Răsfăț în Sri Lanka

📁 Patrimoniu
Autor: Ciprian Enea

Lovită de conflicte armate şi de tsunamiul din 2004, Sri Lanka redevine o destinaţie de top. O ajută cultura ancestrală, frumuseţile naturale şi firea petrecăreaţă a localnicilor.

Sri Lanka îşi seduce oaspeţii cu o frumuseţe nealterată de civilizaţia invazivă a mileniului trei. Râurile şi oceanul sunt pline de peşti, fructele pur şi simplu cad din copaci, bivolii pasc lângă templele budiste şi elefanţii hoinăresc liberi.

Natura domină până şi marile oraşe, unde proprietarii „guest-house-urilor" îşi sfătuiesc oaspeţii să ţină ferestrele închise ca să evite furturile pricinuite de... maimuţele hoaţe.

Plajele refăcute complet după tsunamiul catastrofal din 2004, plantaţiile de bambus, golfuleţele în formă de semilună ori nisipul alb din faţa bungalourilor întregesc tabloul actual al vechiului Ceylon. Războiul care a durat 27 de ani a stagnat dezvoltarea ţării, în general, şi a turismului, în special.

În bătaia mitralierelor

Insula în formă de lacrimă m-a întâmpinat cu o atmosferă desprinsă din filmele de acţiune cu jurnalişti americani, care relatează din zonele de conflict militar ale Orientului. De pe bancheta din spate a maşinilor cu care m-am plimbat prin Sri Lanka am descoperit o ţară frumoasă, cu plaje exotice, temple fascinante şi o capitală cu aer cosmopolit.

Principalul oraş al ţării, Colombo, se străduieşte să facă faţă schimbărilor. Când am fost eu, acum trei ani, încă era război. Însă, ici-colo, începeau să răsară cafenele cu aer boem şi cluburi de noapte moderne, frecventate în principal de diplomaţi şi expaţi.

M-am cazat la etajul 20 al unui hotel înalt, amplasat chiar în zona rezidenţială. În clădirile situate la doi paşi de mine îşi desfăşurau activitatea preşedintele ţării şi mai mulţi membri marcanţi ai guvernului. Poate de aceea nu m-au surprins cele câteva puncte de control păzite de soldaţi înarmaţi şi filtrele prin care a trebuit să trecem. Abia mai târziu însă am realizat că nu era de glumă. La intrarea pe fiecare stradă importantă ori în toate marile cartiere erau ridicate posturi de control, consolidate cu parapeţi din saci de nisip şi apărate cu mitraliere sau chiar tunuri de calibru mic.

De pe fereastra imensă a camerei, privirea îmi aluneca direct către faleza superbă de la baza hotelului, răsfăţată de apele albastre şi clare ale Oceanului Indian. Deşi pe geam era lipit un mic autocolant prin care eram atenţionat că n-aveam voie să fac fotografii, nu m-am putut abţine. Am tras rapid două cadre (deh, deformaţie profesională!) şi m-am băgat sub duş. N-am apucat să mă săpunesc bine, că la uşa mea se făcuse un tărăboi de nedescris. Am ieşit cu şamponul în cap să văd ce se întâmplă. Nici n‑am deschis bine că doi asiatici îmbrăcaţi precum agenţii FBI au şi dat buzna-n încăpere. Unul dintre ei avea chiar mutra aceea ofticată a lui Bruce Lee, înainte de confruntarea decisivă din finalul filmului, când toată sala de cinema ştia că personajul principal urmă să le tragă adversarilor „cafteala cea mai babană"! Agenţii mi-au controlat toate cadrele de pe memoria aparatului foto, de pe camera video şi de pe telefonul mobil, apoi s-au calmat.

Atmosferă colonială în jungla tropicală

Dorind să ajung în cel mai frumos loc al oraşului, m-am lăsat pe mâna şi inspiraţia unui taximetrist tuciuriu şi slab care m-a dus la grădina hotelului istoric Galle Face (construit în 1864 de nişte antreprenori englezi).

