În jurul Mării Mediterane, turism şi gastronomie

Terasa librăriei Humanitas Kretzulescu va găzdui marţi, 29 iulie, de la ora 19.00, un al doilea eveniment inspirat Terasa librăriei Humanitas Kretzulescu va găzdui marţi, 29 iulie, de la ora 19.00, un al doilea eveniment inspirat de cartea Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei de David Abulafia, apărută recent la Editura Humanitas. Noul tur în jurul Mării Mediterane este de această dată unul turistic şi culinar, ghidat de Ana-Maria Caia, Remus Vişan şi Cristian Lascu şi aromat de preparatele restaurantelor Meze Taverna, Divan şi Nonna Mia.

Seara debutează cu o discuţie despre turismul pe Marea Mediterană pe care o vor purta Ana-Maria Caia, producătorul unora dintre cele mai apreciate emisiuni TV şi radio de călătorie, Remus Vişan, managing director Paravion şi Cristian Lascu, redactor-şef National Geographic.

Trei dintre restaurantele de top din Bucureşti ne vor însoţi prin miresmele bucătăriei greceşti, turceşti şi italiene. Meze Taverna şi creaţiile bucătarului Georgios Kritos, restaurantul turcesc Divan şi preparatele orientale ale lui Salih Kilic şi restaurantul cu specific italian Nonna Mia şi măiestria culinară a lui Andrea di Russo ne vor aduce în faţă tradiţiile şi ingredientele a trei mari bucătării ale Mediteranei. Vom vedea cum şi dacă desele schimburi comerciale sau valurile de cuceriri şi influenţele culturale care s-au succedat în aceste zone se simt şi în gastronomie.

Din vasta istorie a Mării Mediterane prezentată de David Abulafia în volumul Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei se pot reconstitui şi începuturile turismului. Odată cu scoaterea marilor texte ale Greciei şi Romei antice din bibliotecile mănăstirilor şi repunerea lor în circulaţie, pelerinajul spre locurile sfinte s-a transformat în parte în turism cultural, mulţi dorindu-şi să vadă oraşele şi templele faimoase ale antichităţii clasice. Petrarca a redactat în secolul XIV un itinerariu care a circulat intens. În secolul următor, negustorul Cyriaco din Ancona strângea informaţii şi schiţe ale unor ruine despre care credea că ar fi fost ale teatrului şi stadionului din Delphi, pentru o viitoare exploatare comercială a urmelor unei istorii care stârnea din ce în ce mai mult interes în epocă.

În secolul XX fluxuri mari de turişti intră în contact cu locuitorii de pe coastele Mediteranei, lucru care este descris de David Abulafia prin termeni ca şoc cultural sau ciocnire culturală:„Fireşte, sosirea turiştilor dornici să se bronzeze i-a nedumerit pe localnicii din Mediterana, care erau obişnuiţi să se ferească de soarele din toiul zilei. Dar şi mai mare mirare le-a produs comportamentul turiştilor:contactul fizic dintre bărbaţi şi femei, mai ales fiind îmbrăcaţi atât de sumar, i-a şocat pe greci, pe tunisieni şi pe alţii.”