f-20f9-454f-bc1c-bdca17642c1a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 25 Mar 2022 15:51:16 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Probabil cea mai mare „aventură” a românilor transilvăneni din Primul Război Mondial și imediat după acesta au trăit-o cei care au ajuns în prizonierat în Rusia și care au format la un moment dat „Corpul voluntarilor români din Siberia” sau „Legiunea română de vânători transilvăneni-bucovineni din Siberia”.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[A fost Vlad Dracul membru al Ordinului Dragonului?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/a-fost-vlad-dracul-membru-al-ordinului-dragonului-564853.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/a-fost-vlad-dracul-membru-al-ordinului-dragonului-564853.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-5/5a2c23f6-fc28-497c-99ce-56d0240363fa/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 09 Mar 2022 16:14:19 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[O chestiune de mult bătută în cuie și de mare fală pentru pasionații de istorie este așa-zisa apartenență a lui Vlad II Dracul la Ordinul Dragonului, celebrul ordin cavaleresc de epocă târzie creat de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei și împărat al Germaniei. Nimeni sau aproape nimeni nu a căutat să găsească sursele care să arate clar dacă voievodul român a fost într-adevăr membru al acestui Ordin. Mai mult decât atât, mulți îl consideră automat și pe fiul său, Vlad III Țepeș, drept membr]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Vlad Dracul - cum să fii domn (şi politician) în vremuri tulburi]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/vlad-dracul-cum-sa-fii-domn-si-politician-in-565103.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/vlad-dracul-cum-sa-fii-domn-si-politician-in-565103.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e41d8594-f2c6-47ed-acc5-a9acebfbf470/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 30 Jan 2022 18:18:04 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Vlad al II-lea, cunoscut mai degrabă sub denumirea de Vlad Dracul, a fost unul dintre voievozii munteni, ocupând tronul Munteniei între anii 1436-1442 și 1444-1447, într-o perioadă de mari tulburări în zona Dunării de Jos și a unor campanii militare de amploare – și a intrat, pe nedrept, într-un con de umbră pricinuit de foarte celebrul său fiu, Vlad III Țepeș. Nu este singurul caz de acest gen, din păcate. Unii voievozi români sunt pur și simplu ignorați de public și de cercetători, din comodit]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Burebista - cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/portret/burebista-cel-dintai-si-cel-mai-mare-dintre-565085.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/portret/burebista-cel-dintai-si-cel-mai-mare-dintre-565085.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f45415c8-0fea-4c50-92a5-bf1adcd98a96/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 21 Jan 2022 12:14:17 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cel mai cunoscut dinast get, și unul care a zdruncinat o perioadă lumea antică în zona est-europeană, a fost Burebista, care a reușit să își impună puterea peste un mare teritoriu, din Slovacia actuală până la Marea Neagră, între anii 60 și 48 î.e.n.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum a apărut alcoolul? Dovezi și gusturi]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-aparut-alcoolul-dovezi-si-gusturi-565096.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-aparut-alcoolul-dovezi-si-gusturi-565096.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-3/32f73d0d-ad96-42cc-bd5f-541c45fb0df3/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 19 Jan 2022 15:57:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Specialiștii s-au pus de acord că alcoolul a fost descoperit în mod empiric, încă în zorii civilizației umane, când un strămoș al omului a băut zeama unor fructe fermentate și s-a simțit ciudat, dar oarecum bine. Prin încercări succesive, încununate în cele din urmă de succes, și în mod vital în condiții propice, omul preistoric a trecut voios la fabricarea de diferite tipuri de alcool. Într-un fel, am putea spune că începuse o revoluție gastronomică și nu numai – alcoolul va juca un rol foarte ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum s-a desfășurat Bătălia de la Vaslui: Cea mai strălucită victorie a lui Ștefan cel Mare]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-desfasurat-batalia-de-la-vaslui-cea-mai-565141.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-s-a-desfasurat-batalia-de-la-vaslui-cea-mai-565141.