Scurt istoric al finalelor de Cupă Mondială. Cine va juca finala în 2018? (P)

Cupa Mondială din Rusia, ediția 2018, va fi principala atracție a microbiștilor din întreaga lume anul viitor. O dată la 4 ani, toată planeta se conectează la festivalul fotbalului, indiferent de latitudine, de continent, de sex. Spectacolul "sportului rege" preia controlul pentru o lună de zile și nimic nu îi poate sta în cale.

Ediția din Rusia este cea de-a douăzeci și una din istorie. O istorie zbuciumată, întinsă pe o perioadă de aproape 90 de ani, cu o pauză cauzată de Al Doilea război mondial. Cu pasiuni extreme, din partea iubitorilor de fotbal și nu numai. Cine va ține capul de afiș în 2018? Un răspuns îl pot da

care, încă de pe acum, oferă cotele pentru Cupa Mondială din Rusia. Haideți, totuși să facem o scurtă incursiune în istoria celor 20 de Cupe Mondiale disputate până acum.

Perioada Interbelică - 1930, 1934, 1938 - Primii pași

Prima ediție a Cupei Mondiale a avut loc în 1930, în Uruguay, doar 13 echipe luând parte la competiție. În mare parte din cauza dificultății deplasării până în America de Sud, multe echipe europene au declinat invitația. Pe vremea aceea nu existau calificări, echipele pur și simplu se înscriau, dacă doreau să participle. România, spre cinstea ei, s-a aflat printre participantele la prima ediție. Poveștile de pe vasul "Conte Verde", atât de meșteșugit relatate de marele Ioan Chirila în cartea sa vor ramane pentru totdeauna în istorie. Turneul a fost câștigat de țara gazdă, care a învins cu 4:2 eterna rivală, Argentina. Așa se scria istoria primei ediții a Cupei Mondiale la fotbal.

Peste 4 ani, Italia avea să găzduiască ediția a doua. Și, ca și în urmă cu 4 ani, tot gazdele se vor impune, după un 2:1 scurt, italienesc, în finala cu Cehoslovacia. De asemenea, România a participat și la această a doua ediție, eliminată fiind încă din prima rundă de către cehoslovaci.

Ultima ediție înainte de al doilea război mondial s-a desfășurat în 1938 în Franta, iar câștigători aveau să fie tot italienii, care își apărau astfel titlul după o finală cu vecinii noștri unguri, scor 4:2. A fost ediția la care italianul Silvio Piola a fost starul turneului. Din păcate, umbra îngrozitoare a războiului avea să tragă cortina pentru 12 ani peste Cupa Mondială. Dar fotbalul va renaște mereu, ca o pasăre Phoenix...

Noua eră a fotbalului - marile staruri ale Cupei Mondiale

O lume slăbită de razboi, cu rănile încă sângerânde, avea nevoie de o supapă de evacuare, iar fotbalul a reprezentat la acel moment una dintre ele. 1950 aduce prima ediție de după război în "țara cafelei", Brazilia, o națiune pregătită să se încoroneze campioană absolută. Nimeni nu ar fi îndrăznit cumva să

altfel decât pe gazde, o trupă în care strșluceau jucștori imenși, precum Ademir, Zizinho sau Chico. Brazilia s-a distrat cu toți adversarii pe parcursul turneului, iar în meciul decisiv, disputat pe Maracana, avea nevoie de un simplu egal pentru a triumfa. La acea ediție nu s-a disputat o finală propriu-zisă, ci un mini-turneu în 4 cu Brazilia, Uruguay, Spania și Suedia. Pe Maracana, în fața a peste 200.000 de spectatori, însă, Uruguay avea să reușească una dintre cele mai mari surprize din istoria Cupei Mondiale și să învingă Brazilia cu 2:1 în ultimele minute de joc prin golul lui Alcides Ghiggia. Ce a urmat după acest episod, numit de atunci încoace "Maracanazzo" se știe deja: sinucideri, depresie, o țară inundată în lacrimi...

Patru ani mai tarziu, ediția din 1954 se va disputa în Elveția. Nici de această dată

nu se vor impune. Echipa Ungariei, una dintre cele mai tari din istorie, cu Puskas și Kocsis în formă mare, avea să piardă marea finală, surprinzător, în fața Germaniei, scor final 2:3, dupa ce în minutul 8 conducea cu 2:0. Unde mai punem că în grupe Ungaria spulberase Germania cu un neverosimil 8:3?

În sfârșit, în 1958, ediția ținută în Suedia, avea să vadă pentru prima data pe Brazilia campioană mondială. Cu Pele, noul star al fotbalului mondial, absolut încântător, la doar 17 ani și jumătate, Brazilia avea să spulbere în finală țara gazdă cu 5:2, o "dublă" fiind semnată de marele Pele. Cu 13 goluri marcate doar la aceasta ediție, francezul Just Fontaine intra în istoria Cupei Mondiale.

