Cetatea Colț - Misterele „Castelului din Carpați”, părăsit de secole la poalele Retezatului

Un traseu inedit scoate la iveală „Castelul din Carpați”, o cetate medievală părăsită de secole pe stâncile care se înalță la intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului. Cetatea Colț a rămas vreme îndelungată un loc neprimitor, „bântuit” de legende întunecate.

Veche de peste șase secole, dar ruinată vreme îndelungată, cetatea medievală Colț a rămas un reper al ținutului de la poalele Retezatului.

Cetatea cnezilor

Ar fi fost construită în secolul al XIV-lea de familia Cândeștilor, care avea să fie maghiarizată sub numele Kendeffy. Locul ales de cneji pentru ridicarea fortăreței au fost stâncile care se înalță la peste o sută de metri deasupra văii Râușorului, la intrarea în defileul Retezatului dinspre Râu de Mori.

În vale, pe versantul opus, familia Cândeștilor a ridicat Mănăstirea Colț, faimoasă în trecut datorită legendelor despre comorile ascunse în jurul ei, dar și pentru picturile medievale, vandalizate în secolele care au urmat. Unii istorici îi indicau pe turcii care au năvălit în Țara Hațegului în secolele trecute drept autori ai distrugerii icoanelor din vechile biserici, alții pe calvini. Oamenii locului aveau și alte teorii.

„Coborând din Cetatea Colț şi trecând peste Râuşor, vedem Mănăstirea călugărilor. O biserică veche după stil bizantin, având turnul acoperit cu piatră și fruntarul dărâmat. Se văd şi acum picturile sfinţilor după ritul grecesc. Pentru una am deplâns pe acei sfinţi, adecă fiindcă sunt toţi orbi, nu de la natură, ci cu ochii scoşi. Ca să-mi satisfac curiozitatea, îndată după întoarcere am întrebat pe o babă cine ar fi putut scoate ochii sfinţilor. — Ei, domnişorule — îmi răspunde într-un târziu — ochii sfinţilor sunt foarte buni la vrăjit. Apoi, cei mai învăţaţi nu vreau să creadă, dar ochii de la sfinţi sunt buni la vrăjiturile care se fac pentru muierile necredincioase bărbaţilor lor. Atâta folosesc, că fac ca bărbaţii să nu vadă ceea ce fac muierile lor”, informa ziarul Tribuna, în 1886.

Castelul din Carpați

Cetatea medievală care domină valea Râușorului a păstrat și mai multe mistere. Legendele locale descriu într-un mod fantezist poveștile prințeselor închise în donjonul său, iar în epoca modernă unii autori au încercat să asocieze fortăreața cu „Castelul din Carpați”, descris în secolul al XIX-lea de faimosul scriitor francez Jules Verne.

„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”, nota autorul nuvelei „Castelul din Carpați”.

Jules Verne relata despre temerile localnicilor cu privire la ruinele castelului părăsit pe stânci, rămas în grija naturii şi bântuit, în închipuirile sătenilor din Werst, de fantomele foștilor săi proprietari.

„Deşi Castelul din Carpaţi era mai bine păstrat decât dădea impresia, o spaimă molipsitoare, sporită de puterea superstiţiilor de prin partea locului, îl apăra nu mai puţin decât o puteau face, odinioară, pivele, săcăluşele, bombardelele, bolimezele şi celelalte piese de artilerie din secolele trecute”, mai scria Jules Verne.

Traseu inedit spre Cetatea Colț

La aproape un secol și jumătate de când scriitorul francez a publicat faimoasa carte despre „Castelul din Carpați”, locul care îi păstrează amintirea a rămas în ruină. Însă, dacă în anii trecuți poteca spre Cetatea Colț era dificil de urmat, din cauza numeroaselor cărări prin pădure cu care se intersecta și a lipsei marcajelor și indicatoarelor turistice, un traseu tematic amenajat recent a readus-o în circuitul turistic.

Vezi mai multe fotografii și citește mai multe amănunte pe adevarul.ro