Națiunea socialistă: politica identității în Epoca de Aur

În continuitatea unor lucări ca:Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaţionale  a comunismului românesc 1948-1989, Iaşi:Institutul European, 2012, sauIncursiuni în istoria  politică şi intelectuală a secolului XX, Iaşi:Adenium, 2014, cartea de față scrisă de tânărul politolog Emanuel Copilaș reprezintă o abordare teoretico-conceptuală a națiunii cu toate sensurile și intepretările sale.

Fin analist, autorul descrie într-o manieră condensată și explicativă, făcând apel la o pleiadă de filosofi, sociologi și istorici, cum ar fi Immanuel Kant, Friedrich Hegel, Max Weber, Eric Hobsbawm, termeni precum stat, naționalism, etnicitate ș.a. Perspectiva este interdisciplinară, argumentația solidă,  cartea incitând cititorul atât prin interpretare, cât și prin anvergura intelectuală  a autorului care practic, pentru a-și consolida ipotezele „jalonează” prin filosofie politică, sociologie și istorie.

Dacă în capitolul I se creionează într-un mod comprehensiv disputa dintre pereanialism versus modernism, dar și problematica legată de trioul marxism-leninism-naționalism, în capitolul al II-lea, De la dependenţă la autonomie:patriotismul socialist şi naţiunea socialistă (1948‑1965), se urmărește felul în care istoria, cultura și politica au constituit fermentul de coagulare a națiunii române înainte de 1948. Formele de manifestare ale patriotismului socialist și națiunii socialiste, precum și problema delicată a Transilvaniei și a minorităților sunt tratate pe larg de autor. Convulsiile interne din cadrul PMR, „devierea de dreapta”, destalinizarea, anti-titoismul, Revoluția Maghiară și politica de autonomie a României prin tenta națională, sunt teme care compun sintetic și diacronic fundamentul științific al acestei lucrări.

În capitolul al III-lea se radiografiează  trecerea de la „autonomie la pseudohegemonie:naţiunea socialistă şi patriotismul revoluţionar socialist, 1965‑1989”, sau mai bine spus autorul analizează contextul în care Nicolae Ceaușescu a ajuns la conducerea României și modalitatea în care a uzitat de principiile și ideile unui „pseudo-naționalism” pentru a-şi întări puterea în interiorul ţării şi în relaţiile internaţionale.

Cetăţenii, „oamenii muncii”, „masele populare”, „masele largi”, „popor” sau „masele fără de partid” (p. 162) trebuie asimilaţi acestui proces de „pseudo-naţionalism hegemonic”, responsabilitatea şi patriotismul fiecărui cetăţean creând premisele dimensiunii economice a acestui naționalism.

Dar cel mai important element al „pseudo-naţionalismului hegemonic” pe care bine îl sesizează autorul este istoria:„În cazul naţionalismului pseudo-hegemonic, istoria era percepută ca un ingredient vital al imprimării în gândirea şi comportamentul subiecţilor politici aflaţi în etapa de tranzit de la cetăţenie la aceea de patriotism revoluţionar a acelei doze de fidelitate faţă de noua construcţie politică de care erau produşi discursiv până în cele mai mici detalii. Viziunea  şi ambiţiile politice ale momentului sunt proiectate într-un trecut recuperat ideologic în direcţia exclusivă a legitimării sacrificiilor prezentului şi a promisiunilor viitorului”(p.182).

Instrumentalizarea istoriei de către Ceaușescu și acoliții săi în beneficiul „făuririi” unui stat naţional atotputernic şi legitimităţii acţiunilor sale, a reprezentat principala direcţie a conducătorului „mult iubit”:Cumpără acum„În caracterulpoporului român, în dorul său nestins de libertate şi neatârnarese regăsesc întruchipate înaltele virtuţi ale strămoşilor:dârzenia, mândria şiînţelepciunea dacilor şi romanilor, eroismul şi neînfricarea lui Decebal şi Traian”(p. 183).

Emanuel Copilaş nu se rezumă doar la elementele de natură politică, economică sau istorică a fortificării naţionalismului ceauşist, ci propune o abordare şi dintr-o perspectivă culturală şi militară;expune limpede strategiile de etnificare a minorităţilor şi prezintă succint câteva aspecte relevante ale vieţii cotidiene;de aceea, cartea devine complexă, însă este structurată riguros şi rămâne clară prin ideile expuse.

În ultima parte a lucrării autorul se axează pe politica externă a lui Nicolae Ceauşescu, pe „concepţia românească” (p.236) în raport cu noua ordine internaţională, pe aplicarea şi integrarea conceptului de „internaţionalism proletar” (p. 237). Relaţiile cu statele din blocul socialist au fost „satisfăcătoare” (p. 243), cu excepţia Uniunii Sovietice, exemplificându-se momentele cele mai importante a raporturilor diplomatice ale RSR cu acestea, dar şi cu statele occidentale.

Respectarea independenţei, deviza emblematică a fricii lui Ceauşescu faţă de o posibilă invadare a ţării de către U.R.S.S, politica sa împotriva imperialismului şi a neocolonislismului a determinat inevitabil apropierea faţă de state din Lumea a Treia din Africa şi Orientul Mijlociu. În orice caz „politica externă a RSR a fost impresionantă prin anvergură şi diversitate. În afară de Uniunea Sovietică, China şi Iugoslavia, niciun alt stat comunist nu a beneficiat de atâta atenţie internaţională, cel puţin în primul deceniu de după Congresul al IX‑lea al PCR şi preluarea puterii de către Ceauşescu” (p.287).

Putem observa aşadar în această carte o direcţie de cercetare interdisciplinară, dar autorul rămâne totuţi cantonat într-un discurs ce se apleacă mai mult spre ştiinţe politice, elaboratul său este inedit întrucât aduce în dezbatere conceptul de naţionalism pseudo-hegemoniccu toate dimensiunile sale asupra regimului Ceauşescu.

Capacitatea de sinteză, numărul mare şi divers de surse pe care le utilizeză, interpretările oferite, consistenţa ipotezelor de cercetare şi argumentaţia expusă, ne determină să afirmăm despre lucrare că nu este doar importantă, cum sesizeazăG.M. Tamás în prefaţă, ci este pe cât de problematică, pe atât de inedită.

 Recenzie,  Emanuel Copilaș,  Națiunea socialistă:politica identității în Epoca de Aur, Iași:Polirom, 2015, 334 p.

Dr. Dumitru-Cătălin ROGOJANU

Cercetător  postdoctoral, Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureş

Acknowledgement:

Această lucrare a fost realizată şi publicată prin finanţarea de către Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin proiectul „Sistem integrat de îmbunătăţire a calităţii cercetării doctorale şi postdoctorale din România şi de promovare a rolului ştiinţei în societate”:POSDRU/159/1.5/S/133652