Chile - 1962 avea să însemne un nou titlu in vitrina brazilienilor, de data asta pe continentul lor. România nu a fost prezentă la acest turneu. Pele s-a accidentat și nu a jucat mai deloc, în schimb showul a fost făcut de colegul său Garrincha, unul dintre cei mai mari fotbaliști din istorie. Finala cu Cehoslovacia, 3:1, a fost o simpla formalitate pentru cariocas.

Când dominația sud-americanilor părea să se fi instaurat definitiv, a sosit rândul patriei fotbalului, Anglia, să organizeze ediția din 1966. Și,

, să o și câștige, într-o finală de poveste împotriva RFG. Cu un hattrick care va ramâne în istorie, al lui Geoff Hurst, cu un gol care nici în ziua de azi nu se știe dacă a fost sau nu, englezii aveau să triumfe în prima finală care necesita prelungiri din istorie. Starul turneului a fost, peste toți ceilalți, Eusebio, "perla Mozambicului", care a realizat un turneu fabulos.

Mexic 1970 aducea din nou echipa României la start, în groapa cu lei de la Guadalajara. Ai noștri au făcut o figură frumoasă, deși au fost eliminați, fiind singura echipă care a marcat 2 goluri contra Braziliei, care avea să se încununeze iar campioană după ce a spulberat cu 4:0 în finală Italia. Pele a strălucit iar, la ultima ediție de Mondial la care a participat. Peste toate acestea, suporterii români vor rămâne mereu cu întrebarea: ce am fi facut în Mexic dacă Dobrin ar fi jucat măcar unul sau două meciuri?

Ediția din 1974 a reprezentat un nou triumf al gazdelor, de data aceasta echipa Germaniei, cu Beckenbauer dirijorul perfect. Finala împotriva Olandei lui Cruyff, probabil cel mai bun fotbalist european all time, a fost decisa încaădin prima repriză, scor 2:1.

Argentina nu realizase vreo mare performanță până în acel an 1978, când a organizat ediția Cupei Mondiale pe teren propriu. Cu o echipă în care marele star a fost Mario Kempes, cu scandaluri pe parcursul competiției, acuzații de non combat și de sprijin din partea arbitrilor, "pumele" au respectat întrucâtva calculele hârtiei și s-au impus în prelungiri contra acelorași olandezi. Care în ultimul minut al timpului regulamentar au lovit bara prin Resenbrink... Ce ar fi fost oare dacă....?

Spania avea să găzduiască ediția din 1982, câștigată de italieni pentru a treia oară în istorie după o finală fără istoric împotriva nemților. A fost, fără îndoială, ediția lui Paolo Rossi, care avea să devină golgeterul competiției, deși, atenție!, nu înscrisese niciun gol în faza grupelor.

În Mexic 1986 nu am reușit să ne calificăm, fiind lăsați acasă dupa un meci de salon între Anglia și Irlanda de Nord, așa că am privit de acasă meciurile, evident, la vecinii noștri sârbi sau bulgari. Lumea fotbalului îl descoperea pe Maradona, probabil cel mai mare fotbalist din toate timpurile. El Pibe d'Oro avea să marcheze două dintre cele mai memorabile goluri din istorie, în "sferturile" contra Angliei, unul cu "mâna lui Dumnezeu", al doilea după ce a înșirat pe drum aproape toată echipa englezilor. Dacă pe vremea aceea ar fi existat

, oare ce cota ar fi acordat la începutul competiției argentinienilor?

1990, primul an după Revoluție, aduce din nou România în elita fotbalului. Generația lui Hagi și Lăcătuș, condusă de pe banca de Emerich Jenei, se califica dupa 20 de ani la cea mai importanta competiție din fotbalul mondial. Într-o grupă de foc alături de Argentina, campioana en titre, URSS, proaspăt finalistă de Campionat European în 1988 și Camerun, România se va califica până în optimi, trecând prima dată în istorie de grupe. Deși eliminați la 11 m de irlandezi, românii au lăsat o impresie excelentă în Italia. Vedetele turneului au fost Toto Schilacci, Roberto Baggio și, în oarecare masură, Paul Gascoigne, uriașul talent irosit în lupta perpetuă între alcool,

și desfrâu. Finala a însemnat o reeditare a celei din urmă cu 4 ani, de data asta nemții impunându-se în fața argentinienilor cu un sec 1:0, într-una dintre cele mai urâte finale din istorie.

