Conferinţele Suţu: Locuirea la margine de Bucureşti - între problema socială şi problema spaţială

Joi 26 martie, ora 19:00 Conferinţele de la Palatul Suţu continuă cu un dialog despre Bucureşti-între problema socială şi problema spaţială.

„The year 501 in the existence of Bucharest disestablished the pit and its slum. This fact must be placed in the city`s history. Its value gains the power of symbol, at least considering the former power of the presence of this Slum in interwar Bucharest. In close reach, a stone’s throw away from the aristocratic neighborhoods, the pit generated a world deeply sunken in the everlasting mud of Groapa Floreasca. It was the specific framework of urban contrasts, similarly to other mahalale, but this one even more unfortunate than others.” (I. Grigorescu, Îngroparea „Groapei”, Contemporanul 42, 14 octombrie1960, p.1).Relatarea dintr-o revistă socialistă de cultură prezintă evenimentul desfiinţării ultimului mare slum al Bucureştiului, atrăgând atenţia asupra persistenţei insalubrităţii anumitor areale în peisajul urban, chiar şi la 12 ani de la instalarea regimului şi debutul marilor proiecte de „reconstrucţie socialistă”. Locuirea în foste excavaţii pentru materiale de construcţie, care culmina cu anii 60, era cu mult mai veche în istoria oraşului. Floreasca, asemenea altor gropiformate până la sfârşitul secolului al XIX-lea, a apărut în urma distrugerii parţiale a oraşului în marele incendiu din 1847 care, alături de schimbările politice, a impulsionat occidentalizarea Bucureştiului, iar noile regulamente au impus înlocuirea lemnului îndeosebi cu cărămida. Ca urmare, se observă industrializarea cărămidăriilor în imediata vecinătate a oraşului. În a doua parte a secolului, exploatările sistematizate au fost localizate în afara razei oraşului, iar cele din interior au fost desfiinţate fără despăgubire, începând cu 1899. După închiderea exploatării de nisip şi de lut, terenurile erau refolosite atât pentru gropi de gunoi, cât şi ca parcelări pentru populaţia săracă, nou venită în oraş. Ridicarea caselor în gropile de nisip şi cele ale cărămidăriilor poate fi observată încă din 1852, pe planul realizat de maiorul Borroczyn.Studiul are în vedere terenurile afectate de elemente ale locuirii insalubre, în cadrul acestora un grad ridicat de degradare fiind asociat gropilor de gunoi ale oraşului care erau ocupate de populaţia cea mai săracă. Acoperirea unei perioade de timp mai îndelungate scoate în evidenţă ştergerea discrepanţelor dintre politica pre-socialistă şi cea socialistă în privinţa problematicii locuirii insalubre în Bucureşti şi relevă o serie de continuităţi pe această temă.Prezintă Robert Stoiculescu, doctor în geografie cu teza “Structuri socio-spaţiale bucureştene. Studiu geografic”, colaborator Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, asistent cercetător şi membru al Centrului Transdiciplinar Peisaj-Teritoriu-SIP, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, a efectuat o bursa de studiu în Franţa în 2010:Eco-Carta Research Centre la Universitatea din Angers.Eveniment facebook:https://www.facebook.com/events/850987578281016/

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.Următoarele conferinţe de joi:2 aprilie 2015 – „Fotograful Andreas Daniel Reiser” cu Emanuel Bădescu16 aprilie 2015 – „Răstimpul înnoirii” cu Narcisa Ştiucă23 aprilie 2015 – „Modă şi lux la porţile orientului” cu Cătălin D. Constantin