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/87b35612-2ca6-422e-8b53-9e6ba01e136a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 10 Jan 2022 13:51:01 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[În decembrie 1474, armata otomană a intrat în Moldova. Un prim atac al akingiilor în sudul Moldovei a fost respins de moldoveni, care au aplicat apoi tactica „pământului pârjolit”, au otrăvit fântânile (un cadavru de animal aruncat în fântână, mai ales de porc, era de ajuns) și s-au retras din calea armatei turcești. Populația civilă a fost trimisă în zonele montane din estul și din nordul țării, iar trupele ușoare moldovene au început să-i hărțuiască pe turci, distrugând mai ales detașamentele ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ovidius, exilat la Tomis: „Nu este neam pe lume mai barbar decât geţii“]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ovidius-exilat-la-tomis-nu-este-neam-pe-lume-565173.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ovidius-exilat-la-tomis-nu-este-neam-pe-lume-565173.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/26a5ead1-856d-4ed8-b849-931da05287fb/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 31 Dec 2021 14:46:51 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Unele dintre cele mai importante și mai interesante informații despre geți ni le-a lăsat poetul Ovidius, exilat la Tomis de către împăratul Augustus, motivul acestui exil fiind necunoscut până azi – poetul se apără și spune că nu a făcut nimic rău și că doar ochii lui sunt de vină că ar fi văzut o „crimă”, lucru pe care-l repetă de câteva ori în poeziile sale, dar nu dă nicio informație clară.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Ce beau geții și dacii?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/ce-beau-getii-si-dacii-565181.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/ce-beau-getii-si-dacii-565181.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b97b511a-4801-4651-bb8f-8d1c1a74d78c/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 27 Dec 2021 16:14:18 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Putem afirma fără dubii că și în lumea geto-dacă se consuma bere, la fel ca în zonele germanice și celtice, dar și vin, făcut în zonă sau importat din teritoriile grecești prin coloniile de pe țărmul Mării Negre. Avem dovezi clare că vinul era unul dintre bunurile cele mai căutate de geți și daci.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Scheletul miraculos al lui Mihai Viteazul: Istoria măsluită cu nesimțire]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/scheletul-miraculos-al-lui-mihai-viteazul-istoria-565260.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/scheletul-miraculos-al-lui-mihai-viteazul-istoria-565260.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0faa8869-022e-4962-a629-9ccee2592cb4/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 10 Dec 2021 07:55:23 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Ultimele informaţii despre trupul lui Mihai Viteazul provin chiar din zilele imediat următoare asasinării sale, când a fost pus într-o „groapă mică” de niște sârbi, după ce fusese batjocorit de mercenari (oare vreo bucată de piele de pe spatele domnitorului să se mai afle încă în vreo colecție privată în lume? Sinistru gând, nu-i așa?!) și mâncat parțial de câini. Știm sigur că nu a fost adus în Muntenia și nu a fost găsit sau mutat vreodată. O astfel de știre ar fi zguduit regiunea.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Secretele organizației ultrasecrete Eteria]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/secretele-organizatiei-ultrasecrete-eteria-565343.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/secretele-organizatiei-ultrasecrete-eteria-565343.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9314ecd7-ce23-4f67-88bd-893e3b019fed/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 22 Nov 2021 13:56:20 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Unul dintre cele mai importante evenimente politice din Balcani la începutul secolului al XIX-lea a fost Războiul Grec de Independență. Nu trebuie uitate nici cele două războaie ruso-turce 1806-1812 și 1826-1829, sau cele două revolte sârbe și alte tulburări naționale în peninsulă. Războiul Grec va fi însă cel care, și cu sprijin masiv din afară, va reuși să obțină independența țării, o primă breșă într-un Imperiu Otoman care până atunci fusese pe deplin stăpân pe situația din zonă. Acest artico]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Asasinarea lui Mihai Viteazul: Unde se află scheletul domnitorului?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/asasinarea-lui-mihai-viteazul-unde-se-afla-565486.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/asasinarea-lui-mihai-viteazul-unde-se-afla-565486.