Pe urmele Secolului de Aur al Spaniei, la Sevilia
S-a spus despre Sevilia că e cel mai spaniol oraș al Spaniei. De ce? Pentru atmosfera exuberantă, dragostea pentru coride și flamenco;pentru că aici s-au născut tapas-urile;pentru oamenii extrovertiți și plini de viață;pentru că asta a fost inima Spaniei, cel mai mare și cel mai important oraș al țării în timpul Secolului de Aur;în fine, pentru că Sevilia andaluză e ca o operă de artă născută din întâlnirea dintre Spania creștină și Spania veche, maură, iar asta se vede la fiecare colț de stradă și cu fiecare clădire din acest oraș mai frumos, aș îndrăzni să spun, decât oricare altul din peninsulă.
Capitala Andaluziei a fost fondată pe malurile râului Guadalquivir ca Hispalis, colonie romană, pe locul unei vechi așezări aparținând de cultura Tartessos și distrusă, se pare, de cartaginezi. La două secole și jumătate după căderea Imperiului Roman, în anul 712, orșaul Hispalis a trecut în mâinile arabilor și a devenit Ishbiliyia. În perioada maură, Sevilia a fost, după Cordoba, unul dintre cele mai importante și avansate orașe din Europa de Vest.
Sevilia este recucerită de regii creștini ai Spaniei în timpul Reconquistei, mai exact în 1248, și cade, timp de două secole, într-un con de umbră din cauza declinului economic și demografic cauzat de epidemia de ciumă din 1348.
Șansa Seviliei de a se redresa a fost, de fapt, și șansa Spaniei:descoperirea Americii de către Cristofor Columb, în 1492, înseamnă începutul unui Secol de Aur. Orașul devine inima noului imperiu colonial spaniol, obținând monopolul asupra tuturor transporturilor dinspre și către Americi. Astfel, toate bogățiile descoperite de conquistadori în America și trimise înapoi către Lumea Veche treceau obligatoriu prin portul de pe Guadalquivir. Această bunăstare prelungită a dus la o explozie a vieții culturale din Sevilia și la un mare val de construcții. Clădirile construite în acea perioadă, multe dintre ele în cel mai frumos stil mudéjar, sunt astăzi printre cele mai grandioase din oraș.
Declinul a venit odată cu transformarea orașului Cádiz în principalul nod de legătură dintre metropolă și Imperiul colonial;pierzând locul fruntaș, Sevilia intră într-o lungă perioadă de decădere economică și demografică, din care-și revine abia în secolul al XIX-lea.
Epoca de Aur a Seviliei și a Spaniei
Descoperirea Americii în 1492 avea să schimbe lumea definitiv, dar primul loc care a resimțit din plin importanța acestui eveniment a fost Sevilia. Orașul a devenit principalul port de plecare către Americi și, odată fondate coloniile de peste Atlantic, inima comercială a Imperiul colonial spaniol. În anul 1503 Sevilia a obținut, prin decret regal, monopolul asupra legăturilor cu Americile, controlând așadar tot comerțul către/dinspre colonii. Pentru administrarea acestui comerț a fost fondată Casa de Contratación (Casa Comerțului), una dintre cele mai importante instituții din Spania, al cărei sediu a fost, bineînțeles, la Sevilia.
Dezvoltarea a venit în mod natural:Sevilia a devenit rapid cel mai mare centru urban al Spaniei, cu peste 100.000 de locuitori și cel mai înalt grad de urbanizare dintre toate orașele țării, precum și un mare centru comercial și cultural. Atrăgând negustori din toate colțurile Europei, Sevilia s-a transformat și într-un foarte bogat oraș multicultural în care autoritățile sprijineau din plin dezvoltarea artelor. Capitala andaluză s-a aflat, așadar, la originile Secolului de Aur al culturii spaniole, când Spania a cunoscut cea mai importantă dezvoltare a arhitecturii, picturii, sculpturii și literaturii din istoria sa.