Farmecul Ţării Zarandului, la muzeu

Când lumea vorbește despre Țara Zarandului accentul cade în special pe eroii săi cunoscuți și recunoscuți la nivel național și nu numai, pe acele personalități care și-au pus amprenta asupra istoriei și culturii sau au influențat decisiv politica și administrația în acest areal. Aspectul etnografic și cel legat de micile istorii locale sunt marginalizate, dar cazul nu e singular sau specific doar Țării Zarandului.

De peste patru decenii Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva încearcă să păstreze, să recupereze și să aducă în atenția publicului interesat și a turiștilor ocazionali aspecte legate de etnografia locului. Totul a început în 1977, când primele expoziții organizate pe atunci în actualul sediu al Casei de Cultură din municipiul Brad (unde se găseau, de altfel, și depozitele) au avut la bază „colecţia de obiecte de artă populară ale brădeanului Ştefan Sofian, care le-a donat comunităţii locale” 

Farmecul Țării Zarandului este dat în primul rând de arhitectura sa populară, atât cât se mai păstrează, de obiceiurile mai mult reconstituite decât practicate, de intervențiile antropice tradiționale care și-au pus amprenta asupra peisajului natural. Fenomenul depopulării și părăsirii este extrem de pregnant în județul Hunedoara și, prin urmare, și în zona etnografică denumită Țara Zarandului . Totul s-a schimbat în ultimele decenii, astfel încât nu mai regăsim acel tip de civilizație rurală creată de moții crișeni, într-un stil inconfundabil cu „așezări risipite, cu colibe sau șuri la deal ori răsfirate de-a lungul drumurilor și văilor cu construcții astăzi zidite în cărămidă”, care „păstrează încă în locuri mărginașe vechiul tip al casei zărăndene, o construcție modestă (una sau două încăperi și cămara) din bârne cioplite, încheiate și prinse în cuie de lemn, cu acoperiș de paie” .

Cricul de car 

În cadrul colecției de etnografie și artă populară de la Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad, care cuprinde aproximativ 1200 de piese („costume populare, unelte de prelucrare a lânii şi a cânepii, unelte specifice tuturor meşteşugurilor practicate în Zarand, mobilier specific gospodăriilor ţărăneşti din zonă, obiecte de artă populară, ţesături etc.”), există 120 de obiecte care fac parte din patrimoniul cultural național.

„Spațiul restrâns al locuinței zărăndene presupune o valorizare superioară, prin dotarea interiorului cu elemente de mobilier strict necesare, lucrate de tâmplarii satelor, în forme care conservă foarte bine materialitatea lemnului de brad” . Dar nu ne referim aici doar la acest tip de obiecte, căci spectrul colecțiilor este mult mai larg. De exemplu, printre piese se regăsesc o „mașină de spălat rufe” sau un „storcător de rufe”. Sau un „cric de car” datând din secolul al XIX-lea, confecționat din lemn. Cricul achiziţionat din satul Dobroț, comuna Tomești, județul Hunedoara, este o piesă confecţionată în gospodărie, care „se folosea prin prinderea lui sub osia roţilor de car, ajutând astfel la ridicarea acestuia în scopul schimbării oricăreia dintre roţile deteriorate atunci când atelajul era încărcat. Cricul este compus dintr-un miez dotat cu filet exterior, corpul de sprijin şi un ax mobil cu trei braţe, având un filet interior. Prin rotirea braţelor axului se cuplează într-o mişcare sincron filetul exterior al miezului şi cel interior al axului, producându-se ridicarea sau coborârea miezului la o înălţime dorită pentru executarea depanării” .

Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad 

După ce, inițial, a funcționat în clădirea actualei Case de Cultură din municipiu, Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad, județul Hunedoara, își desfășoară astăzi activitatea într-un sediu ridicat între anii 1964-1965, dar care a fost reabilitat și adaptat cerințelor muzeografiei din acele vremuri, între 1985 și 1987. În acel moment „a fost amenajată de către Muzeul din Deva o expoziție cu tematică vizând istoria, etnografia și arta populară zărăndeană” .

Dacă inițial expozițiile organizate prezentau doar interiorul locuințelor și olăritul, „două aspecte prin care Țara Zarandului se individualizează în peisajul satului românesc” , în decursul ultimului deceniu, dar mai ales în ultimii ani, tematica și modul de expunere s-a diversificat, încercând să acopere tot ceea ce înseamnă ocupații tradiționale și istorie locală în zona Bradului și nu numai. Mai ales ia, ca obiect vestimentar tradițional și reprezentativ românesc, a fost pusă în valoare atât la muzeul din Brad, cât și la sediul central al instituției, situat în Palatul Magna Curia din Deva.

 Vara: marți-duminică, 10:00-18:00
 Iarna: marți-duminică, 9:00-17:00
Taxe de vizitare
 Adulți: 10 lei
 Copii, elevi, studenți, persoane cu handicap: 2 lei