Monaco: raiul bogaţilor
Aflat la doar 15 km de Italia și la tot atâția de Nisa, cu o suprafață de 2,02 km pătrați, este al doilea cel mai mic stat suveran din lume (după Vatican) și cel mai mic Principat din lume. Aşezând în perspectivă, dimensiunea principatului e uşor superioară Hyde Park din Londra și doar 60 la sută din newyorkezul Central Park.
Pare neverosimil, dar populația înregistrată la ultimul recensământ, cel din 2018, era de 38.682 de locuitori, reprezentanţi a nu mai puțin de 140 de naționalități ce trăiesc în pace și în armonie, monegascii nativi, cu drept de vot, fiind aproximativ 7.000. Pe scurt, mai bine de 80% dintre locuitori sunt născuți în alte țări. În plus, 19.009 suflete pe kilometru pătrat înseamnă cea mai mare densitate de populație dintre toate statele suverane ale lumii.
Vorbim despre un mini-stat cu doar 85 de oameni care alcătuiesc forțele armate (toți francezi, conform tratatului bilateral din 1861), cu 450 de polițiști (procentaj mare raportat la numărul de locuitori, menit să protejeze Monaco de criminalitate) și cu o singură stație de tren, care însă este operat de SNCF-ul francez.
Cu atât mai surprinzătoare, dar numai aparent, sunt alte fapte și cifre legate de pigmeul principat:
• Monaco este căminul a nu mai puțin de 12.261 de milionari, ceea ce reprezintă o treime din totalul populației.
• Prețul mediu al unui metru pătrat locuibil este de aproximativ 4.100 de euro, sumă colosală dacă ne raportăm, de exemplu, la cei „doar” 1.650 din Manhattan. Și oare trebuie să ne mirăm că, dacă e să dăm crezare Bloomberg, creșterea față de 2017 este de 18 procente?
• PIB-ul pe cap de locuitor este de 150.000 de euro, fiind depășit, în lume, conform ONU, doar de un alt Principat, Liechtenstein (151.000 de euro). Între paranteze fie spus, exceptând Monaco, doar Liechtenstein, Luxemburg și Bermuda au un PIB de peste 90.000 de euro.
• În atare condiții, nu este normal ca media speranței de viață (85,8 ani) să fie cea mai ridicată de pe întreg globul, iar cuantumul celor care trăiesc în sărăcie să fie zero?
• Monaco e membru al Organizației Mondiale a Sănătății din 1948, al UNESCO din 1949, al OSCE din 1975, al 183-lea membru al ONU în 1993 (având statut de observator din 1955), al 46-lea stat membru al Consiliului Europei în 2004. De aceea, este de la sine înțeles că, grație uniunii vamale și monetare cu Franța, Monaco, membru de facto al spațiului Schengen, a adoptat euro în 2002, făcând parte, implicit, din zona euro. Asta, fără a fi membru al Uniunii Europene, dar având o permanentă relație cu UE, inclusiv prin acreditarea unui ambasador la Bruxelles începând din 1999. Principatul are dreptul să emită 1/500 din emisiunea de euro a Franței; demn de semnalat este și faptul că există monede euro cu efigia Monaco, fapt care reprezintă încă o dovadă a suveranității micului stat.
• Azi, mai mult de jumătate din veniturile guvernamentale provin din TVA. De altfel, acordurile franco-monegasce din 1963 și 2003 stipulează faptul că TVA este evaluată și colectată în Monaco pe aceeași bază și la aceleași valori ca în Franța. Monaco este astfel parte a sistemului TVA european.