Istoria și arhitectura clădirii Arhivelor Naționale
Volumul „Istoria unei clădiri. Arhivele Naționale, Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 49”, apariție recentă a Arhivelor Naționale (decembrie 2025), se înscrie în categoria cărților care reconstituie un fragment din impresionantul puzzle care este Bucureștiul sfârșitului de secol de XIX-lea, epocă în care s-au construit numeroase clădiri (instituționale sau particulare) a căror valoare urbanistică și de reprezentare a trecut cu bine proba timpului.
Clădirea care astăzi găzduiește sediul central al Arhivelor (bd. Regina Elisabeta) a fost proiectată și construită în 1885-1887 de către arhitectul și inginerul Nicolae Cerchez, la comanda Ministerului de Interne, pentru Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Clădirea avea în epocă un aspect de brâuri de cărămidă alternând cu tencuială și a fost prima clădire construită pe al treilea tronson al Bulevardului (între strada Brezoianu și Calea Plevnei), vizavi de latura de sud a grădinii Cișmigiu, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.
Conform sursei citate, în decursul timpului, edificiul a cunoscut extinderi (un corp pe strada Imprimeriei/azi Johann Guttenberg a fost construit de Paul Smărăndescu după Primul Război Mondial) și transformări (în anii `30, după ce Monitorul a ajuns în subordinea Regiei Monopolurilor Statului). Documentele arhitecturale (planșe, dosare tehnice) de la Statie Ciortan, arhitect al Ministerului de Finanțe, decan al Corpului Arhitecților și decan al Facultății de Arhitectură din București, păstrate în depozitele Arhivelor Naționale, au permis reconstituirea transformării clădirii, înălțarea cu un etaj și reconfigurarea fațadei și a învelitoarei.
După Al Doilea Război Mondial, activitatea tipografică în oraș s-a diminuat treptat, majoritatea publicațiilor (cărți, ziare, manuale școlare, periodice) tipărindu-se la nou construitul Combinat Poligrafic „Casa Scânteii”, sub supravegherea Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor. Clădirea din bd Elisabeta 49 (adresa fiind redenumită 6 Martie nr 29) a mai desfășurat sporadic activitate tipografică până în 1955, iar în decembrie 1959 a fost alocată Direcției Generale a Arhivelor Statului. Fotografiile din 1960, după lucrările de adaptare a clădirii pentru funcția de depozitare a Arhivei, atestă absența învelitoarei elegante în stil francez, dar stadiul actual al documentării nu permite încă elucidarea cauzelor precise pentru care a avut loc această înlocuire.
Volumul se poate achiziționa de la sediul Arhivelor Naționale, prețul fiind de 44 lei. Autori: arh. dr. Alexandra Maria Sas, dr. Elena Mușat, Laura Dumitru.
Clădirea Arhivelor Naționale, recent restaurată, și spațiul expozițional de la parterul ei pot fi vizitate gratuit. Program de vizitare: de luni până vineri, între orele 9:00-16:00.