Cu faţa la ocean, locul m-a surprins cu atmosfera colonială integrată perfect în jungla tropicală. Văzută din taxi, însă, viaţa în Sri Lanka nu mi s-a părut deloc uşoară. Descoperisem încă un loc unde băştinaşii păreau să alerge pe cont propriu pentru a supravieţui şi zilei de azi. Autobuzele inscripţionate cu „Iisus ne salvează" fremătau, şoferii lor nervoşi claxonau scrâşnind din dinţi în neştire şi bicicliştii ignorau maşinile. Cei  mai nepăsători dintre toţi păreau însă pietonii, care hoinăreau de la un capăt la altul al şoselelor după bunul plac. În timp ce câinii se odihneau exact pe mijlocul carosabilului.

40 de sărbători legale

Acum războiul civil s-a încheiat, iar srilankezii au început să investească în turism. Însă până vor recupera terenul pierdut din cauza dezastrului provocat de cutremurul din 2004 mai e cale lungă. Înainte, dacă vroiai o cameră la un hotel bun, trebuia să-ţi faci rezervare cu câteva luni mai devreme. Din fericire, oamenii de pe insula în formă de lacrimă sunt ospitalieri, ştiu să petreacă şi asta place turiştilor. Au mai bine de 40 de zile de sărbători legale, nu sunt refractari la alcool, iar bucătăria lor e un amestec de influenţe indiene, africane şi orientale. Realmente te lingi pe degete! Şi după răsfăţul burţii, urmează cel al trupului obosit de atâta hoinăreală. Peste tot întâlneşti cochete cabinete de masaj, în care la mare cinste sunt vechile tehnici de relaxare indiene.

Dacă ajungeţi în Sri Lanka, nu rataţi  Muzeul Naţional, Biserica Wolvendaal (o clădire olandeză în formă de cruce cu ziduri groase de un metru şi jumătate şi mobilă olandeză autentică) şi Biserica Sf. Anton. Un lăcaş de cult tipic portughez, cu o atmosferă interioară specific tropicală. Interesante sunt şi Grădinile Cinnamon (de Scorţişoară), un luxos cartier rezidenţial care-şi trage numele de la fostele plantaţii de scorţişoară din zonă.

Insula din mijlocul Oceanului Indian

Situată oarecum în centrul Oceanului Indian, Sri Lanka se învecinează cu Golful Bengal la nord-est şi cu Marea Arabiei la vest, aflându-se la sud-est de India. Datorită numeroaselor eroziuni, Sri Lanka se bucură de un relief care o situează printre cele mai pitoreşti locuri din lume. Cel mai înalt vârf al ţării poartă denumirea de Pidurutalagala şi are o altitudine de 2.524 de metri. 

Poziţia geografică din imediata apropiere a Ecuatorului îşi spune cuvântul în ceea ce priveşte clima. Temperatura medie din timpul anului oscilează între 27 şi 29 de grade Celsius. În perioada mai-iulie, musonii aduc ploaia în zonele vestice, centrale şi de sud, iar în decembrie şi ianuarie, cele mai multe dintre ploi apar în nord şi-n est.

Populaţia multietnică este alcătuită din comunitatea locală sinhaleză-74% şi din comunitatea tamil-18%. Aceasta din urmă s-a format din populaţia adusă din India de către coloniştii britanici, pentru a culege ceaiului.

Oficial, în Sri Lanka se vorbeşte limba naţională sinhala, folosită de trei sferturi din populaţie. Comunitatea tamil utilizează însă limbajul propriu, cu acelaşi nume, iar limba engleză, frecvent utilizată în guvern, este vorbită de aproximativ 10% din populaţie. Din punct de vedere religios, budismul deţine supremaţia, cu aproximativ 70%. Musulmanii, hinduşii şi creştinii romano-catolici au şi ei în jur de 7-8 procente fiecare.

Moneda este rupia srilankeză (LKR). 110 rupii valorează aproximativ un dolar american.

Sursa:adevarul.ro

Mai multe