Albumul Ferriol („Colecție de 100 de stampe reprezentând diferite națiuni din Levant”)
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna septembrie, în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii“, o piesă de excepţie-Albumul Ferriol („Colecție de 100 de stampe reprezentând diferite națiuni din Levant”).
Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc joi, 24 septembrie 2015, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, Sala Lapidarium.
Albumul reprezintă una dintre cele mai importante opere ale epocii în ceea ce privește nu doar moda, ci și alte aspecte ale vieții cotidiene în Levant. A fost realizat ca parte a efortului Occidentului de a înțelege Orientul și ne oferă indicii importante despre modul în care europenii percepeau Imperiul Otoman la începutul secolului al XVIII-lea.
Portretele au fost comandate de Charles de Ferriol, ambasadorul francez la Istanbul (1699 – 1711), și realizate de artistul flamand Jean Baptiste Van Mour în perioada 1707-1708. După revenirea din misiune, în 1711, Ferriol a dorit tipărirea celor 100 de portrete. Pe baza desenelor lui Van Mour au fost realizate gravurile care au fost încredințate apoi spre tipărire lui Jacques Le Hay. Albumul „Recueil de cent estampes représentant differentes nations du Levant” a apărut la Paris în anul 1714. Succesul de care s-a bucurat a determinat retipărirea lucrării, atât în variantă color, cât și alb-negru.
Planșele prezintă personaje de la Curtea otomană, doamne și domnișoare, nobili, militari, comercianți turci și diferite alte popoare din cadrul Imperiului (greci, albanezi, unguri, români, bulgari, tătari, crimeeni, armeni, perşi, indieni, arabi). Albumul arată Constantinopolul ca un oraș cosmopolit, în care musulmanii și creștinii trăiesc laolaltă, în armonie.
Van Mour a fost un fin observator al vieții de la Curtea otomană, dar și al societății otomane în general. Sultanul Ahmed al III-lea în diferite costumații, o concubină însărcinată, ofițerul de ieniceri, șeful eunucilor, marele vizir în haine de ceremonie, sacagiul, dervișul, imamul, cofetarul, bărbierul ambulant, dansatoarea, îndrăgostitul, domnița valahă sunt doar câteva dintre personajele suprinse de artistul flamand. Dincolo de ținutele absolut încântătoare, acesta explică ocupațiile și chiar caracterul personajelor. Spre exemplu, despre marinarii otomani el spune:„Sunt insolenţi şi provoacă tot felul de probleme. Se spune că sunt trei nenorociri pentru Istanbul:ciuma, incendiile şi marinarii”.
Albumul a fost tipărit și în alte părți ale Europei-în Spania sub titlul „Colección de Trajes de Turquia”, iar în Anglia cu titlul „Costumes of Turkey”, având o contribuție deosebită la cunoașterea modei din cuprinsul Imperiului și la răspândirea stilului vestimentar otoman în Europa, mai ales în rândul celor înstăriți. Albumul este cu atât mai valoros și mai interesant deoarece cuprinde și trei portrete ale unor personaje din spațiul românesc:Domniță valahă, Gentilom valah, Domnișoară valahă.
Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 24 septembrie-18 octombrie 2015 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00.