O istorie a banditismului
În anii ’50 ai secolului trecut, istoricul Eric Hobsbawm a fost „izbit de curiosul fapt că peste tot în Europa se spuneau exact aceleași povești și mituri despre anumite tipuri de bandiți, ca aducători ai dreptății și redistribuției sociale”.
„Pe munte și în pădure, bandele de bărbați violenți și înarmați, aflate în afara controlului legii și autorității (de regulă, femeile sunt rare), își impun voința asupra victimelor prin șantaj, jaf sau alte modalități. Prin asta, banditismul contestă simultan ordinea economică, socială și politică, contestându-i pe cei care dețin sau revendică puterea, legea și controlul resurselor. Aceasta este semnificația istorică a banditismului în societățile cu stat și clivaje de clasă. «Banditismul social» care constituie subiectul acestei cărți este un aspect al acestei contestări”, scrie Eric Hobsbawm.
Istoricul britanic a fost preocupat de „banditismul social” timp aproape o jumătate de secol. Cartea publicată acum în limba română este a patra ediție revizuită a lucrării lui Hobsbawm, care a apărut în limba engleză în 1999.