Constantin Brâncuși – Între Hobița și Paris

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită vineri, 16 martie, ora 16:30, la vernisajul expoziției „Constantin Brâncuși – Între Hobița și Paris”, organizată în memoria părintelui sculpturii moderne, de la a cărui trecere în neființă se împlinesc 61 de ani, și a Eroilor căzuți în Primul Război Mondial, cărora Brâncuși le-a dedicat ansamblul monumental de la Târgu Jiu. 

Cel despre care criticul de artă Jammes Farrel spunea: „Lângă Shakespeare şi Beethoven se mai află un Dumnezeu: acesta este Românul Brâncuşi”, a fost filozof, artist, a influențat prin arta lui nu numai sculptura, dar și arhitectura secolului XX sau designul industrial și grafic, și niciodată nu a uitat de unde a plecat. „Întotdeauna m-am considerat un țăran în felul meu, cu toate că mă trag din agricultori-moșneni, care, la rândul lor, se trag din Bărbăteștii începuturilor, toți de la izvoarele Dâmboviței. Nicio întâlnire și niciun schimb pe care l-am avut vreodată cu filozofi, regi, regine, cu principi, cu președinți de republici, cu creatori și oameni de rând, nu mi-au înnobilat sufletul mai puternic ca el, țăranul de la Dunăre, acel țăran român, care între cele două războaie mondiale ajunsese ca să fie intimidat și minimalizat de sărăcie și de lipsa de perspectivă în desăvârșirea lui.

Am fost trimis și eu de mic copil la procopseală în lume. N-am pierdut legătura și nu mi-am scos rădăcinile pentru a umblă năuc pe glob. A profitat și arta mea. M-am salvat că om”, mărturisea Brâncuși.

Elementele prezente pretutindeni în operele sale sunt cele care provin din tezaurul rural al Hobiței natale, fie că este vorba despre cele pe care le regăsim țesute pe covoarele oltenești, cusute pe cămăși sau cioplite în lemn. „Țăranii liberi, moșneni și răzeși, cu deosebire cei așezați la poalele Carpaților, au făurit o civilizație rurală care nu numai că are caracterul de originalitate mai vie decât al altor neamuri, dar a dovedit o putere de creație culturală care uimește pe oricine ajunge să o cunoască”, afirmă H.H. Stahl în cartea să „Civilizația vechilor sate românești”. Expoziția „Constantin Brâncuși – Între Hobița și Paris” își propune să prezinte moștenirea cu care a plecat Constantin Brâncuși spre Paris și, de asemenea, scrisori, fotografii din timpul realizării Coloanei Recunoștinței fără de Sfârșit, puse la dispoziție de Sorana Georgescu Gorjan, fiica inginerului Ștefan Georgescu Gorjan, cel împreună cu care Brâncuși a realizat Coloana în atelierele de la Petroșani.

Despre simbolistica operei creatorului celui mai renumit Sărut vor vorbi conf. univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Național al Satului, acad. Georgeta Stoica, filologul Sorana Georgescu Gorjan și cercetătorul şi antropologul Matei Stîrcea-Crăciun.

Expoziția este deschisă în Foaierul H.H. Stahl în perioada 16 martie-16 aprilie 2018.