Autopsia unui asasinat politic - cazul Barbu Catargiu 8 iunie 1862

Conferinţele de joi de la ora 19:00, organizate de Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Suţu, continuă să prezinte publicului istorii inedite ale capitalei.

Acum mai bine de 150 de ani, două împuşcături pe dealul Mitropoliei schimbau soarta politică a unei Românii abia apărute pe harta Europei moderne. De-a lungul timpului, asasinatul a schimbat guverne şi generat războaie:de la Iulius Cezar, trecând pe la Curţile medievale regale ale Franţei, Angliei sau Italiei, până la cei nouă premieri niponi ucişi după 1860 sau cei patru preşedinţi americani. Din păcate, nici România nu a fost ocolită, iar unul din cele mai grave asasinate politice rămâne cel al lui Barbu Catargiu din 8 iunie 1862, primul de acest fel din istoria României moderne. El s-a produs pe fondul unor tensiuni politice majore între reformatorii de stânga din Partidul Național Liberal și cei ce promovau o politică tradițională conduși de conservatorii lui Barbu Catargiu. Vicisitudinile istoriei vor face ca alţi patru prim miniştri români să cadă răpuşi de revolver:Ion G. Duca (1933), Armand Călinescu (1938)-ambii în timpul funcţiei ca şi Barbu Catargiu-precum şi Nicolae Iorga şi Gheorghe Argeşanu (ambii în 1940).

Octavian Budaeste licenţiat al Facultăţii de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti (1992) precum şi al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997).Doctor în ştiinţe medicale. Este profesor universitar-Facultatea de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti, catedra de Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti. Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Din 1993, redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de Nicolae Minovici. Studii de istoria medicinei, psihiatrie şi psihanaliză judiciară, antropologie psihiatrică şi culturală, bioetică. Articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele Krisis şi Observatorul Cultural. A publicat studii şi recenzii pe teme de istoria medicinei în revistele Viaţa Medicală, Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie şi Civilizaţie, Astra.

Printre cărţile publicate:Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2007;O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească:1860-1940, Editura Caligraf, Bucureşti, 2007;Despre regenerarea şi... degenerarea unei naţiuni, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009, Identitate naţională şi medicină socială, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, România fără anestezie, Editura Vremea, Bucureşti, 2013.Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.Următoarele conferinţe de joi:Joi, 18 iunie 2015, ora 19.00 „Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele ruseşti la Palatul Telefoanelor" cu Oana Marinache. Joi, 25 iunie 2015, ora 19.00 „Din decembrie până în iunie: 1989 - 1990. După 25 de ani" cu Liviu Tofan. Joi, 2 iulie 2015, ora 19.00 „Fotograful Ion Niculescu" cu Emanuel Bădescu.