Orient și orientalism în Bucureștiul sefard

Centrul de Studii Turce vă învită la o nouă întâlnire dedicată istoriei și civilizației otomane și turce, având de această dată ca temă comunitatea sefardă.Între Orient sau Occident, evreul perfidem (cel de altă credinţă) este, încă din Evul Mediu, un factor dinamic în special datorită atitudinii faţă de acumularea cunoştinţelor, singura avere mobilă sigură în faţa vicisitudinilor istoriei. Vorbind despre mentalitatea orientală şi mai ales despre spaţiul musulman, aici se nasc toleranţa şi intoleranţa urbană faţă de evrei. Un caz special îl reprezintă evreii spanioli care asimilează elementele maure, în special în arhitectură. Exista chiar un model urbanistic spaniol în perioada maură pentru cartierul evreiesc, care se afla în centrul oraşului şi era alcătuit dintr-o stradă principală şi străzile laterale. După marile expulzări din Spania (1492) şi Portugalia (1497), aceştia au o situaţie specială în Imperiul Otoman, fiind cunoscuţi sub numele de sefarzi/ spanioli, ponentini sau chiar evrei turci (sub protecţie turcă). Istoria comunității sefarde din București este vie în special în secolele trecute și acoperită astăzi de istorii recente care rescriu total povestea orașului după emigrări și demolări. Invitata lunii decembrie este dr. Anca Tudorancea (Ciuciu), cercetător în istorie și secretar științific la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. Anca Tudorancea este doctor în Filosofia culturii la Universitatea București (2011). Cărțile și studiile sale analizează istoriile cartierelor evreiești din București, imaginea și imaginarul Bucureștiului evreiesc, fotografia de familie și fotografii, comunitatea evreiească din România în secolele XIX-XX. Publicații recente:coautor, „Personaje și povești din Bucureștiul sefard”, Noi Media Print, în curs de publicare;”Coduri vizuale. Evreii din Bucureşti (1881 – 1941)”, (teza de doctorat), Bucureşti, Hasefer, 2013;coautor, ”Istorii si imagini din Bucureştiul evreiesc”, Bucureşti, Noi Media Print, 2011;”Acţiunea Credinciosul. Şef Rabinul dr. Moses Rosen şi comunitatea evreiască în arhivele CNSAS”, Bucureşti, Hasefer, 2008.Fotografie afiș:membră a familiei Halfon, sursa Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania.Intalnirea va avea loc la sediul CST, sala 8, parter, Holul de Marmură al Facultății de istorie.