Singura cetate medievală a Dobrogei era cândva pe ţărmul Mării Negre. Cum a ajuns acum la mulţi kilometri de apă

În vechime, pe când Marea Neagră era una singură cu lacurile Razelm şi Sinoe, o fortăreaţă străjuia malul înalt din nordul Dobrogei. Cetatea Enisala este singura fortăreaţă medievală rămasă în picioare de pe teritoriul Dobrogei.

Cetatea Enisala a fost întemeiată în secolele 13-14 de negustorii genovezi din Imperiul Bizantin. Ei deţineau la acea vreme monopolul navigaţiei la Marea Neagră, iar fortăreaţa avea rol de supraveghere a drumurilor de apă şi de uscat. Pe acea vreme, lacul Razelm era un golf al Mării Negre. 

Cetatea se găseşte la 2 kilometri de satul Enisala din judeţul Tulcea, imediat după Babadag. Este ridicată pe deal calcaros care domină zona lacurilor Razelm şi Babadag, panorama fiind deosebit de frumoasă. La poalele sale era cândva un sat, identificat acum în punctul Palanca, unde trăiau localnicii, creştini.

Cum ajungi la Enisala

Drumul de acces este foarte bun, bine asfaltat, din şoseaua Constanţa - Tulcea (E87 Tulcea-Babadag), desprinzându-se DJ 223A-Enisala. Ca să ajungi la cetate poţi înainta cu maşina până la barieră. Maşinile se lasă într-o parcare în spic, adiacentă drumului, amenajată lângă două grupuri sanitare noi, curate şi funcţionale, care sunt alimentate cu apă provenită dintr-un puţ forat de medie adâncime. După un scurt urcuş este punctul de informare-vizitare de unde se cumpără bilete de intrare şi suveniruri.

Drumul este deschis către cetate, după încă nişte trepte care duc pe platforma „belvedere“. Aici se află un mic muzeu cu imagini şi descrieri detaliate ale fortăreţei. O muzeografă, tânără absolventă de istorie din Babadag, vă oferă, dacă îi cereţi, informaţii suplimentare. În cetate se pătrunde urcând alte trepte. Cetatea este de mici dimensiuni, fiind poziţionată pe un teren neregulat şi mai păstrează doar zidurile exterioare, cu câteva bastioane pentru paza zonei, pe o înălţime de 5-10 metri.

Otomanii înaintează, Marea Neagră se retrage

Experţii Institutului Naţional Patrimoniului sunt de părere că fondatorii Enisalei au dovedit abilitate în specularea celor mai mici denivelări sau asperităţi ale terenului, utilizându-le în scopul consolidării masivelor de zidărie.

Enisala fusese integrată, în timpul domniei voievodului Mircea cel Bătrân, sistemului defensiv al Ţării Româneşti. La 2 ani după moartea marelui domnitor (survenită în 1418), odată cu uciderea în luptă a fiului lui Mircea cel Bătrân, Mihail I, Dobrogea a intrat sub stăpânire otomană pentru 458 ani. Trupele otomane înaintează la nord de Gurile Dunării, iar Marea Neagră se retrage lăsând uscatul să formeze cordoane de nisip ce au dus la formarea complexului de lagune Razelm-Sinoe, cel mai mare din Dobrogea, precum şi a lacului Babadag.

Enisala devine cetate cu vedere la lacurile Razelm şi Babadag şi îşi pierde astfel importanţa strategică în navigaţia pe Marea Neagră. Este abandonată în timp şi devine o ruină roasă de secole. A fost reabilitată în ultimii ani, cu tot cu drumul de acces, devenind un obiectiv turistic foarte vizitat al Dobrogei. Singura zi în care cetatea nu poate fi vizitată este lunea, în rest fiind deschisă de marţi până duminică inclusiv între orele 10 şi 18.

De reţinut că Enisala aparţine de comuna Sarichioi, cea mai mare comună din judeţul Tulcea. Aşezare a recordurilor, Sarichioi este situată pe malul celui mai mare lac de apă dulce din ţară - Razelm, fiind casa celor mai mulţi ruşi-lipoveni din România.

În satul Enisala există o gospodărie ţărănească tipic dobrogeană, conservată in situ, donată de un localnic comunităţii. Muzeul de Artă Tulcea a conservat-o şi poate fi admirată la pachet cu cetatea Enisala. Taxa unică de vizitare a Cetăţii Medievale Enisala şi a Gospodăriei ţărăneşti conservată in situ Enisala este de 8 lei pentru adulţi şi de 4 lei pentru copii, elevi, studenţi, pensionari. Optaţi pentru această variantă, mai economică. Separat, cetatea Enisala poate fi vizitată cu 6 lei/adult şi 3 lei/copii, elevi, studenţi, pensionari. Taxa de filmare este 30 lei/aparat, iar taxa de fotografiere - 10 lei/aparat.

De pe site-ul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea sunteţi îndrumaţi către un tur virtual al cetăţii Enisala. Daţi click pe ghidul care vă duce într-o experienţă audio-vizuală inedită.

Detaliile experţilor despre cetatea Enisala

Experţii de la Patrimoniu arată că fundaţiile decopertate de la Enisala înfăţişează un patrulater cu laturile de vest de 6,20 metri, cea de est de 5,60 metri, cea de nord de 5 metri, în vreme ce porţiunea zidului de incintă care constituie latura sudică este de 5,30 metri. Lăţimea fundaţiilor păstrate variază între 0,50 metri şi 1,90 metri. „De mare interes este deschiderea de 0,90 metri practicată în zidul curtinei imediat la est de turn prevăzută cu un prag (care nu străbate până la stâncă zidul curtinei, aşa cum figura în planurile anterioare)“, spun aceştia pe site-ul cimec.ro.

Zidul de apărare adiacent (cu turnuri şi bastioane), numit curtină, este compus din blocuri mari de piatră, cu parament destul de regulat şi din emplecton înecat în mortar. Grosimea variază între 1,60 m şi 1,80 m. Aspectul mai îngrijit, prezenţa pragului foarte atent lucrat, precum şi situaţia terenului, indică existenţa aici a unei posibile porţi de intrare. Turnul 1 al incintei exterioare şi curtina aferentă au prilejuit descoperirea unui complex de locuinţe din chirpici şi lemn, probabil cu temelii de piatră, dată fiind cantitatea masivă de bolovani de mici dimensiuni, cu un material arheologic aparţinând aceleiaşi etape de funcţionare a cetăţii (secolele 14-15).

Vezi aici GALERIE FOTO

Sursa: adevarul.ro