Cinemateca pentru toți - prelegeri despre „Cinema şi propagandă în istoria filmului românesc (1964-1989)”
Începând cu 23 ianuarie, sâmbăta, între orele 11:00 – 13:00, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2), criticul de film, scriitorul şi jurnalistul Cristian Tudor Popescu va susţine cinci prelegeri despre „Cinema şi propagandă în istoria filmului românesc (1964-1989)”. Fiecare prelegere va fi însoţită, ca material didactic, de secvenţe relevante din filmele româneşti abordate de către conferenţiar.
Cristian Tudor Popescu va acoperi, în cadrul cursului său, istoria filmului românesc de la mijlocul anilor 1960 şi până la căderea comunismului, evidenţiind, prin titluri de referinţă, relaţiile dintre arta cinematografică şi propagandă.
Prelegerea nr. 1 (23 ianuarie 2016)
După SETEA (1961) de Mircea Drăgan, propaganda comunistă este susţinută iarăşi cu artă, în STRĂINUL (1964, foto), de noul scenariu al scriitorului Titus Popovici, care-şi adaptează pentru ecran un alt roman, şi de regia lui Mihai Iacob. Probleme etico-estetice. CELEBRUL 702, al aceluiaşi Mihai Iacob, şi S-A FURAT O BOMBĂ de Ion Popescu Gopo, ambele lansate în 1962, se remarcă prin atitudinea critică, dar relaxată, umoristică, faţă de capitalism. Este momentul deschiderii relaţiilor politice şi economice între România comunistă şi Occident, în special SUA, întreprinse fără aprobarea Moscovei. Prin TUDOR (1963), în regia lui Lucian Bratu, se declanşează o operațiune politică propagandistică de mari proporţii, având ca scop înlocuirea internaţionalismului comunist patronat de URSS cu comunismul naţionalist autocefal, prin rescrierea pe ecran a istoriei naţionale. Începuturile „epopeii cinematografice naţionale”.
Accesul publicului la eveniment este liber, în limita locurilor disponibile.
Un proiect al EuRo Cinema România, Centrul de Studii în Istoria Contemporană și Fundația Hanns Seidel România.
Proiect susţinut de:Arhiva Naţională de Film şi Consiliul Naţional al Cinematografiei
Parteneri principali:DocuArt şi Radio România Cultural