Clubul de Istorie „Excelsior” 2023 Istoria U.R.S.S. - Nikita Hrușciov 1953-1964

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” organizează, sâmbătă 4 februarie 2023, începând cu ora 10:00, o nouă întâlnire în cadrul proiectului educațional Clubul de Istorie „Excelsior”, coordonat de managerul muzeului Daniel Dojan. Tema face parte dintr-o serie de întâlniri desfășurate în anul 2022 și continuate în 2023, respectiv „Istoria U.R.S.S. - Nikita Hrușciov 1953-1964”.

„Dispariția lui Stalin marchează, la mijlocul cronologic al celor șapte decenii de existență a Uniunii Sovietice, o etapă decisivă, sfârșitul unei epoci, dacă nu sfârșitul unui sistem. Moartea celui ce fusese până atunci „ghidul suprem” dezvăluie paradoxul unui sistem care pretinde a fi înscris în legile dezvoltării sociale și în care totul depinde într-o asemenea măsură de un singur om încât, o dată acest om dispărut, sistemul a pierdut ceva care îi era esențial. În câțiva ani, Uniunea Sovietică a trecut de la un sistem care poate fi calificat totalitar la un sistem autoritar polițist, care păstra anumite trăsături totalitare, mai ales dictatura Partidului, acesta continuând să o exercite în numele marxism-leninismului, doctrină „științifică” considerată ca fiind singura capabilă să explice „mersul istoriei”. De la mijlocul anilor '50 la mijlocul anilor 80', se individualizează două perioade: un deceniu al ieșirii din stalinism, marcat printr-o încercare iluzorie de „revenire la normele leniniste”, două decenii de imobilism politic, în cursul cărora puterea politică, incapabilă să impulsioneze și să mobilizeze, a lăsat să-i scape economia și societatea, astfel că, atunci când va veni timpul reformelor (perestroika) îi va fi imposibil să le restabilească sau să le readucă sub control.

Anii lui Hrușciov au fost cei ai ieșirii din totalitarismul stalinist – depenalizarea relațiilor sociale, sfârșitul represiunii în masă, destalinizarea moderată și ce ai marilor mituri și ai ultimelor mobilizări. Eșecul reformelor lui Hrușciov, semi-măsurabile luat de „un om al aparatului” au constituit o cotitură, desigur, mai puțin brutală decât cea din 1953, dar, totuși, foarte importantă. De acum înainte puterea se va mulțumi să gireze cotidianul decât să-l mobilizeze.” Nicolae Werth, Istoria Uniunii Sovietice, de la Hrușciov la Gorbaciov, Ed. Corint, pp. 5-7