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/96dbe00a-2bd6-42c3-a521-da71144a969a/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 20 Oct 2021 08:34:09 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Epopeea militară și politică a lui Mihai Viteazul este destul de bine cunoscută, cu toate că multe detalii istorice au fost acoperite și înlăturate de mitologia creată în jurul domnitorului și al perioadei sale. Asasinarea sa, de exemplu, a fost înregistrată în câteva variante, întâi de la martorii oculari care au scris rapoarte oficiale și scrisori, apoi de istoricii secolelor ulterioare. Dacă povestea dispariţiei voievodului este clară, mai puțin clară sau chiar tenebroasă e istoria osemintelo]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Patrimoniu în pericol! Cetăţile dacice, distruse de braconierii arheologici]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/patrimoniu-in-pericol-cetatile-dacice-distruse-565719.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/patrimoniu-in-pericol-cetatile-dacice-distruse-565719.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/41c30960-b8f9-4198-b5ce-69597565b2a9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 01 Sep 2021 10:15:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cetățile dacice nu au beneficiat de pază. Astfel, diverși indivizi au căutat în ele și în jurul lor, de-a lungul anilor, cu detectoare de metale, scoțând multe piese din metal, dintre care au făcut selecția: cele de fier au fost pur și simplu lăsate pe loc sau aruncate în zonă, fiindcă nu reprezentau o valoare financiară, iar cele din metal prețios (kosoni, brățări etc.) au fost duse spre valorificare departe de România, de unde statul român le-a recuperat parțial după multe strădanii și cu mulț]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Micile Rome” - Așezările coloniștilor romani în Dacia]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/micile-rome-asezarile-colonistilor-romani-in-565744.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/micile-rome-asezarile-colonistilor-romani-in-565744.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/0edef206-1f47-4f0e-8f75-c95880eeace9/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 27 Aug 2021 17:18:05 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[După cucerire, teritoriul unei noi provincii era împărțit administrativ și guvernat după principiile dreptului roman. Elementele principale ale romanizării au fost armata, administrația, coloniștii, dreptul roman, veteranii și școlile create în provincii. Armata avea legături permanente cu autohtonii, unii dintre ei înrolându-se în trupă imediat după cucerire, în provinciile lor sau fiind trimiși în altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat după cucerire, au fost trimise u]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/controversele-romanizarii-teritoriile-care-nu-au-566025.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/controversele-romanizarii-teritoriile-care-nu-au-566025.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-0/09cf3d83-0ca3-44d7-8455-4cb1e5b1e6d5/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 09 Jul 2021 15:10:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Meșteșugurile dacilor: În afara lumii greco-romane, cele mai mari ateliere de fierărie se aflau la Sarmizegetusa]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/mestesugurile-dacilor-in-afara-lumii-566035.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/mestesugurile-dacilor-in-afara-lumii-566035.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e92e6f54-ca8a-4548-9127-e96a6a8e69af/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 07 Jul 2021 16:26:03 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Meșteșugurile erau o parte importantă a îndeletnicirilor unei mari părţi a populaţiei dacice. Prin acestea se produceau toate bunurile necesare vieţii de zi cu zi, atât în domeniul vieţii casnice, cât și arme și alte piese de echipament militar. Existau numeroase astfel de meșteșuguri, practicate în casă sau în ateliere specializate, probabil din tată-n fiu, sau pe linie feminină.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[„Lockdown” în secolul al XVIII-lea, anunțat cu o lovitură de tun]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/lockdown-in-secolul-al-xviii-lea-anuntat-cu-o-566084.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/lockdown-in-secolul-al-xviii-lea-anuntat-cu-o-566084.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bc8c45a1-f948-487b-a56c-340353d15941/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 28 Jun 2021 08:47:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru a limita distracțiile nocturne ale orășenilor, domnul Țării Românești, Nicolae Mavrogheni,  a impus un „lockdown” – la o oră după apusul soarelui, o lovitură de tun anunța că nu mai era voie să se umble prin oraș.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Organizarea statului dac: Un regat cu o existență efemeră, care a pus probleme imense romanilor ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/organizarea-statului-dac-un-regat-cu-o-existenta-566096.