SUA -1994 a însemnat cea mai mare performanță din istoria naționalei României, cu a sa Generație de Aur, condusă magistral în teren de Hagi. Sferturile competiției, la câteva minute de o semifinală de vis cu Brazilia, romăni ieșiți în stradă la 3-4 dimineața, nopți albe, ce nebunie frumoasă a fost în SUA. Unde mai punem că optimile contra Argentinei, scor 3:2, au fost desemnate între cele mai frumoase meciuri din istoria Campionatelor Mondiale. În finală, Brazilia avea să învingă Italia la penalty-uri, prima ediție din istorie decisă la

loviturilor de departajare. Ratarea ultimului penalty de către Roberto Baggio va rămâne și ea în istorie

Ultima ediție la care ai noștri au participat, Franța 1998, la care din nou țara gazdă avea să se impună în final. Românii au jucat excelent în grupe, obținând calificarea după numai 2 meciuri. În optimi însă, pe fondul unui joc slab, au fost eliminați de Croația lui Șuker, scor 1:0. Finala nu a avut niciun istoric, francezii zdrobind o Brazilie anemică, la care marea vedetă Ronaldo nu a mișcat pe teren. Zidane a marcat o dublă în finală, iar Franța sărbătorea primul ei trofeu mondial

Peste alți 4 ani, o ediție care va rămâne în istorie pentru greșelile imense de arbitraj, pentru ascensiunea surprizelor Turcia și Coreea de Sud până în semifinale și pentru parcursul perfect al brazilienilor, conduși magistral de Ronaldo și Rivaldo, un cuplu distrugător. "Dințosul" a devenit golgeterul competiției, iar Brazilia a învins fără drept de apel în finală Germania cu 2:0, Ronaldo semnând ambele goluri.

În 2006, gazde au fost nemții, iar toate casele de pariuri îi dădeau favoriți.

au fost însa date peste cap de italieni, care îi scot pe nemți în penultimul act și aruncă o intreagă națiune întreagă în lacrimi. Finala a fost și ea una de povestit nepoților, cu eliminarea lui Zidane, autor al primului gol al francezilor, devenind astfel unul dintre puținii jucători care marchează în 2 finale de Cupa Mondială. Italienii se vor impune la penalty-uri, Trezeguet ratănd ultima lovitură. Asta după ce, in prelungiri, Zidanea avea să fie eliminat, pentru o lovitură nesportivă aplicată lui Materazzi.

Africa a găzduit prima ediție a unei Cupe Mondiale în 2010, ediție adjudecată în finală, după prelungiri, de Spania, în dauna acelorași ghinioniști olandezi. Trei finale jucate, toate 3 pierdute. Spaniolii, deja campioni europeni în 2008, nu mai erau niște outsideri, astfel încât victoria lor nu a surprins neapărat. Cu un joc de posesie excelent, celebrul tiki taka, dus la perfecțiune, spaniolii nu au lăsat nicio șansă adversarilor.

îi dădeau printre favoriți, iar ei și-au respectat statutul.

În fine, ultima ediție, disputată în Brazilia, în 2014, trebuia să fie un galop de sănătate pentru gazde. Dar totul s-a năruit într-un singur meci, dar ce meci, semifinala de coșmar contra Germaniei. Nemții au zdrobit fragila echipă a Braziliei, lipsită și de aportul lui Neymar, cu un neverosimil 7:1, aruncând în aer o mulțime de

din întreaga lume! Niciodată în istorie Brazilia nu mai încasase atâtea goluri într-un meci de turneu final. Și niciodată pe teren propriu. Dezastrul absolut! Finala a fost tranșată de nemți, în clasicul deja duel cu Argentina lui Messi. Un Messi destul de șters, care nu a reușit să facă diferența. Golul lui Mario Gotze a fost decisiv, înscris în ultimele minute de prelungiri și a consfințit supremația "panzerelor"

Ce va fi în 2018?

Evident, nemții pleacă favoriți, alături de brazilieni și spanioli, aflați în revenire de formă. Poți citi în acest

foarte bine scris de specialiștii de la Pontul Zilei, care este componența grupelor și care sunt favoriții în opinia caselor de pariuri.

Unele cote la pariuri sunt extrem de mici, acolo unde favoriții sunt clari, vezi cota de 1.5 oferită de

pentru ca Spania să câștige grupa B sau cota de 1.66 ca Argentina să câștige grupa sa oferită de

. Alte cote sunt de-a dreptul atractive, precum o cotă de 10 incredibilă ca Arabia Saudită să treacă de grupe, pe care o găsești la

, sau cota 6 ca Suedia să termine grupa înaintea Germaniei, la una dintre cele mai tari case de pariuri online din România, am numit aici pe cei de la

Firește, este încă devreme să plasezi pariuri pe favoritele la câștigarea trofeului, deoarece multe se pot întâmpla încă până vara viitoare, dar este bine sa studiezi oferta principalelor agenții de pariuri licențiate din România.

de tip antepost, înaintea unei competiții, sunt foarte populare în rândul pariorilor români.

Tu cine crezi, deci, că se va impune în Rusia?