Planurile și hărțile Bucureștiului, începând din anul 1846 până în prezent

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției „București. O stratigrafie în hărți și planuri”. Evenimentul va avea loc marți, 12 septembrie, începând cu ora 18:00, la sediul ARCUB din strada Lipscani 84-90, București.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 13 septembrie –1 octombrie 2023, de marți până duminică, între orele 12.00 – 20.00, la ARCUB Gabroveni – Sălile Bolților și Atelier.

Expoziția este curatoriată de Ştefan Huțanu, arhitect și designer 3D, împreună cu Mihai Florea, muzeograf în cadrul MNIR, și face parte din programul evenimentului cultural „Zilele Bucureștiului” (20-24 septembrie 2023).

Conform MNIR, expoziția „București, o stratigrafie în hărți și planuri” dorește să readucă în atenția publicului bucureștean o poveste care are tendința de a deveni o legendă urbană, mai mult decât un material de studiu. Sunt cunoscute „planurile Borroczyn”, care au circulat, în diverse forme, în special în spațiul virtual, de la începutul anilor 2000. Istoricul și legenda acestor planuri ne-au fost dezvăluite de un număr redus de documente aflate în arhive și colecții. De asemenea, numărul de proiecte, fie ele clasice, fie moderne, digitale, care să fie axate pe prezentarea publică adecvată a acestor documente, a fost limitat. Pornind de la această realitate, a fost inițiat acest proiect de recuperare istorică și transferare în zona memoriei colective, care se află la baza acestei expoziții. Proiectul inițial a debutat timid și cu multe dificultăți în perioada 2003-2004. Demersul a cunoscut o revigorare semnificativă în 2019, odată cu digitizarea „planurilor Sfințescu” (aceleași planuri Borroczyn, dar redesenate în perioada 1915-1916). Întregirea proiectului cartografic s-a concretizat odată cu alăturarea unui proiect digital, dezvoltat de „Lavița”. Proiectul „Lavița” a fost demarat în anul 2015 și urmărește reconstrucția digitală 3D a orașului București, având ca bază planurile mai sus menționate. În prezent, reconstrucția acoperă o suprafață totală de 104.78 km2 din care planul Borroczyn ocupă 46.57 km2. Alăturarea celor două proiecte, cel cartografic și cel de reconstrucție 3D, reprezintă o primă etapă, urmând a se dezvolta pe măsură ce date noi vor putea fi integrate în actuala formă de lucru. Astfel, posibilitățile de exprimare au devenit mai ușor de prezentat și de înțeles pentru un public neavizat în tainele cartografiei, urbanismului sau al istoriei secolului al XIX-lea.

Expoziția „București, o stratigrafie în hărți și planuri” are ca obiectiv principal prezentarea detaliată a planurilor și hărților Capitalei, începând din anul 1846 până în prezent, baza cartografică fiind asigurată de planul Borroczyn, finalizat în 1846.

Pentru a ilustra evoluția orașului, dar și pentru recuperarea memoriei colective a unor locuri, aproape uitate, vizitatorii vor avea ocazia să admire o serie de planșe litografiate în 1846, precum și cele redesenate, în perioada 1915-1916, de către o echipă coordonată de arhitectul-șef al Capitalei, Cincinat Sfințescu.

Narațiunea expozițională este completată cu ilustrații de epocă, realizate de primii fotografi ai Bucureștilor: Carol Popp de Szathmary și Ludwig Angerer, documente vizuale utilizate în timpul celor două războaie mondiale de către aviația militară a combatanților și, nu în ultimul rând, cu fotografii realizate de autori anonimi, cu ocazia unor evenimente importante din istoria Bucureștiului.

Sunt expuse, de asemenea, gravuri și litografii, portrete ale diverselor personalități care au influențat soarta urbei bucureștene, imortalizate de penelul artiștilor contemporani: tablouri cu ultimii domnitori ai Țării Românești – Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, precum și primii domnitori ai României, Al. I. Cuza și Carol I.

Expoziția prezintă, în premieră, panorama orașului, realizată, între anii 1857-1859, de către Carol Popp de Szathmary cu ajutorul fotografiilor realizate din Turnul Colței.

Fotografiile de dimensiuni mari și calitatea imaginilor permite vizualizarea cu ușurință a multor edificii care în timp, ori au dispărut, ori și-au schimbat înfățișarea, precum sunt Palatul Suțu și clădirea Universității din București.

Proiectul expozițional este organizat de MNIR, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, alături de Lavita Verde (Lavița) și Muzeul Municipiului București - Palatul Suțu, cu sprijinul colaboratorilor Radu Oltean, Dragoș Stăncescu și Anticariat Unu.