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/organizarea-statului-dac-un-regat-cu-o-existenta-566096.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-4/44a1d60b-3396-43c3-8eb1-92fc5b440eac/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 24 Jun 2021 10:34:28 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Una dintre cele mai importante culturi antice din afara lumii greco-romane de pe teritoriul Europei a fost cea dacică, prezentă, în mare, pe actualul teritoriu al țării noastre, dar și în părți din Ungaria, Slovacia, Ucraina, Moldova, Bulgaria și Serbia. Un regat cu o existență efemeră, comparativ cu alte societăți barbare din Antichitate, dar unul care a pus probleme imense romanilor porniți să cucerească lumea.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Războiul ruso-austro-turc din 1787-1792: Țările Române, între trei armate imperiale]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-ruso-austro-turc-din-1787-1792-tarile-566097.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/razboiul-ruso-austro-turc-din-1787-1792-tarile-566097.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8f03c282-f68e-4594-93a1-d5682ad52628/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 23 Jun 2021 12:50:22 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Acest ultim război de secol al XVIII-lea a început din mai multe cauze: încercările Austriei de a acapara și mai multe teritorii de la otomani, preferabil fără luptă, așa cum obținuse Bucovina; de această dată erau vizate Orșova și Oltenia, în principal, urmate de Bosnia. Rusia, între timp, reitera Planul Dacic, acela de unire a celor două Țări Române într-un singur stat sub o dinastie rusească. Austria a refuzat categoric un astfel de plan. Rusia se amesteca, de asemenea, în problemele interne ]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[La pas prin Munții Orăștiei: Ce a mai rămas din cetățile dacice?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/la-pas-prin-muntii-orastiei-ce-a-mai-ramas-din-566128.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/la-pas-prin-muntii-orastiei-ce-a-mai-ramas-din-566128.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/10efb91f-6cfe-47d6-b050-a0c091c55805/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Wed, 16 Jun 2021 10:21:41 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost construite după un plan defensiv destul de coerent. Pe lângă fortificațiile care apără capitala, într-un cerc (aproape) concentric, mai există multe turnuri de piatră cu rol de avertizare și defensiv. Tehnic vorbind, mai mult de avertizare, să anunțe prin semnale acustice – corn, carnyx – că se apropie dușmanul. Ca elemente defensive, acestea nu valorau foarte mult, mai ales în fața armatei romane, care nu putea fi oprită nicicum. Posibil că dacii se b]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Structuri sociale în Dacia antică ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/structuri-sociale-in-dacia-antica-566192.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/structuri-sociale-in-dacia-antica-566192.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/bed4540e-8b36-49d2-89c1-64ecceba300b/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 31 May 2021 11:58:49 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Din câte știm, societatea dacică era una patriarhală, dominată de o clasă conducătoare formată din războinici și preoți. Nobilii erau numiți tarabostes și doar ei aveau voie să poarte pe cap celebrul pileus, sau boneta frigiană, însemn al libertății individuale. Clasele de jos se ocupau, bineînțeles, cu agricultura, creșterea animalelor, meșteșuguri și cu diverse îndeletniciri în slujba elitei.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Pe urmele strămoșilor: Cetăţile dacice din Munţii Orăștiei]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/pe-urmele-stramosilor-cetatile-dacice-din-muntii-566271.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/pe-urmele-stramosilor-cetatile-dacice-din-muntii-566271.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-b/b3105493-6950-499d-b49b-871c7d161017/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Fri, 14 May 2021 17:03:29 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Dacia, una dintre cele mai mari puteri militare barbare ale Europei antice. Un loc plin de farmec, cu meșteșugari iscusiți, cu războinici mândri și regi neîmblânziți. Ţinutul cu cetăți cocoțate în vârfurile munților, protejate de versanți abrupți. Dacia, cea supusă doar de marele împărat roman Traian, care a adus aici cea mai mare armată pe care Roma o adunase vreodată.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Cum se îmbrăcau dacii? ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-imbracau-dacii-566394.