Peste sute de ani mii de oameni vor plăti bilet ca să viziteze vilele corupților noștri de azi?!
Sincer să fiu, am nimerit la Villa Farnesina din Roma absolut întîmplător. Căutam în Trastevere Casa della Fornarina, unde locuise fiica brutarului, Margherita, iubita lui Rafael. Am găsit-o pînă la urmă sau, mă rog, cred că am găsit-o, dat fiind că nici o placă nu desemnează fosta brutărie de la numărul 20, Via di Santa Dorotea.
Mai întîi însă am ajuns la Villa Farnesina, înșelat de indicatoarele care țineau să precizeze: Cu fresce de Rafael. Mă voi fi gîndit, în prostia mea, că Rafael i-a trîntit brutarului niscaiva fresce de patrimoniu numai și numai pentru că era amorezat de fiică-sa.
Villa Farnesina poartă acest nume de la ultimul proprietar, cardinalul Alessandro Farnese, care a cumpărat-o în 1577. Ea a aparținut pînă la moarte bogătașului Agostino Chigi, trăitor între 1466-1520. Între 1508-1512, Agostino Chigi își face pe malul Tibrului o vilă somptuoasă. Printre cei plătiți să realizeze frescele interioare se numără și Rafael. În fresca din Loggia di Psyhe poate fi văzută, drept Psyhe, metresa lui Agostino Chigi, venețiana Francesca Ordaschi.
Azi, mii de turiști plătesc bilet pentru a putea vedea frescele lui Rafael.
Nu e prima dată cînd dau în străinătate peste vile, palate ale unor bogătași de pe vremuri devenite azi, prin operele de artă conținute, obiective turistice.
Nu cred că Agostino Chigi, care dădea în grădina din jurul vilei petreceri faimoase, și-a cîștigat pe căi totalmente cinstite banii din care a ridicat vila. Spre deosebire de pești, pe care Iisus i-a înmulțit în chip cinstit, chiar dacă miraculos, banii se înmulțesc în chip necinstit.
În România postdecembristă, din banii obținuți în chip necinstit, îmbogățiții tranziției și-au trîntit vile mărețe, unele întrecînd-o pe cea a lui Agostino Chigi.
Te pomenești că peste sute de ani sau poate chiar numai peste decenii mii de oameni vor plăti bilet ca să viziteze vilele corupților noștri de azi!