Casa în care Nicolae Grigorescu și-a trăit ultimii ani de viață, arsă în timpul Primului Război Mondial

📁 Patrimoniu
Autor: Denis Grigorescu

În orașul prahovean Câmpina se află casa unde Nicolae Grigorescu, unul dintre cei mai mari pictori români, și-a petrecut ultimii ani ai vieții. Casa a fost construită chiar de marele artist și finalizată în 1890, cu 17 ani înainte de decesul său.

Casa, transformată din 1957 în Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu“ din Câmpina (Prahova) este de mai mulți ani o secţie a Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“. Muzeul poate fi vizitat de marți până duminică, între orele 9 și 17.

Nicolae Grigorescu a ales să își facă o casă în Câmpina fiind fascinat de peisajele cu un farmec inefabil: malurile Prahovei, înconjurate de dealuri de un verde pictural, albastrul fără sfârşit al cerului, elemente întâlnite frecvent în creațiile sale din ultima parte a vieții.

Nicolae Grigorescu şi-a trăit în această casă de la Câmpina în ultimii ani de viaţă, 1904-1907, aici găsindu-se şi ultimul său atelier. El s-a retras la Câmpina împreună cu toată familia: soţia Maria Danciu şi fiul Gheorghe Grigorescu.

„Casa, construită chiar de artist, a ars în timpul Primului Război Mondial deoarece, din nefericire, aici fusese stabilit Cartierul General German pentru întreaga zonă, astfel încât, spre finalul războiului, un mare incendiu a distrus-o în întregime. O parte din obiecte, în special cele de la parter, au putut fi salvate, ceea ce a făcut posibilă reconstituirea celor mai importante camere (atelierul, sufrageria, biblioteca). Nu s-a putut salva însă nimic din dormitoarele de la etaj, astfel că reconstituirea acestora a fost imposibilă. Reconstituirea s-a desfăşurat între anii 1954 şi 1955, iar Muzeul Memorial (parter şi etaj) a fost pus la dispoziţia publicului în 1957”, precizează reprezentanții Muzeului Județean de Artă Prahova.

O pictură neterminată este expusă

Marea majoritate a obiectelor din casa unde a trăit Nicolae Grigorescu au aparţinut familiei, iar restul au fost cumpărate de la particulari. Casa adăpostește mobilier, obiecte personale, fotografii, scrisori, biblioteca (scrieri de artă, autografe ale scriitorilor contemporani artistului), picturi și desene (circa 102 lucrări) ale marelui pictor. În colecția sa de carte s-au păstrat volume valoroase cumpărate de Nicolae Grigorescu, inclusiv exemplare rare din secolul al XVII-lea.

În sufrageria de la parter, Nicolae Grigorescu se întâlnea adesea cu bunii săi prieteni Octavian Goga, George Coșbuc, Alexandru Vlahuță și Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Și tot în această încăpere, vizitatorii pot vedea una dintre variantele de mari dimensiuni ale celebrului „Car cu boi”.

Camera ce trezește cele mai multe emoții este și cea mai mare: atelierul faimosului pictor. Pe pereți sunt mai multe picturi ale lui Nicolae Grigorescu, iar pe un șevalet poate fi văzută una dintre ultimele lucrări ale acestuia, intitulată „La izvor” și din păcate neterminată. Și tot în atelier, pe un alt şevalet, se află ultima sa lucrare, neterminată și intitulată „Întoarcerea de la bâlci”.

„Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul şi în toată opera sa. (…) Prietenia cu artişti francezi nu a reuşit să-l smulgă meditaţiei româneşti, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci ţări de coline, cu vii şi căsuţe acoperite cu şindrilă. (…) El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru şi spiritual în maniera sa”, spunea marele istoric de artă Henri Focillon.

Sursa: adevarul.ro

Mai multe