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/cum-se-imbracau-dacii-566394.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-7/77582510-b43b-4b4c-a12d-7fd0e1640fd0/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Thu, 22 Apr 2021 11:47:24 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Din cauza condițiilor climatice din țara noastră, nu s-au putut păstra piese de îmbrăcăminte, așa cum acestea se găsesc în zonele deșertice, cele înghețate sau în mlaștini cu anumite caracteristici. Pentru a reface îmbrăcămintea unui dac, trebuie să apelăm din nou la cele două monumente romane – cel de la Adamclisi și Columna lui Traian.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Crearea unei dinastii, durerea reginei Elisabeta: „Bratiano în mod repetat m-a batjocorit din pricina sterilității mele”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/crearea-unei-dinastii-durerea-reginei-elisabeta-566468.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/crearea-unei-dinastii-durerea-reginei-elisabeta-566468.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-9/9c819ade-5165-4c9f-9f39-f3dafcc90e1d/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Sun, 11 Apr 2021 13:07:34 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Regina Elisabeta menționează în epistolele sale și discuțiile politice avute de ea cu lideri precum Brătianu și Sturdza, și faptul că o parte a clasei politice românești o considera bolnavă de nervi. În 18 iulie 1892, ea scrie: „Este cu atât mai amar să fiu exilată de acest popor, când m-am chinuit ani și ani în șir la gândul că ar fi de datoria mea să te eliberez de legământ ca să poți avea un moștenitor. Mai cu seamă atunci când Bratiano în mod repetat m-a batjocorit din pricina sterilității m]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Regina Elisabeta despre liderii Germaniei: Bismarck, „omul de fier”, împăratul Wilhelm al II-lea, asemănat cu Attila ]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/regina-elisabeta-despre-liderii-germaniei-566530.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/regina-elisabeta-despre-liderii-germaniei-566530.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-2/2b954819-4322-4b67-8193-33a2dda69117/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2021 08:01:37 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Trecând prin corespondența Elisabetei se poate observa că aceasta a avut și rolul de a-i transmite Regelui Carol I diferite informații pe care le obținea de la diverse oficialități cu care discuta în Germania, Olanda, Italia, Anglia. De interes deosebit sunt informațiile primite din Germania, mai ales în timpul mandatului de cancelar al lui Otto von Bismarck, dar și apoi, după ce acesta a fost demis de tânărul și ambițiosul împărat Wilhelm al II-lea. Pe Bismarck îl numește inițial admirativ „omu]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[De ce s-au bătut britanicii cu americanii la începutul secolului XIX?]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-s-au-batut-britanicii-cu-americanii-la-566658.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/de-ce-s-au-batut-britanicii-cu-americanii-la-566658.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-1/157c4e4e-d214-4075-bd69-0e85ef07e716/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Tue, 02 Mar 2021 14:18:50 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Unul dintre cele mai obscure războaie din istoria lumii a fost cel dintre SUA și Marea Britanie de la începutul secolului al XIX-lea. Dusă în condiții destul de grele, confruntarea s-a întins pe aproape trei ani și a rămas în istorie pentru faptul că, în 1814, britanicii au ocupat capitala americană și i-au dat foc.]]></description>
		</item>
		

		<item>
		<title><![CDATA[Bătălia de la Vaslui în cronicile vremii. „Afurisitul de domn al Moldovei, care îl întrecea în răutate chiar pe diavol...”]]></title>
		<link>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-vaslui-in-cronicile-vremii-566750.html</link>
		<guid>https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-vaslui-in-cronicile-vremii-566750.html</guid>
		<enclosure type="image/png" length="11" url="https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c4fb80e7-750c-4e2d-89d0-7bcbca305a10/index.jpeg?p=w%3D1000%26h%3D600%26a%3D0%26f%3Djpeg&amp;file=image.jpeg"/>
		<pubDate>Mon, 08 Feb 2021 09:07:32 GMT</pubDate>
		<description><![CDATA[Pentru bătălia de la Vaslui avem câteva surse serioase pe care să ne bazăm pentru reconstituirea evenimentelor și a consecințelor luptei. Sursele trebuie împărțite în general în trei mari izvoare: cele moldovene, poloneze și cele otomane. De asemenea, trebuie să luăm în considerare că unele surse sunt contemporane cu bătălia, adică scrise imediat după, iar altele sunt redactate mult mai târziu.]]></description>
		</item>
		
	</channel>
	</rss>
	