Micro-expoziție MNIR: „Stemele Principatelor Unite”

Cu prilejul celebrării a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) prezintă publicului, în cadrul programului „Exponatul lunii”, micro-expoziția „Stemele Principatelor Unite”, accesibilă publicului începând din 22 ianuarie 2021 până pe 15 februarie.

Unirea Principatelor prin alegerea unui singur domn, colonelul Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie la Iași și 24 ianuarie 1859 la București, a fost o dovadă a dorinței de unire a românilor din Moldova și Țara Românească.

Reprezentanții celor două Principate, adunați în Divanele ad-hoc, au înlăturat orgoliile și interesele personale, politice și economice, înțelegând că era un moment istoric pentru națiunea română – momentul în care, după secole, puteau să aleagă un domn pământean și, printr-o dublă alegere, să unifice statul român, construind acea Românie ce fusese un deziderat și un vis romantic cântat de poeți. Demersurile de unire efectivă au început la 24 ianuarie 1859, după dubla alegere și au continuat cu momentul recunoașterii internaționale, la 11 decembrie 1861. Un pas important s-a făcut în anul 1862, prin alcătuirea unui singur guvern și alegerea unui singur parlament.

Un aspect semnificativ al unirii politice și instituționale a fost, de asemenea, unirea stemelor celor două Principate. Stemele reunesc simbolurile istorice și politice ale unui stat, iar artiștii au încercat să îmbine toate aceste elemente cu ajutorul artei și științei heraldicii, într-o creație care să sintetizeze istoria statului respectiv, ceea ce se poate observa și în cazul stemelor Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești folosite în vremea lui Cuza.

În colecțiile MNIR se păstrează mai multe obiecte de patrimoniu ce au pictate, gravate sau ștanțate, cele trei steme ale epocii lui Cuza.

În primii ani ai domniei sale, în Principatele Unite a fost folosită o stemă de tranziție, ce reunea simbolurile celor două principate Moldova și Țara Românească. Stema avea două scuturi acolate, pe primul fiind reprezentat capul de bour al Moldovei, iar pe cel de-al doilea, acvila cruciată a Țării Românești; scuturile erau timbrate de o coroană princiară închisă, stemă ce se găsește pe un castronaș de argint și pe un pahar de porțelan glazurat în culorile tricolore, ambele expuse cu această ocazie.

După recunoașterea noului stat de Înalta Poartă și puterile garante, în decembrie 1861, Carol Popp de Szathmáry a desenat o nouă stemă, care a fost folosită de către întreaga administrație până la sfârșitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Noua stemă are un singur scut despicat, în primul cartier al acesteia aflându-se, pe fond albastru și auriu, acvila cu cruce de aur a Țării Românești, care zboară în jos, iar în al doilea, pe fundal roșu și albastru, un cap de bour de culoare neagră, cu stea de aur cu șase raze între coarne, ce reprezintă Moldova, având deviza „HONOR ET PATRIA”, stemă reprezentată pe un platou de argint, expus, de asemenea, în cadrul micro-expoziției.

Cea de-a treia stemă din 1864, folosită de către Alexandru Ioan Cuza și Curtea princiară apare pe un set de porțelan de Sèvres, prezent în expoziție, având o structură mai complexă și purtând deviza „TOȚI ÎN UNUL”.

Alături de aceste piese, la MNIR vor fi prezentate alte două mici suveniruri ale Unirii Principatelor – doi clopoței. Unul dintre aceștia, despre care se crede că a fost folosit la ședința Divanului Ad-hoc din Iași, din 5 ianuarie 1859, are gravată stema Moldovei – capul de bour -, o monogramă a lui Alexandru Ioan Cuza – formată din inițialele „AIC” – și inscripția „Divanul Adhoc Moldovenesc 1859 Ianuarie 5 la Iașii”, fiind un simbol al momentului în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei. Celălalt poartă inscripția „1861 Dechembrie 11”, data la care Alexandru Ioan Cuza a dat „Proclamația către națiune”, prin care aducea oficial la cunoștință populației că „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreț, dorit de generațiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă și puterile garante … Alesul Vostru vă dă astăzi o singură Românie”.