Memoria unui oraş ficţional – Bucureşti, început de secol XX

Joi, 16 noiembrie 2017, ora 18:30 la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, vă invităm la conferința „Memoria unui oraş ficţional – Bucureşti, început de secol XX”, susținută de Carmen Mușat, parte din seria de toamnă a conferințelor organizate de Muzeul Municipiului București.

„Câtă realitate şi câtă ficţiune încap în reprezentarea literară? Unde se termină oraşul şi unde începe „oraşul de hârtie” într-un roman? O lectură atentă a prozei lui Camil Petrescu scoate la iveală un personaj inedit, seducător şi plin de contraste: Bucureştiul imaginat de prozatorul român este un oraş melancolic şi, în acelaşi timp, dinamic, suspendat nu doar între Orient şi Occident, ci şi între epoca trăsurilor şi cea a automobilului. De la Universitate în strada Olari, de la Parlament la Hipodrom, din Dealul Arsenalului în strada Dionisie şi din strada Câmpineanu pe Calea Victoriei, personajele din Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război se mişcă într-un spaţiu trasat cu precizie, în care se amestecă nume de străzi şi de personalităţi din epocă, denumiri ale unor instituţii şi ale unor cartiere (unele dispărute, altele încă valabile). Fidelitatea faţă de detaliile geografiei oraşului, atenţia acordată arhitecturii caselor, precum şi readarea amănunţită a traseelor străbătute de Ela şi Ştefan Gheorghidiu în lungile lor plimbări prin oraş sunt tot atîtea „porţi” prin care cititorul pătrunde simultan în spaţiul oraşului şi în lumea lăuntrică a personajelor. O viziune a oraşului este dublată, în proza camilpetresciană, de o „viziune a sentimentelor”. Îmi propun să străbat drumul între cele două oraşe, cel istoric şi cel ficţional, luându-i drept călăuze atât pe Ştefan Gheorghidiu, cât şi pe Ela.” 

CARMEN MUȘAT, critic şi teoretician literar, este profesor la Facultatea de Litere din cadrul Universității București, unde predă cursuri de teoria literaturii. Din 2000 este şi redactor şef al revistei Observator cultural. A publicat volumele: Perspective asupra romanului românesc postmodern şi alte ficţiuni teoretice (1998), Romanul românesc interbelic (ed. I, 1998; ed. a II-a, 2004), Strategiile subversiunii. Descriere şi naraţiune în proza postmodernă românească (ed. I, 2002; ed. a II-a, 2008), Canonul și Tarotul (2006), Lucian Raicu: dincolo de literatură (2009). Anul acesta, la Editura Polirom, îi apare volumul Frumoasa necunoscută. Literatura şi paradoxurile teoriei. Începînd din 2014, editează, împreună cu Oana Crăciun, volumele din seria de autor „Gheorghe Crăciun”, publicate de Cartea Românească și Polirom. Este membru al PEN România, ALGCR, DHLSNA (D.H. Lawrence Society of North America), ENN (European Narratology Network). În septembrie anul acesta a făcut parte, alături de Mercedes Monmany, Gustavo Guerrero, Valerie Miles, Hector Abbad Faciolince, Jeronimo Pizzaro şi Ephraim Krystal din juriul care acordă Premiul Tîrgului Internaţional de Carte de la Guadalajara – Premiul FIL, pentru literatură scrisă într-o limbă romanică (laureatul de anul acesta este prozatorul francez Emmanuel Carrère).