Sărbătoarea indictionului, anului nou bizantin. Anno mundi 7523

Potrivit vechiului calendar folosit în spațiul românesc până în secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Potrivit vechilor credințe, în această zi Dumnezeu a început să făurească lumea.

Zidirea Lumii, potrivit Cronicii lui Mihail Moxa:”Începutul lui Dumnezeu ce fu făcătoriul desăvârșit Lumiei:de-ntâiu făcu ceriul fără stele, numai cu cuvântul fece, și-l frămseță Dumnezău cu frămsețea lui. Pământul iară era nepodobitu, că era coperitu cu întunerecul;deci străluci lumina și fugi întunerecul și se arătă pământul, și fu ziua dentâiu.”

Din acest motiv, numerotarea acestui an era făcută „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca început ziua de 1 septembrie era numit și Anno Mundi(Anul Lumii), spre deosebire de Anno Domini(Anul Domnului), numerotat de la nașterea lui Isus Hristos.

Sărbătoarea era ținută pentru evitarea furtunilor, inundațiilor, cutremurelor și altor catastrofe naturale, iar de femei pentru fertilitate și pentru naștere ușoară. Era, de asemenea, interzisă începerea unor construcții noi în această zi, existând credința că acestea se vor prăbuși.

Se credea, în schimb, că fructele culese în ziua de 1 Septembrie, în special merele, vor fi sănătoase, putând fi păstrate până în primăvara următoare.

Dacă ajunul sărbătorii era blând și însorit, se credea că întreg anul va fi rodnic și plin de bucurii. Dacă dimineața era ploioasă se credea că primăvara va fi și ea ploioasă, iar dacă amiaza era însorită, se considera că vara va fi frumoasă.

Data de 1 septembrie a fost considerată ca zi de început al anului, în Imperiul Roman de Răsărit, cu începere din secolul al V-lea. Sărbătorirea anului după ritul vechi a fost păstrată de către Patriarhia din Constantinopole până în anul 1728, iar în Rusia până în anul 1700.

Țările Române au fost ultimele state europene care au renunțat la era constantinopolitană, în anii 1760 (Țara Românească) și 1765 (Moldova).

Vă invităm în seara zilei de 31 august, la Biserica lui Horea din Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, pentru a sărbători împreună ajunul Anului Nou 7523.

Programul artistic al manifestării:

16, 00-17, 00

Horitori din localitățile CEANU MARE și BOIAN, jud. Cluj:ONACA SIMION, IANOȘI VICTORIA, MOLDOVAN EMIL, PERȘA IRIMIE – fluier (recuzita:furca de tors, masina de impletit funii, demonstratie de "sfârnit cucuruzi");

Sătenii din NEGRENI-grup mixt:Haba (șezătoare-fragment), recuzita:furci de tors, caier, fire de lana, gheme, cosuri, colacei, etc;Degustatul palincii de prune- potrivirea gustului și tăriei țuicii distilate;Joc cu "hididiși".

17, 00

Serviciul religios, oficiat de părintele DINU CRISTE.

17.30

Recital de muzică veche bizantină, susținut de GRUPUL SF. IOAN DAMASCHIN (coordonator:prof. Dr. SORIN ALBU).

18, 00

Concertul Orchestrei de muzică populară „CUNUNA TRANSILVANĂ” a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, dirijată de OVIDIU BARTEȘ.

Interpreți:

VIORICA MĂNĂSTIRE,

MARIA GOLBAN ȘOMLEA,

FLORIAN ROȘAN,

MARIANA MORCAN,

AMALIA CODOREAN CHINDRIȘ,

MARINELA ZEGREAN ISTICI.

Manifestarea se va bucura de participarea extraordinară a Maestrului în Arta Culinară VALI COMAN (BIG BOLETUS).